Instagram va introduce eticheta AI Creator, marcând la vedere nenumăratele conturi de vedete fictive. Însă doar pentru cine vrea
Instagram face pași mici dar probabil ireversibili în direcția scoaterii la lumină a „afacerilor” de tip AI Influencer, unde cineva care nu are nicio legătură cu imaginile „persoanei” scoasă la înaintare face bani frumoși prin contorizarea a milioane de afișări și eventual, convertirea fanilor creduli în sponsori pentru vedetele care nu au existat niciodată. Problema pentru Meta este că „moda” influencerilor AI pe Instagram a mers deja prea departe, conținutul legitim creat de persoane reale fiind înnecat de atât de multe conturi AI Creator apărute precum ciupercile după ploaie, încât eliminarea acestora în mod direct ar genera o undă seismică nu doar pe Instagram, dar și pe restul platformelor administrate de Meta. Așa că soluția găsită este furnizarea „extinctorului”, dar cu siguranța pusă și bine ascuns sub masă. Concret, Instagram va oferi creatorilor Instagram care folosesc AI, adică fix cei mai puțin interesați să-și dinamiteze propriul model de business, posibilitatea de a-și eticheta ca atare contul/conturile populate folosind conținut generat de inteligența artificială. Deocamdată, complet opțional. Odată ce te-ai identificat ca și AI Creator, eticheta va apărea vizibil atât în profilul de Creator, cât și aplicată postărilor și videoclipurilor vizibile în alte părți ale aplicației. Cine are curiozitatea să investigheze mai departe pagina unei vedete Instagram listată drept personaj AI generated ca vedea mesajul de informare ”Acest profil postează conținut care a fost generat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale”. Potrivit Meta, noile etichete reprezintă un efort de a „ridica ștacheta transparenței inteligenței artificiale pe Instagram”. Limbajul din descrierea noilor etichete AI Creator este mai explicit decât insignele cu ”Informații despre inteligența artificială ” ale Meta, care indică faptul că o anumită postare „poate” fi fost creată sau editată cu un instrument de inteligență artificială. Însă natura opt-in a acestei setări probabil că va zădărnici din start întregul „efort”, lăsând porțile larg deschise pentru acei creatori Instagram mai puțin sinceri. Potrivit ”Consiliului de Supraveghere al Meta”, aceste ecusoane sunt oricum propuse oarecum la întâmplare, deoarece Meta nu are în prezent capacitatea de a detecta în mod fiabil tot conținutul generat de AI care inundă platformele sale. Și în mod convenabil, solicitările pentru îmbunătățirea metodelor de detectare AI rămân fără răspuns, ca și cum răspândirea conținutului generat de inteligența artificială, numit generic AI Slop, ar fi un fenomen complet nou și nemai întâlnit până acum pe platformele Meta.
Cu o zi înainte de moțiunea de cenzură leul își continuă deprecierea. La cât este cotată azi moneda națională de BNR
Moneda națională continuă să se deprecieze, în raport cu euro, cu o zi înaintea moțiunii de cenzură. Moneda europeană a ajuns la 5.1998 de lei, potrivit cursului BNR de la ora 13:00. Euro a crescut cu 5 bani, comparativ cu ziua de joi, 30 aprilie, când moneda europeană a atins un nou prag psihologic de 5,1952 lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis joi că actualele mișcări sunt temporare și legate de incertitudinile din piață. „Azi a fost o zi foarte agitată pe piață, așa se întâmplă în perioade de incertitudine, dar pe ultimele date pe care le avem la dispoziție putem spune că situația se va mai calma”, anunță purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Profit.ro. Deprecierea leului, în favoarea monedei euro, ar putea prevesti un nou val de scumpiri. Ratele la creditele în euro, utilitățile calculate la cursul euro, dar și alimentele din import ar putea suferi majorări de prețuri. Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente Prima reacție din partea BNR după căderea leului: „Așa se întâmplă în perioade de incertitudine” Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică în tabăra Bolojan: „Masacru și sânge, ies miliardele din țară”
Cum arată noua gamă Samsung TV pentru anul 2026
Vreme de mai bine de un deceniu, Samsung a susținut cu o încăpățânare de neclintit că OLED-ul… este o idee proastă. Iar aceasta nu era doar o opinie, ci o veritabilă doctrină, repetată la fiecare în conferință de presă și insinuată în toate comparațiile pe care le făceau. Tehnologia Samsung QLED reprezenta viitorul, iar OLED-ul nu era decât o modă trecătoare ce avea să fie dată uitării mai devreme sau mai târziu. Apoi, în noiembrie 2021, Samsung Display, divizia de producție a conglomeratului a început să fabrice ecrane QD-OLED. În ianuarie 2022 au apărut și primele televizoare dotate cu această tehnologie de ecran, iar în luna iunie a aceluiași an, Samsung Display a anunțat încetarea definitivă a producției de ecrane… LCD! Patru ani mai târziu, în anul curent 2026, noua gamă de TV-uri Samsung cuprinde patru serii OLED, trei serii MicroRGB, două serii Neo QLED 4K, o serie 8K, două linii de TV-uri din seria The Frame și The Frame Pro, și în final o linie Mini-LED ultra-ieftină. Este o ofertă vastă, ambițioasă și cum voi argumenta în cele ce urmează, pe alocuri disperată. Disperată pentru că în timp ce Samsung îți explică cum e treaba cu MicroRGB-ul, TCL și Hisense îi mănâncă piața de la mijloc, iar LG, cu OLED-urile sale îmbunătățite pe tehnologie Tandem, îi atacă high-end-ul. Samsung încă este numărul unu mondial pe televizoare, poziție pe care o deține de 20 de ani, dar în noiembrie anul trecut, TCL a ajuns la doar UN singur punct procentual diferență și le sufla în ceafă. Iar asta explică multe dintre deciziile ciudate din gama 2026 a celor de la Samsung. Dar astea sunt considerații strategice, și vom reveni la ele după ce vom trece rapid prin toate modelele proaspăt lansate. Am fost zilele trecute la Frankfurt în Germany să le văd cu ochii mei pe toate, am trecut și printr-o grevă Lufthansa, nici Germania nu mai e ce era odată, iar la întoarcere a trebuit să zbor până la Istanbul, trecând pe deasupra Bucureștiului, ca să am de unde mă întoarce. Dar asta-i mai puțin important, haideți să vedem cum sunt TV-urile, adică motivul pentru care am bătut atât drum. Să începem zic cu vedeta, pentru că vedeta este și sursa majorității ambiguităților de marketing din acest an. MicroRGB este tehnologia pe care Samsung o pune în vârful piramidei sale LCD, undeva peste Neo QLED și cel puțin pe picior de egalitate OLED, sau mai bine zis lateral față de OLED, într-un spațiu conceptual pe care marketing-ul îl numește „ultra-premium”, și pe care inginerii îl numesc în mod realist „tot un backlight, dar mai bun”. Iată ce este și cum funcționează: în loc ca un televizorul ala LCD să aibă o retro-iluminare albastra sau alba, care apoi să treacă printr-un filtru de culoare și printr-un strat de Quantum Dots pentru a produce culorile finale, MicroRGB înlocuiește acel backlight cu LED-uri individuale roșii, verzi și albastre, fiecare mai mici de 100 de micrometri, controlate independent. Filtrul de culoare dispare, deci nu mai exista o strangulare optică și ai sursa de lumină deja colorată după nevoi. Rezultatul, certificat VDE, este o acoperire de 100% a gammut-ului BT.2020, standardul extins de culoare care până acum a fost o promisiune a OLED-urilor și Mini-LED-urilor de top. Atenție însă, deși MicroRGB este clar mai bun decât orice Mini-LED, NU este Micro-LED-ul pe care îl așteptam de ani de zile. Tehnologia Micro-LED este auto-emisiva, la fel ca OLED-ul, adică fiecare pixel își generează propria lumină, fără backlight, în timp ce MicroRGB Samsung rămâne tot o tehnologie LCD, cu cristale lichide, și tocmai de aceea, încă păstrează destule dintre neajunsurile LCD-urilor. Este intr-adevăr un backlight foarte deștept, dar la finalul zilei este aceeași Mărie de tehnologie care nu s-a schimbat în mod fundamental de trei decenii încoace. Asta nu înseamnă că MicroRGB nu este impresionant. Este! Anul trecut când au anunțat-o, Samsung au scos un singur model, MR95F de 115 inch la aproape 30.000 de euro, ca să testeze apele. Dar în 2026, gata cu preturile pentru early adopters și cumpărători înstăriți, iar gama se extinde agresiv cu trei serii. Și începem cu R95H, modelul flagship, disponibil la 65, 75, 85 și un spectaculos 130 de inch, varianta care la CES 2026 a fost anunțata cu design Timeless Frame, adică ecranul este suspendat într-o ramă metalică rectangulară. R95H are și tratament Glare Free, suportă cutia aia wireless One Connect, care transmite video, audio și date prin Wi-Fi 7 către televizor ca să-ți poți ascunde toate cablurile într-un dulap, și rulează noul AI Engine Pro, procesorul de top al celor de la Samsung pe 2026. Imediat sub se găsește R85H, seria mai accesibilă, deși asta este un eufemism, pentru ca începe de la 1.850 de euro pentru 55 de inch, și continua cu 65, 75, 85 și 100 de inch. Este televizorul care înlocuiește fostul flagship Neo QLED QN90F. Observați subtilitatea: Samsung nu lansează un QN90H, seria QN90 este pur și simplu discontinued, iar R85H îi preia locul în structura de prețuri. Este o mișcare elegantă de rebranding: în loc să admită că Mini-LED-ul de top nu mai poate concura cu ce scot chinezii, Samsung schimbă numele și vinde același segment ca fiind o categorie „nouă” și „superioară”. Și MR95F de 115 inch din 2025 rămâne în ofertă la prețul inițial, pentru acei utilizatori care au spre 30.000 de euro de tocat pe un televizor și locuiesc în case foarte mari, adică de bogați. Toată gama MicroRGB suportă noul format HDR10+ Advanced, răspunsul Samsung la Dolby Vision 2, pe care, fidel tradiției, Samsung refuză să-l suporte. Ceea ce însemna că dacă ai un Blu-Ray Player 4K cu Dolby Vision, TV-ul tău Samsung îți arăta doar HDR10. Acest război religios între cele două formate se da pe banii reali ai utilizatorilor, pentru că filmele distribuite prin serviciile de streaming gen Netflix, Disney+ sau HBO Max se vad mai corect pe un televizor care suportă Dolby Vision. Samsung însă a decis că licențierea Dolby Vision nu se merita
Companiile de stat cu cel mai slab management, cele mai lăudate
Controversa recentă legată de bonusurile uriașe semnalate de premierul Bolojan la Hidroelectrica, care, potrivit acestuia, ar fi trebuit convertite în investiții și deci în preț mai scăzut la energie pentru români, reaprinde discuția despre eficiența managementului la cele mai profitabile companii de stat. Astfel, potrivit specialiștilor, apare un paradox: companiile de stat, deși sunt conduse defectuos, sunt prezentate ca exemple de succes. În spațiul public apare tot mai des o afirmație simplă a celor de la putere, cum că Hidroelectrica ar fi ales să plătească bonusuri consistente în loc să investească în baterii. Dacă ar fi făcut-o, prețul energiei ar fi scăzut cu până la 30%. Este o afirmație puternică, dar realitatea economică și tehnică este mai nuanțată. Directorul Hidroelectrica, Bogdan Badea, are venituri lunare nete de peste 20.000 euro Directorul general interimar al Hidroelectrica, Bogdan Badea, a avut venituri salariale lunare nete de peste 20.000 de euro în ultimii 4 ani, potrivit unei analize G4Media pe baza declarațiilor de avere, portalului Hidroelectrica și altor surse deschise. Mai întâi, trebuie semnalat că bateriile nu produc efectiv energie. Ele mută energia în timp — o stochează când este ieftină și o livrează când este scumpă. Asta înseamnă că nu reduc consumul total și nici costul de producție, ci pot doar să atenueze vârfurile de preț. România are în total cca 913 MWh stocare în baterii. Planurile Hidroelectrica sunt să atingă un nivel de stocare de 2000 MWh (2026 – 72 MWh (Crucea), 2028 – 256 MWh (Porțile de Fier II. 1673 MWh planificați dar necontractați). Ce spun însă cifrele? Consumul zilnic al României este de ordinul a 140.000–150.000 MWh. Chiar dacă Hidroelectrica ar avea operațional întregul plan de 2.000 MWh capacitate de stocare, aceasta ar acoperi aproximativ 1–1,5% din consumul unei zile. Cu alte cuvinte, bateriile ar putea alimenta sistemul pentru câteva ore la o putere de 500–1.000 MW — util, dar limitat la scară națională, atrage atenția Dumitru Chisăliță (foto), președintele Asociației Energia Inteligentă. Ce ar însemna asta în termeni de preț? În orele de vârf — acele intervale scurte în care energia devine foarte scumpă — bateriile pot avea un impact vizibil. Dacă, de exemplu, prețul ajunge la 900 lei/MWh într-o seară tensionată, introducerea a câtorva sute de MW din baterii ar putea coborî prețul cu 5–15%, uneori mai mult în condiții extreme. Însă pe media unei zile întregi, efectul se diluează și devine modest, probabil în intervalul 1–3%. De aici rezultă un punct esențial, pentru o scădere de 30% a prețului energiei la nivel general ar fi necesare capacități de stocare de ordinul zecilor de mii de MWh, nu 2.000 și mai ales nu doar în baterii. În plus, prețul energiei nu este determinat doar de echilibrarea zilnică. Există factori mult mai puternici: prețul gazului, piața europeană interconectată, costul certificatelor de CO₂ sau nivelul producției hidro și nucleare, mai spune specialistul. Bateriile nu sunt o soluție miraculoasă Asta nu înseamnă că bateriile nu sunt importante — dimpotrivă. Ele devin esențiale într-un sistem energetic cu tot mai multă energie regenerabilă, pentru stabilitate și pentru reducerea volatilității. Dar nu sunt o soluție miraculoasă care, singură, poate ieftini drastic energia. Pe de altă parte, critica privind bonusurile în companiile de stat din România nu este lipsită de temei. De multe ori, acestea nu sunt legate suficient de riguros de performanță și pot părea disproporționate. Este o discuție legitimă și necesară. Însă amestecarea acestei probleme reale cu afirmații exagerate despre impactul bateriilor riscă să distorsioneze dezbaterea publică. Impactul investițiilor va fi gradual, nu exploziv Hidroelectrica nu a fost un pionier în stocarea cu baterii. Investițiile sale au început recent, într-un context în care tehnologia a devenit mai accesibilă și cadrul de piață mai clar. Chiar și așa, impactul acestor investiții va fi gradual, nu revoluționar, mai arată Chisăliță. Dacă vrem o dezbatere serioasă despre energie, trebuie să separăm lucrurile. Criticile mai mult decât justificate despre guvernanță și bonusuri (atenție, realizate cu complicitatea Ministerelor care nu au adesea nici o politică de acționar și stabilesc indicatori de performanță inadecvați și aducători de bonusuri mari) trebuie detașate de realitățile tehnice și economice ale sistemului energetic. Pentru că, în final, soluțiile reale nu vin din sloganuri, ci din înțelegerea corectă a proporțiilor. O analiză corectă arată că din societățile din energie cu capital de stat, nu cele mai hulite sunt cele cu cel mai defectuos management, ci cele mai lăudate, conchide specialistul. Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri AUTORUL RECOMANDĂ Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dezvoltarea de proiecte de hibridizare de peste 1.500 MW
Euro se apropie de 5,2 lei pe piețele interbancare. Se preconizează scumpiri în lanț la creditele în rate, facturi și alimente
Moneda euro se tranzacționa, luni, 4 aprilie, la orele dimineții, la 5.1939 lei, potrivit Bloomberg. Acestă situație ar urma să aibă un impact major asupra românilor. Creditele la bănci, dar și facturile la utilități ar urma să crească semnificativ. O valoare a monedei euro de 5,1939 lei prevestește un nou val de scumpiri. Ratele la creditele în euro, utilitățile calculate la cursul euro, dar și alimentele din import vor suferi majorări de preț. Spre exemplu, la 1 EUR = 5,09 RON, o rată de 500 de euro înseamnă 2.545 RON Pentru 1 euro, calculat la cursul de 5,19, o rată de 500 de euro înseamnă 2.595. Joi, 30 aprilie, moneda euro a urcat până la 5,1952 de lei, după ce deschisese ziua la 5,1005 lei. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis că actualele mișcări sunt temporare și legate de incertitudinile din piață. „Azi a fost o zi foarte agitată pe piață, așa se întâmplă în perioade de incertitudine, dar pe ultimele date pe care le avem la dispoziție putem spune că situația se va mai calma”, anunță purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Profit.ro. România, cea mai slabă evoluție din regiune Comparativ cu monedele din regiune, leul a avut cea mai slabă performanță în ultimele zile. În timp ce zlotul polonez și coroana cehească au rămas relativ stabile, fără variații semnificative, euro a scăzut chiar cu 0,45% față de forintul maghiar în sesiunea de joi. De la finalul lunii februarie, moneda europeană a crescut cu aproximativ 1,9% față de leu, în timp ce avansul este mai redus în raport cu alte valute din regiune: 0,9% față de zlot și 0,6% față de coroana cehească. În cazul forintului, evoluția a fost diferită. După o depreciere de 3-4% în martie, moneda maghiară a recuperat puternic în luna aprilie, astfel că euro este acum în scădere cu 3,6% față de nivelul de la finalul lunii februarie. Prognoze prudente ale băncilor Marile instituții financiare estimează un curs mai ridicat pentru perioada următoare, însă aceste prognoze ar putea fi ajustate după turbulențele recente. UniCredit estimează un curs de 5,17 lei/euro la finalul acestui an și 5,25 lei/euro la finalul lui 2027. Cum se împarte răspunderea pentru programul SAFE, între omul de încredere al lui Bolojan, consilierul economic al lui Nicușor Dan și tabăra USR. Armata, principalul beneficiar al programului gigant de înarmare, a fost aproape exclusă din discuții Radu Oprea spune cum s-au risipit 200 de milioane de euro din PNRR: „Nu înțeleg de ce vă trageți singuri un glonț în picior” Aproape 8 miliarde de euro a pierdut România de când “salvatorii” au preluat puterea. USR, care a scris PNRR în Guvernul Cîțu, nu l-a putut implementa când a revenit la conducere, în Guvernul Bolojan
Avertisment de la FMI pentru guvernele UE privind criza carburanților: Nu iau în considerare lecțiile din 2022
Guvernele Uniunii Europene sunt avertizate de Fondul Monetar Internațional că riscă să repete greșelile de la criza energetică de acum 4 ani, provocată după invazia rusă a Ucrainei. FMI atrage atenția că reducerea accizelor la carburanți încurajează consumul și poate duce în final la poveri fiscale. Șef departament al FMI: Eforturile UE sunt modeste Eforturile inițiale pentru protejarea populației de scumpirile la energie generate de criza din Orientul Mijlociu sunt considerate „modeste” de către FMI. Conducerea departamentului european al FMI constată că nu toate țările au fost prudente. „În mod evident , guvernele UE nu iau în considerare lecțiile din 2022. Nu toate țările au fost prudente în utilizarea spațiului fiscal în criza actuală”, a spus Alfred Kammer, șeful departamentului european al FMI, pentru Financial Times. Alfred Kammer: Măsurile sunt costisitoare Alfred Kammer a considerat „costisitoare” măsurile luate de guvernele UE. El avertizează că criza energetică ar putea fi mult mai gravă, cu costuri mult mai mari, iar soluția ar veni numai de la energiile alternative. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli”, a adăugat acesta. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Acestea se află într-o situație extrem de dificilă în ceea ce privește spațiul fiscal de care dispun. Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze”, a mai spus Kammer. „Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a concluzionat șeful departamentului european al FMI. Sursa Foto: Envato/ Comisia Europeană Autorul recomandă: Financial Times: Țările europene, avertizate de SUA să se aștepte la întârzieri în livrarea armelor americane din cauza războiului cu Iran După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară
Vânzările de telefoane Samsung și Apple au crescut în ultimul an. Dar ce se întâmplă cu Xiaomi și Oppo?
Potrivit celui mai recent clasament cu vânzările globale de telefoane inteligente, Samsung și Apple sunt singurii care au reușit consolidarea unui trend ascendent, Xiaomi, Oppo, Vivo și alte branduri chinezești navigând cu dificultate peisajul marcat de înrăutățirea condițiilor economice globale, criza de semiconductoare și tarifele tot mai mari aplicate pe importurile din China. Chiar dacă Samsung pregătește anunțul primului an cu pierderi nete la divizia Samsung MX, vânzările de telefoane inteligente au crescut cu 8% pentru producătorul sud-coreean. Astfel, situația se prezintă ca o victorie în statisticile de vânzări, dar asumată printr-o pierdere netă în bilanțul contabil. Totuși, la nivelul întregii companii situația nu arată chiar atât de rău, pierderile Samsung MX viind mai mult decât compensate de profiturile diviziei de semiconductoare, la care producție este parțial direcționată pentru aprovizionarea business ului cu telefoane inteligente. Cum ar fi, bani mutați dintr-un buzunar în altul. De partea Apple, iPhone 17 a adus vânzări record, în mod ironic creșterile cele mai mari fiind raportate în piața din China, unde consumatorii am fost în mod deosebit impresionați de varianta iPhone 17 Pro / Pro Max în versiunea Cosmic Orange, asociată cu produsele unui celebru brand pentru accesorii de lux. Dar din punct de vedere al vânzărilor absolute, Samsung este din nou producătorul numărul 1 de smartphone-uri. Compania a livrat 65,4 milioane de telefoane în primul trimestru al anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 8% față de anul precedent. Iar compania deține acum 22% din piață. Pe locul doi, Apple a livrat 60,4 milioane de dispozitive, considerabil mai scumpe în medie, decât cele Samsung. Chiar și așa, +10% reprezintă cea mai mare creștere netă a vânzărilor dintre producătorii smartphone consacrați, comparat anului. Compania deține acum 20% din piață. Pe locul trei cu 33,8 milioane de dispozitive livrate, Xiaomi raportează o cădere de 19% a vânzărilor, rămânând cu 11% cotă de piață la nivel global. Situația nu arată prea bine nici pentru OPPO și Vivo. OPPO a reușit să livreze 30,7 milioane de smartphone-uri , o scădere de 6% față de anul precedent, dar încă deține 10% din piața globală de telefoane inteligente. Vivo închide lista cu 21,3 milioane de dispozitive livrate, o scădere de 7% față de anul precedent. Telefoanele Vivo reprezintă acum 7% din vânzările globale de telefoane inteligente. Mai mulți și mărunți în privința cotei de piață individuale, restul jucătorilor din industrie au livrat 86,8 milioane de smartphone-uri și dețin de 29% din piață. Interesant este că participația micilor jucători a crescut cu 3% față de anul precedent, însă fără a schimba în mod fundamental dinamica pieței (ex. prin apariția unui nou brand smart cu potențial). Însă dintre aceștia, Honor este producătorul cu cea mai rapidă creștere din top 10 bun, livrând 19,2 milioane de unită, în creștere cu 19 % față de anul precedent. Interesant este că această creștere a venit mai ales din regiuni precum Orientul Mijlociu și Africa, popularitatea acestui brand scăzând de fapt în piața natală din China.
Studiu Al Jazeera: Pe ce loc se situează România în clasamentul cheltuielilor pentru apărare, educație și sănătate
În 2025, cheltuielile globale pentru război au ajuns la 2,88 trilioane de dolari. Țările investesc mult mai mulți bani în armate, dar ce se întâmplă cu alte domenii care ar putea rămâne neglijate, precum învățământul? Cum rămâne cu sistemul medical după ce în 2020, lumea a fost devastată de pandemia de COVID-19, rezultând peste 7 milioane de decese? Armatele lumii au cheltuit 2,88 de trilioane de dolari în 2025. Potrivit Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm, reprezintă o creștere cu 2,9% față de 2024. Într-un infografic, Al Jazeera explică creșterea militarizării globale, precum și cheltuielile pentru educație și sănătate. În 2025, cei mai mari cinci cheltuitori militari au fost SUA (954 miliarde $), China (336 miliarde $), Rusia (190 miliarde $), Germania (114 miliarde $) și India (92 miliarde $). Urmează Marea Britanie cu 89 miliarde de dolari și Ucraina, cu 84 de miliarde de dolari, țară aflată în război cu Rusia din 2022. SUA cheltuiesc pe apărare cât șase țări la un loc Cheltuielile lor reprezintă 58% din cheltuielile globale pentru apărare. SUA a rămas în contuare, de la an la an, cel mai mare cheltuitor militar de la cel de-al Doilea Război Mondial. SUA cheltuiesc anual pe apărare cât China, Rusia, Germania, Marea Britanie, India și Ucraina la un loc. Din 1949, SUA au cheltuit 53,5 trilioane de dolari pe armată. SUA a crescut bugetul de la 284 de miliarde de dolari în 1950 la 788 miliarde de dolari în 1953, ca urmare a pierderilor suferite în Războiul din Coreea. Cheltuielile anuale au crescut la 1 trilion de dolari în anii 1960, după trimiterea trupelor americane în Vietnam. Și bugetul pentru apărare a continuat să tot crească când cursa înarmării nucleare dintre SUA și URSS s-a intensificat la mijlocul anilor 1980, ajungând la 1,7 trilioane de dolari. Finalul Războiului Rece a făcut ca SUA să scadă cheltuielile pentru apărare pentru prima oară în 1991, la 1,4 trilioane de dolari. După atacurile de la 11 septembrie 2001 și războaiele din Orientul Mijlociu, SUA au crescut cheltuielile pentru apărare la 2 trilioane de dolari în 2009. Țara care a crescut cel mai mult bugetul pentru apărare per capita este Qatar. În 2006, bugetul pentru apărare per capita era 2.000 de dolari. În 2025, a ajuns la 5.000 de dolari. În timp ce secolul 20 a fost definit de armate mobilizate în masă din înrolări chiar forțate, blindate grele și putere aviatică, apărarea de azi presupune mai degrabă aeronave fără pilot (drone comandate de la distanță), inteligență artificială, infrastructură digitală și sisteme autonome. Departamentul Apărării din SUA și Pentagon deja au încheiat contracte cu companii de inteligență artificială, precum OpenAI și încearcă să convingă și Anthropic, în timp ce Israel are parteneriat cu Palantir. În 2025, Ucraina a devenit țara care cheltuiește cel mai mult pe apărare din bugetul guvernamental după ce a fost invadată de Rusia în 2022: 39,6%. În raport cu alte țări investește considerabil în sănătate din cauza numărului mare de răniți rezultați de pe urma bombardamentelor: 8,2%. Numai 5,1% ajung în educație. Israel, țară aflată în războaie pe fronturi multiple cu Hamas în Fâșia Gaza, cu Hezbollah în sudul Libanului, cu rebelii Houthi în Marea Roșie și cu Iranul, a devenit a treia țară care investește în apărare: 7,8%. 5,9% se duc în educație și 7,1% în sănătate. Țara adversară, Iranul, a investit 6% în sănătate, 2,8% în educație și 2,1% în apărare. Rusia, țara care a invadat Ucraina din 2022, este pe poziția a patra: 7,5% în apărare, 7% în sănătate, dar numai 4,2% în educație. Este de remarcat cât de mult investește Danemarca în sănătate: 9,5%. Însă, în apărare investește la nivelul cerut de Donald Trump în primul mandat, numai 3,3%. SUA, cea mai mare putere militară de pe planetă, investește 3,1% din PIB în cheltuielile militare (care înseamnă ENORM, cât șase puteri militare la un loc), 5,4% în educație și 17,4% în sănătate, enorm de mult, deși mulți cetățeni americani se plâng de costurile enorme din sănătate dacă nu dispun de asigurările medicale „Obamacare”. Administrația Trump a solicitat Congresului să-i acorde 1,5 trilioane de dolari pentru bugetul de apărare în 2027. SUA se află în război cu Iran din februarie 2026. Finlanda, Suedia și Regatul Unit sunt considerate „repetenții clasei” din perspectiva președintelui Donald Trump. Acestea investesc enorm în educație (6-7%) și sănătate (în jur de 9-12%), dar foarte puțin în apărare (sub 2,6%). Franța investește 11,8% în sănătate, dar 2% în apărare. România este pe locul 42 în clasament la cheltuieli pentru apărare în 2025, în situația în care se învecinează cu o țară aflată în război cu Rusia de 4 ani. În 2025 a investit 5,8% în sănătate, cu mult sub Ucraina și alte state vestice. Bugetul pentru educație este foarte mic în comparație cu alte state: 3,3%. Iar la apărare, România a cotizat numai 2,3%, cu mult sub cerințele lui Trump. Republica Moldova, condusă de Maia Sandu, a investit 6,7% în sănătate, 6,6% în educație, dar numai 0,6% în apărare. Sursa Foto: Al Jazeera Autorul recomandă: Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani, în bani cheltuiți și militari pierduți: De la Coreea la Iran
Semne de întrebare ale investitorilor, după prăbușirea acțiunilor unei companii la Bursa de Valori București. Vânzări de milioane înaintea unui anunț de restructurare
O serie de tranzacții și decizii desfășurate în ultimele luni în jurul Grup Șerban Holding (GSH), emitent ce activează în mai multe domenii din agricultură, ridică semne de întrebare în rândul investitorilor. Acțiunile GSH s-au prăbușit în ședințele de tranzacționare și au pierdut peste jumătate din valoare, iar un investitor la Bursa la Valori București a făcut o cronologie a evenimentelor care indică cum acționarul grupului a vândut acțiuni de milioane de lei înainte ca restructurările companiei să devină publice. Interagroaliment cere deschiderea procedurii de insolvenţă, acțiunile se prăbușesc Interagroaliment, parte din Grup Șerban Holding, a solicitat la mijlocul lunii aprilie deschiderea procedurii de insolvență. Grupul Șerban Holding a anunțat că această decizie a fost luată din cauza pierderilor și a prețurilor mari la motorină, îngrășăminte și semințe, dar și din cauza evoluției nefavorabile a prețurilor cerealelor. Interesant este faptul că decizia grupului a apărut în spațiul public înainte cu aproximativ 2 ore ca Bursa de Valori București să anunțe suspendarea temporară a companiei de la tranzacționare. Sursa: Bursa de Valori București De la începutul anului, titlurile GSH și-au pierdut aproape jumătate din valoare, cu un declin cumulat de 44,5%, dar, după solicitarea deschiderii procedurii de insolvență, acțiunile companiei au scăzut cu 25,77%. „Sectorul agricol a fost şi continuă să fie afectat de dificultăţi generate de nivelul ridicat al preţurilor la inputurile agricole, inclusiv motorină, îngrăşăminte şi seminţe, precum şi de evoluţia nefavorabilă a preţurilor cerealelor, care, în cel mai bun caz, au stagnat, iar în numeroase situaţii au înregistrat scăderi. Această tendinţă s-a manifestat în sectorul agricol pe parcursul ultimilor ani şi a determinat retragerea din activitatea de trading de cereale a unui număr semnificativ de operatori din piaţă”, a transmis Nicolae Şerban, unul din antreprenorii care controlează grupul Șerban Holding. Compania a avut o cifră de afaceri de 461 de milioane de lei în 2024, ultimul an pentru care există date disponibile, în scădere de la 500 de milioane de lei. Raportat la cifra de afaceri consolidată a grupului de 600 de milioane de lei în același an, filiala insolventă a generat singură aproximativ 77% din veniturile totale, ceea ce explică amploarea reacției bursiere. Cronologia acțiunilor Șerban Holding În contextul în care acțiunile au scăzut abrupt, Marius Alexe, investitor la BVB, a publicat pe pagina sa de Facebook o cronologie a evenimentelor care sugerează neconcordanțe între vânzări de acțiuni de 4,1 milioane de lei și anunțul oficial al restructurărilor din companie. Pe 2 februarie 2026, Nicolae Șerban, unul dintre acționarii companiei, a vândut acțiuni în valoare de aproximativ 4,1 milioane de lei. Interesant este că, la acel moment, nu exista niciun raport care să arate că banii respectivi au fost folosiți pentru creditarea companiei. La mai puțin de o săptămână, pe 8 februarie, același acționar a convocat Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) pentru înlocuirea sa din funcția de administrator. Ulterior, pe 18 martie, acesta a votat împotriva propriei propuneri, fără ca motivele acestor schimbări de poziție să fie explicate public. Situația a devenit tensionată pe 24 martie, atunci când compania a anunțat concedierea a aproximativ 81 de angajați și reorganizarea activității. Nici de această dată investitorii nu au primit detalii cu privire la cauzele care au dus la aceste măsuri. Momentul decisiv a venit, joi, 16 aprilie, atunci când au apărut informații cu privire la intrarea în insolvență a uneia dintre firmele din grup, Interagroaliment. Informația a fost făcută publică cu întârziere de Bursa de Valori București, iar tranzacționarea acțiunilor a fost suspendată temporar. Scăderea bruscă a acțiunilor ridică semne de întrebare în rândul investitorilor În acest context, investitorii au început să-și pună semne de întrebare cu privire la legitimitatea evenimentelor: „Problemele companiei au apărut brusc între 2 și 8 februarie 2026? Sau domnul Șerban a tranzacționat pe baza unor informații privilegiate?” Suspiciunile investitorului Marius Alexe vizează conceptul „insider trading”, care presupune utilizarea unor informații confidențiale, nepublice, „privilegiate” pentru a obține profit pe piața de capital. „În loc să spună situația reală, a vândut acțiuni, iar banii au intrat în buzunarul dumnealui? Ca de obicei, nu vom afla niciodată. Pentru că totul e minunat pe bursa noastră, așa cum vor să audă sponsorii”. În România, practica este ilegală, iar principala autoritate responsabilă cu supravegherea pieței financiare și combaterea acestui tip de practici este Autoritatea de Supraveghere Financiară. De altfel, scăderea bruscă a acțiunilor Grup Șerban Holding a avut efecte directe, în special asupra investitorilor de retail, și a pus semne de întrebare privind informațiile publicate despre companiile listate la Bursa de Valori. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bursa de la București bate toate bursele din Europa la câștigurile investitorilor. Franța și Germania roșesc de invidie. Cum s-a ajuns aici Războiul din Orientul Mijlociu zguduie piețele globale. Bursele din întreaga lume au deschis „pe roșu” în primele ore de tranzacționare
Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru
Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată