Ordin CNAS după disfuncționalitățile PIAS: Furnizorii pot raporta și deconta serviciile acordate offline, până la remedierea platformei
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a emis un ordin prin care permite validarea și decontarea serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale acordate offline în luna mai 2026, pe fondul disfuncționalităților înregistrate la Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Potrivit documentului, furnizorii de servicii medicale vor putea transmite în sistem, în vederea decontării, activitățile desfășurate în perioada 1-31 mai 2026, chiar dacă acestea au fost acordate offline din cauza problemelor tehnice ale platformei. Ce prevede Ordinul Măsura vizează atât serviciile medicale din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cât și programele naționale curative. Ordinul prevede că datele aferente serviciilor acordate în luna mai vor putea fi încărcate în PIAS până la termenul de raportare a activității pentru luna respectivă, pentru a permite decontarea acestora de către casele de asigurări de sănătate. Regula de validare e suspendată temporar, până la remedierea platformei De asemenea, CNAS suspendă temporar regula de validare potrivit căreia serviciile medicale trebuie semnate cu cardul de sănătate, pentru perioada 1-31 mai 2026, având în vedere problemele de funcționare ale platformei informatice. Măsura are scopul de a evita blocarea plăților către furnizorii de servicii medicale și de a asigura continuitatea acordării asistenței medicale pentru pacienți, în contextul dificultăților tehnice care au afectat sistemul informatic al asigurărilor de sănătate.
Băuturile și alimentul care nu trebuie să lipsească din dieta femeilor după 45 de ani
Un studiu recent, coordonat de grupul Food&Bioactivity din cadrul Departamentului de Tehnologia Alimentelor, Nutriție și Bromatologie al Universității din Murcia (UMU), în colaborare cu Universitatea din Parma, a arătat că consumul zilnic a două pătrățele de ciocolată neagră 85%, o cană de ceai verde și 100 ml de suc proaspăt de fructe, între 45 și 65 de ani, îmbunătățește semnificativ sănătatea cardiometabolică la femeile aflate în pre și postmenopauză, scrie El Economista. În cadrul studiului s-a demonstrat că, după două luni de consum zilnic al acestor produse în cantitățile indicate, analizele au evidențiat o creștere semnificativă a excreției urinare de metaboliți fenolici, datorită combinației specifice de (poli)fenoli. „Acest lucru demonstrează că metaboliții fenolici sunt biodisponibili și se estimează că sunt responsabili pentru efectele benefice în reducerea riscului cardiometabolic”, a explicat María Jesús Periago, profesor universitar de Nutriție și Bromatologie. Acești compuși au capacitatea de a reduce rezistența la insulină, de a controla tensiunea arterială și de a exercita efecte antioxidante și antiinflamatoare în organism, funcții esențiale pentru femeile aflate în postmenopauză, având în vedere schimbările prin care trece corpul în această etapă. Studiul pornește de la premisa că tranziția către menopauză reprezintă un moment critic pentru sănătatea femeii, din cauza scăderii nivelului de estrogen, ceea ce duce la modificări ale tensiunii arteriale, metabolismului lipidic și distribuției grăsimii corporale. Toți acești factori cresc riscul ca femeile să dezvolte boli cardiometabolice, probabilitatea fiind chiar de două ori mai mare în această perioadă a vieții. De aceea, este esențială înțelegerea simptomelor și reducerea riscurilor asociate menopauzei. Efectele diferă de la o persoană la alta Astfel, simptomele asociate menopauzei pot fi ameliorate prin consumul acestor trei produse, însă efectele pot varia în funcție de fiecare persoană și de contextul individual, potrivit studiului. Descoperirea arată și importanța microbiotei intestinale, care acționează ca un „laborator intern” și determină beneficiile reale obținute din alimentație. Mai exact, fiecare microbiotă influențează eficiența consumului acestor produse. „Chiar dacă două persoane consumă aceleași alimente, beneficiile pot varia considerabil. Cheia stă în microbiota intestinală a fiecărui individ și în capacitatea acesteia de a transforma compușii din alimente în metaboliți benefici pentru sănătate, deschizând astfel calea către nutriția personalizată”, a explicat Rocío González-Barrio, cercetătoarea principală a studiului, în colaborare cu María Jesús Periago.
Șeful New York Times atacă dur industria IA: Inteligența Artificială își construiește imperiul pe un furt fără precedent de proprietate intelectuală
Editorul publicației The New York Times, A.G. Sulzberger, a lansat unul dintre cele mai dure atacuri de până acum la adresa marilor companii de Inteligență Artificială, acuzându-le că-și construiesc produsele pe baza unui „furt fără precedent de proprietate intelectuală” și că pun în pericol însăși existența jurnalismului profesionist, potrivit reutersinstitute. politics.ox.ac.uk. În discursul susținut la Congresul Mondial WAN-IFRA (World Association of News Publishers), Sulzberger a avertizat că profesia jurnalistică a fost „prea tăcută, prea pasivă și prea fragmentată” în fața abuzurilor comise de companiile care dezvoltă modele de IA. În opinia sa, problema nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta este construită și exploatată. „Păcatul originar” al IA Sulzberger susține că produsele actuale de IA au la bază un act fundamental de însușire ilegală a muncii altora. „Companiile tehnologice jefuiesc site-urile de știri fără permisiune și fără compensații. Reambalează aceste bunuri furate ca fiind ale lor și redirecționează publicul și veniturile care altfel ar merge către organizațiile care au produs conținutul”. „Au folosit conținut de presă, literatură, film, fotografie, teatru, etc., fără a obține acordul creatorilor” Potrivit editorului New York Times, marile firme din domeniu au construit modele de IA folosind milioane de articole, cărți, fotografii, filme și alte opere protejate de drepturi de autor, fără a obține acordul creatorilor. El respinge argumentele companiilor care susțin că folosirea materialelor reprezintă „utilizare loială” sau că este necesară pentru progresul tehnologic. În opinia sa, dacă firmele de IA pot investi sute de miliarde de dolari în centre de date și infrastructură, atunci pot plăti și pentru conținutul care le alimentează produsele. De ce jurnalismul profesionist este atât de valoros pentru IA Una dintre ideile centrale ale discursului este că modelele de IA depind într-o măsură uriașă de jurnalismul profesionist. Sulzberger explică faptul că orice model IA este construit din patru ingrediente esențiale: talentul inginerilor, puterea de calcul, energia și datele. Doar ultimul ingredient – conținutul creat de alții – este preluat adesea fără plată. El atrage atenția că termenul „date” ascunde adevărata natură a acestor resurse. „Datele” nu sunt simple cifre. Sunt cărți, muzică, filme și articole de presă. Sunt produse ale muncii intelectuale și creative. Un singur exemplu de muncă furată de IA Sulzberger amintește că doar în 2025 The New York Times a publicat aproape jumătate de milion de materiale jurnalistice, realizate cu un cost de peste două miliarde de dolari. Publicația a avut jurnaliști în toate cele 50 de state americane și în 155 de țări, inclusiv peste 70 de reporteri și colaboratori în Ucraina. Acest jurnalism este valoros pentru modelele IA tocmai pentru că este verificat, editat, documentat și produs de profesioniști. „Ești ceea ce mănânci”, spune Sulzberger, parafrazând o observație a unui inginer OpenAI, care recunoștea că succesul modelelor depinde în primul rând de calitatea seturilor de date utilizate la antrenare. De ce a dat în judecată OpenAI Sulzberger justifică procesul intentat de The New York Times împotriva OpenAI, Microsoft și ulterior Perplexity. El susține că aceste companii au încălcat în mod repetat drepturile de autor ale publicației și că această practică amenință viitorul jurnalismului independent. Procesul durează deja de peste doi ani și jumătate și a costat peste 20 de milioane de dolari, ceea ce explică de ce multe redacții mai mici nu își permit să se apere în instanță. O amenințare mai gravă decât rețelele sociale Sulzberger consideră că revoluția IA poate provoca daune mai mari decât cele produse de internet, smartphone-uri și rețele sociale. În ultimele două decenii, Statele Unite au pierdut aproximativ 75% dintre jurnaliști și peste 3.000 de ziare. Multe comunități au rămas fără reporteri locali care să urmărească activitatea autorităților sau să informeze cetățenii. Acum, avertizează el, Inteligența Artificială nu doar distribuie conținutul altora, ci îl înlocuiește. Motoarele de căutare și chatboturile răspund direct la întrebări folosind informațiile preluate de la publicații, fără a mai trimite utilizatorii către sursa originală. Rezultatul este o scădere dramatică a traficului către site-urile de știri și, implicit, a veniturilor acestora. Potrivit datelor citate de Sulzberger, marile publicații monitorizate de Comscore (compania americană care măsoară consumul de media) au pierdut în medie peste 45% din trafic în ultimii ani. Problema adevărului Un alt capitol important al discursului privește fiabilitatea informațiilor generate de AI. Sulzberger afirmă că modelele actuale nu produc jurnalism și nu pot înlocui activitatea reporterilor. „Reporterii sunt cei care îmbogățesc arhiva publică cu informații necunoscute anterior”, spune el. Faptele noi, documentele secrete, mărturiile directe și investigațiile nu sunt create de chatboți, ci de jurnaliști. Mai mult, studiile citate de editorul New York Times arată că asistenții IA denaturează frecvent știrile și oferă răspunsuri eronate. Spre deosebire de organizațiile de presă, companiile de IA nu au mecanisme clare de corectare și nu își asumă responsabilitatea pentru greșeli. El observă și o contradicție: firmele promovează produsele ca fiind utile și inteligente, dar evită să garanteze că informațiile furnizate sunt corecte. Unele dintre ele avertizează explicit utilizatorii să nu se bazeze pe răspunsurile oferite. Ce ar trebui să facă presa, în opinia lui Sulzberger În opinia lui Sulzberger, există o strategie simplă, împărțită pe două categorii: editorii și redacțiile. Cum să se apere editorii Editorii trebuie să-și apere ferm drepturile de proprietate intelectuală, să negocieze cu atenție acordurile de licențiere, să facă presiuni asupra legislatorilor pentru reguli clare, să colaboreze între ei și cu alte industrii creative. Cum să se adapteze redacțiile Redacțiile trebuie să folosească inteligența artificială în mod responsabil. Redacțiile trebuie să să construiască relații directe cu publicul, lucru pe care Inteligența Artificială nu-l poate face. Redacțiile trebuie să pună mai mult accent pe reportaje originale. Redacțiile trebuie să explice constant de ce jurnalismul făcut cu oameni adevărați contează. „Jurnalismul este valoros” Mesajul final al lui Sulzberger este unul de mobilizare: jurnalismul profesionist trebuie să reziste cu orice preț. El amintește o idee celebră a lui Stewart Brand, editorul american care a pus la punct, prin 1968, primul „google”: „Whole Earth Catalogue”, care avea să influențeze masiv noua generație de antreprenori ce avea să creeze Sillicon Valley, și autorul citatului celebru,
Un spital vechi de aproape 140 de ani din județul Galați va fi modernizat cu fonduri europene
Un spital din județul Galați va fi modernizat în cadrul unui proiect inițiat de Consiliului Județean Galați. Este vorba despre unitatea din comuna gălățeană Ivești, considerată o secție exterioară a celui mai mare spital din sud-estul țării, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați. Spitalul din Ivești are aproape 140 de ani. Investiția depășește 32 de milioane de lei și vizează trei pavilioane, cu o suprafață totală de peste 15.000 de metri pătrați, aflate în clasa I de risc seismic. Spitalul de la Ivești: trei pavilioane vor fi modernizate Vor fi modernizate, consolidate și dotate Pavilioanele Interne, Boli Cronice și Pediatrie. La final, clădirile vor avea chiar și echipamente moderne pentru producerea energiei din surse regenerabile precum panourile fotovoltaice, panourile solare și pompele de căldură. „Am aprobat, în ședința Consiliului Județean Galați, trei proiecte importante de investiții pentru modernizarea, consolidarea și eficientizarea energetică a unor clădiri din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați – Secția Exterioară Ivești, un spital vechi de aproape 140 de ani. Pentru mulți locuitori din zonă, spitalul din Ivești este locul în care ajung atunci când au nevoie de ajutor. De aceea, ne ținem de promisiune și investim în modernizarea acestui spital, astfel încât pacienții să fie tratați în condiții mai bune, mai sigure și mai aproape de casă”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați. În cadrul lucrărilor, clădirile vor fi consolidate pentru a rezista la cutremure.
Raport european: Aceste trei fructe au cele mai multe reziduuri de pesticide
Strugurii, căpșunile și portocalele s-au numărat printre fructele cu cele mai multe reziduuri de pesticide. Raportul EFSA din 2024 este unul dintre cele mai ample realizate în Europa. Specialiștii au analizat produse alimentare destinate consumului uman. Datele provin din probe recoltate în numeroase state europene, notează El Economista. Autorii raportului subliniază că majoritatea produselor respectă limitele legale. Prin urmare, riscurile estimate pentru consumatori rămân reduse. Strugurii s-au aflat printre produsele analizate În cazul strugurilor de masă, numeroase probe au indicat prezența reziduurilor. Datele citate arată că aproximativ 60% dintre probele analizate au conținut urme de pesticide. Acesta este unul dintre cele mai ridicate procente raportate în studiu. Căpșunile au înregistrat cele mai multe reziduuri Căpșunile au prezentat o rată și mai mare. Peste 70% dintre probele analizate au conținut reziduuri de pesticide. Specialiștii explică situația prin modul de cultivare. Fructele se află în contact direct cu solul. Acest lucru poate favoriza acumularea unor substanțe utilizate în agricultură. Portocalele completează topul Portocalele s-au aflat pe locul al treilea în clasamentul prezentat de raport. Și în cazul acestora au fost identificate reziduuri în numeroase probe. Totuși, nivelurile detectate s-au încadrat în general în limitele admise. De ce sunt urmărite aceste substanțe Autoritățile europene monitorizează permanent utilizarea pesticidelor. O atenție specială este acordată substanțelor interzise. Printre acestea se numără clorpirifosul și anumite neonicotinoide. Mai multe cercetări au analizat efectele expunerii prelungite la pesticide. Unele studii au identificat posibile legături cu afecțiuni neurologice și alte probleme de sănătate. Experții recomandă spălarea atentă a fructelor înainte de consum. De asemenea, consumatorii sunt încurajați să respecte o alimentație variată și echilibrată.
Iubirea care învață să vadă – Iolanta deschide Bucharest Opera Festival 2026 cu o meditație despre lumină, adevăr și vindecare
Nu este o alegere întâmplătoare. În anul în care tema festivalului, LOVE AFFAIRS, propune o explorare complexă a iubirii, în toate ipostazele sale, de la pasiune devastatoare la tandrețe salvatoare, Iolanta vine ca o declarație artistică aproape manifest: iubirea ca revelație, ca adevăr și ca forță care transformă omul din interior. Într-o lume tot mai grăbită, tot mai zgomotoasă și mai fragmentată, opera lui Ceaikovski pare să vorbească despre ceva ce societatea contemporană riscă să piardă: capacitatea de a vedea cu adevărat. O prințesă care nu știe că există lumina La suprafață, povestea este simplă și aproape mitologică. Iolanta, fiica Regelui René, trăiește într-o reședință izolată, protejată obsesiv de tatăl ei. Tânăra este nevăzătoare, însă nu știe acest lucru. Într-un gest disperat de iubire paternă, regele îi ascunde adevărul despre propria condiție și chiar despre existența luminii, construindu-i un univers artificial, în care durerea este suspendată prin necunoaștere. Dar orice paradis bazat pe iluzie este fragil. Totul se schimbă odată cu apariția cavalerului Vaudémont, străinul care pătrunde accidental în această lume închisă și care, prin iubire, îi dezvăluie Iolantei existența unei realități dincolo de limitele pe care le cunoștea. Din acel moment, opera lui Ceaikovski încetează să fie doar o poveste romantică și devine o meditație profundă despre curajul de a cunoaște, pentru că adevărata dramă a Iolantei nu este orbirea, ci confruntarea dintre confortul necunoașterii și riscul adevărului. Dragostea care nu protejează, ci eliberează În lectura scenică propusă de regizorul Slava Sambriș, această dimensiune simbolică este esențială. Iolanta nu vorbește doar despre vindecarea fizică, ci despre o trezire interioară, despre momentul fragil și inevitabil în care fiecare om trebuie să aleagă între siguranța unei iluzii și vulnerabilitatea libertății. Într-un contrast tulburător, două forme de iubire intră în conflict: iubirea posesiv-protectoare a regelui René și iubirea revelatoare a lui Vaudémont. Dacă tatăl crede că dragostea înseamnă protecție prin tăcere și ascundere, cavalerul îi oferă bceva infinit mai dificil: adevărul. Și poate tocmai aici se află modernitatea surprinzătoare a acestei opere. Într-o perioadă dominată de filtre, aparențe și realități atent cosmetizate, Iolanta adresează o întrebare incomodă: este iubirea autentică aceea care ne protejează de lume sau aceea care ne oferă puterea să o înfruntăm? Spectacolul promite să transforme această întrebare într-o experiență scenică intensă, într-un univers suspendat între basm și realitate, în care lumina nu capătă sens doar ca fenomen fizic, ci ca metaforă a lucidității. O distribuție care deschide festivalul sub semnul excelenței Producția Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău, a cărei premieră a avut loc pe 3 martie 2026, aduce la București o echipă artistică solidă și o viziune scenică puternic ancorată în emoția autentică. Regia poartă semnătura lui Slava Sambriș, scenografia este realizată de Iurie Matei, costumele de Alina Rotaru, iar la pupitrul dirijoral se va afla maestrul Cristian Spătaru. În rolurile principale vor putea fi urmăriți artiști de mare sensibilitate și forță expresivă, într-un spectacol care mizează mai puțin pe grandilocvență și mai mult pe adevărul emoției. Distribuție: Iolanta – Valentina Nafornița; Vodemon – Dumitru Mîțu; Robert – Andrei Jilihovschi; Rene – Alexei Botnarciuc; Ebn-Hakia – Vitalie Maciunschi; Marta – Victoria Istratuc; Brigitta – Alexandra Procopovici, Laura – Tatiana Luchian; Bertrand – Gheroghe Severin; Almerik – Vadim Ceban Bucharest Opera Festival începe cu o promisiune Ajuns la cea de-a cincea ediție, Bucharest Opera Festival transformă, între 11 și 22 iunie, scena Operei Naționale București într-un spațiu al marilor emoții, reunind companii prestigioase din România și din străinătate, peste 1500 de artiști și douăsprezece seri consecutive dedicate operei, baletului și teatrului muzical. Dar începuturile au întotdeauna o greutate simbolică, iar faptul că ediția din 2026 debutează cu Iolanta spune poate totul despre direcția acestui festival: nu doar spectacole impresionante, ci povești care ating ceva esențial în noi, ntru că, în fond, opera lui Ceaikovski nu este despre orbire, ci despre momentul în care alegem să vedem și, uneori, prima lumină vine prin iubire. Programul complet al festivalului poate fi consultat aici!
Ai trecut de 45 de ani? Motivul pentru care nu mai dormi ca înainte. Explicația unui psiholog
Cantitatea de somn necesară variază în funcție de vârstă, dar și programul de odihnă se modifică odată cu trecerea anilor. Nuria Roure explică mecanismul: ritmul circadian se deplasează treptat, iar melatonina, hormonul care declanșează somnul, începe să acționeze mai devreme, potrivit El Economista. Potrivit expertei, un cronotip „normal” presupune adormirea în jurul orei 23:00 și trezirea la 7:00 dimineața. La adolescenți, somnul vine mai târziu, în jurul orei 00:00–01:00, cu trezire la 9:00. Odată cu înaintarea în vârstă, acest tipar avansează semnificativ. „În jur de ora 9:30 sau 10:00 este posibil să ne vină somnul și, în schimb, la 5:30 să avem deja ochii mari.” De ce forțarea vechiului program înrăutățește odihna Roure avertizează că încăpățânarea de a menține programul de somn din tinerețe poate fi contraproductivă. Dacă ritmul circadian s-a devansat, fie din cauza vârstei, fie genetic, și persoana încearcă să adoarmă la orele obișnuite de altădată, somnul nu va fi odihnitor. Soluția propusă de expertă este adaptarea rutinei de somn la vârsta și la cronotipul actual, pentru ca odihna să fie cât mai eficientă. Consecințele somnului de proastă calitate Somnul insuficient sau de calitate slabă, repetat frecvent, depășește simpla senzație de oboseală. Printre efectele documentate se numără anxietate și iritabilitate crescute, scăderea libidoului, creativitate și productivitate reduse. Pe termen lung, somnul deficitar este asociat cu obezitate, hipertensiune, diabet și un risc crescut de probleme cardiace. Adulții au nevoie, în general, de aproximativ 7–8 ore de somn pe noapte, cu cât mai puține întreruperi posibil, însă ora la care se culcă și se trezesc contează la fel de mult ca durata totală.
Studiu. Adolescenții dorm tot mai puțin. Care sunt efectele asupra sănătății
Adolescenții din Statele Unite dorm mai puțin ca niciodată, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Cercetarea, publicată în revista Pediatrics, arată o scădere constantă a timpului de somn în toate grupele de vârstă analizate, scrie The Guardian. Cele mai recente date arată niveluri record de lipsă de somn, iar doar 22% dintre adolescenții mai mari spun că dorm cel puțin șapte ore pe noapte. „Unele bariere în calea somnului cu care se confruntă adolescenții au existat de-a lungul generațiilor, cum ar fi creșterea temelor și a cerințelor extracurriculare care vin odată cu liceul, presiunile sociale de a sta treaz până târziu cu colegii și locurile de muncă”, a declarat Rachel Widome, autoarea principală a studiului și profesoară la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota. Aceasta a explicat că în ultimii ani au apărut și alte probleme, precum utilizarea excesivă a ecranelor și rețelelor sociale, dar și stresul generat de pandemie, tulburările sociale sau „poliția militarizată”. Studiul arată și diferențe tot mai mari între grupuri sociale. Adolescenții de culoare și latino, dar și cei care provin din familii cu un nivel mai scăzut de educație, au șanse mai mici să doarmă suficient comparativ cu alți tineri. Cel mai afectat grup este cel al adolescenților mai mari. Pe măsură ce înaintează în vârstă, durata somnului scade constant, iar sentimentul că sunt odihniți se reduce. Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele din Monitoring the Future, un sondaj național desfășurat între 1991 și 2023, la care au participat peste 400.000 de elevi americani din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a. Participanții au fost întrebați cât de des dorm cel puțin șapte ore pe noapte și cât de des simt că se odihnesc suficient. Potrivit cercetătorilor, lipsa somnului afectează funcționarea zilnică și este asociată cu probleme de sănătate mintală și boli cronice mai târziu în viață. Deși timpul petrecut în fața ecranelor pare o cauză evidentă, cercetătorii spun că problema poate avea legătură și cu izolarea socială și epuizarea. Un studiu realizat de elevi de liceu din California a arătat că aproximativ două treimi dintre adolescenți se confruntă cu anxietate și epuizare. Aceeași cercetare a arătat că aproape un sfert dintre elevi consideră că au suficient timp pentru nevoi de bază precum somnul, mâncatul și igiena doar de două ori pe săptămână sau chiar mai rar. Jolie Delja, director executiv al Aim Youth Mental Health, a spus că elevii „au legat acest lucru direct de presiunea academică neobosită”. „Au cerut timp pentru a încetini ritmul și șansa de a învăța și practica abilități de adaptare, cum ar fi respirația și atenția conștientă, în momentele de calm, nu doar în cele de criză”, a declarat Delja. Ea a mai spus că școlile și comunitățile nu trebuie să inventeze soluții noi, ci să ofere elevilor mai mult timp și spațiu pentru activitățile și instrumentele care îi ajută deja să gestioneze stresul. Este demonstrat că nu există o soluție unică la nivel național, însă una dintre măsurile recomandate este începerea cursurilor de liceu după ora 08:30. „Începuturile mai devreme sunt în conflict direct cu ritmurile prestabilite ale biologiei circadiene a adolescenților”, a spus Widome. „O națiune de adolescenți privați de somn nu este inevitabilă. Ar trebui să îmbrățișăm o cultură a somnului, în care somnul este cu adevărat apreciat și în care ne angajăm să adoptăm politici și alte intervenții care promovează un somn sănătos pentru toată lumea.”, a adăugat ea.
CNAS: Pacienții din oncologie și alte programe naționale ar putea avea acces mai rapid la servicii prin implicarea sectorului privat
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care vizează programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de evaluare a situațiilor în care furnizorii publici nu mai pot răspunde cererii de servicii medicale. În astfel de cazuri, colaborarea cu furnizorii privați ar putea fi activată pe baza unor criterii clare și măsurabile. Potrivit CNAS, măsura urmărește să faciliteze accesul pacienților la servicii medicale finanțate din fonduri publice. Instituția susține că noul mecanism ar putea reduce timpii de așteptare și ar permite utilizarea mai eficientă a capacităților disponibile în sistemul de sănătate. Proiectul vizează programe esențiale pentru pacienții cu afecțiuni grave. Printre acestea se numără oncologia, bolile cardiovasculare, radioterapia și investigațiile de înaltă performanță, inclusiv PET-CT. Cum funcționează sistemul CNAS în prezent În prezent, programele naționale de sănătate sunt finanțate de CNAS și sunt derulate prin furnizori aflați în contract cu casele de asigurări de sănătate. Accesul pacienților depinde de includerea acestora în program și de capacitatea unităților medicale care furnizează serviciile respective. În multe cazuri, serviciile sunt oferite în principal de spitale și centre publice. Atunci când cererea depășește capacitatea disponibilă, pacienții pot ajunge pe liste de așteptare pentru investigații, tratamente sau proceduri. CNAS susține că noul ordin ar urma să stabilească în mod obiectiv momentul în care capacitatea sistemului public este considerată insuficientă. În aceste situații, furnizorii privați ar putea prelua o parte dintre serviciile decontate prin programele naționale. Instituția afirmă că măsura face parte dintr-un proces mai amplu de eficientizare administrativă și de creștere a transparenței în luarea deciziilor. Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică.
Când copiii devin jurați, filmul capătă o altă voce. Începe WonderFest 2026!
WonderFest revine cu ediția a VI-a și aduce împreună filmul, educația și creativitatea într-un festival în care cei mici nu sunt doar spectatori, ci adevărați participanți la actul cultural. Festivalul este organizat de Consiliul Județean Ilfov prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov și reunește copii, adolescenți, artiști, regizori, actori, traineri și invitați speciali din România și din străinătate. Pe durata festivalului, participanții vor descoperi filme din competiția internațională, vor participa la proiecții speciale și vor avea ocazia să întâlnească profesioniști ai industriei cinematografice. În același timp, vor putea lua parte la zeci de workshop-uri interactive dedicate dezvoltării personale și exprimării creative. Programul include ateliere de actorie, cinematografie, fotografie, improvizație scenică, leadership, creație video, caricatură, scenografie și educație prin cultură, activități menite să îi ajute pe copii și adolescenți să își descopere talentul și să își dezvolte încrederea în propriile forțe. Elementul care diferențiază WonderFest de orice alt festival este juriul format din 100 de copii. Ei vor analiza și vor premia filmele participante, oferind o perspectivă autentică asupra producțiilor dedicate noii generații. Mai mult decât un eveniment cultural, WonderFest este o declarație de încredere în viitor. Este locul în care copiii sunt ascultați, încurajați și invitați să își exprime liber opiniile, emoțiile și creativitatea. Într-o lume în care atenția se îndreaptă adesea spre ecrane și algoritmi, WonderFest readuce în prim-plan puterea poveștilor, a întâlnirilor reale și a experiențelor care pot inspira o generație întreagă.