Capcana AI care îți fură tot: cum uneltele generative îți pot sparge calculatorul
Într-o perioadă în care uneltele de inteligență artificială generativă atrag tot mai mulți utilizatori dornici de creație digitală rapidă, o nouă campanie de malware face ravagii pe internet. Sub pretextul unor aplicații gratuite care promit să creeze imagini, clipuri video sau logo-uri AI, atacatorii reușesc să compromită calculatoarele victimelor cu un virus extrem de periculos: Noodlophile Stealer. Campania a fost analizată în detaliu de cercetătorii în securitate de la Morphisec, care au descoperit o rețea de site-uri false promovate pe rețelele sociale, în special pe Facebook. Acestea mimează perfect aspectul unor platforme legitime, precum Luma AI sau alte servicii populare, și induc utilizatorii în eroare pentru a-i face să descarce fișiere infectate. Dacă te tentează să folosești un generator AI nou apărut, e timpul să fii mai atent ca niciodată. Totul începe cu grupuri aparent inofensive pe Facebook care promovează unelte „revoluționare” bazate pe AI. Promisiunea e simplă: încarci o imagine sau o descriere, iar platforma îți generează conținut vizual gata de folosit — imagini, clipuri, site-uri, logouri. Dar la finalul procesului, utilizatorului i se cere să descarce fișierul „final”. Doar că fișierul nu e deloc ce pare. În realitate, este un virus periculos de tip stealer, adesea însoțit de un alt malware cunoscut sub numele de XWorm. Acest fișier poate fura: credentiale de autentificare din browser; cookies și token-uri de sesiune; portofele de criptomonede; și poate chiar să ofere atacatorului acces de la distanță la sistemul infectat. Mai mult, datele extrase sunt transmise către un bot Telegram controlat de infractori, ceea ce face și mai dificilă identificarea și oprirea atacului. Această campanie nu vizează doar utilizatorii obișnuiți curioși de AI. Printre victime se numără și IMM-uri, freelanceri și echipe de marketing care caută soluții gratuite sau rapide pentru generarea de conținut. Mulți dintre acești utilizatori nu sunt suficient de pregătiți pentru a detecta tentativele de phishing digital și își expun fără să știe afacerile unor riscuri majore. Ce este Noodlophile și de ce este atât de periculos Noodlophile nu este doar numele malware-ului, ci și pseudonimul dezvoltatorului din spatele lui, despre care se crede că este de origine vietnameză. Malware-ul este disponibil prin scheme de tip malware-as-a-service, ceea ce înseamnă că poate fi închiriat și utilizat de alți actori rău intenționați fără cunoștințe avansate de programare. Structura atacului este bine gândită și are mai multe etape: Victima accesează un site fals de AI promovat pe rețele sociale; Este instruită să încarce fișiere (imagine, text, etc.); Primește un link de descărcare pentru „produsul final”; Descărcarea include un loader .NET, un script de persistență și malware-ul propriu-zis; Odată activat, Noodlophile colectează și trimite datele sensibile către atacatori. Una dintre cele mai grave consecințe este faptul că malware-ul rămâne persistent în sistem, având capacitatea de a reinstala componentele sale la fiecare repornire, ceea ce face foarte dificilă dezinfectarea fără unelte specializate. Ce măsuri ar trebui să iei chiar acum Morphisec avertizează că, în contextul actual al popularității AI și al resurselor limitate ale multor afaceri, asemenea capcane pot deveni tot mai frecvente și mai greu de detectat. CTO-ul companiei, Michael Gorelik, recomandă o serie de măsuri simple, dar esențiale: Evită platformele AI gratuite sau necunoscute dacă nu provin de la surse verificate; Separă activitățile personale de cele de business pe dispozitive și conturi diferite; Nu descărca arhive tip .zip sau .rar de pe site-uri dubioase; Educa-ți colegii și colaboratorii cu privire la phishing și riscurile malware; Folosește soluții de securitate care pot detecta amenințări de tip stealer și comunicări suspecte prin Telegram. Dacă ai folosit recent un astfel de generator AI suspect sau ai descărcat fișiere de pe platforme necunoscute, e recomandat să: rulezi un scan complet cu un antivirus puternic; verifici dacă au apărut procese necunoscute în Task Manager; îți schimbi parolele importante din browsere și aplicații; verifici activitatea portofelului tău crypto, dacă ai unul.
iOS 19 îți va salva bateria cu ajutorul AI: Apple schimbă regulile jocului
Apple pregătește o actualizare importantă pentru iOS 19, care ar putea schimba modul în care iPhone-ul tău consumă energie. Potrivit unui raport publicat de Bloomberg, gigantul din Cupertino intenționează să introducă o funcție de gestionare a bateriei bazată pe inteligență artificială. Această funcție va învăța din modul în care folosești telefonul și va ajusta automat consumul de energie al aplicațiilor, prelungind astfel autonomia dispozitivului. Noua tehnologie promite să analizeze date colectate direct de pe dispozitivele utilizatorilor pentru a identifica tipare de utilizare și a prezice momentele în care este indicat să reducă consumul de energie al anumitor aplicații sau funcții. Astfel, dacă obișnuiești să folosești intens aplicații de social media dimineața, dar deloc seara, iPhone-ul tău va „înțelege” acest comportament și va reduce activitatea aplicațiilor în fundal atunci când nu sunt folosite. Este un pas important spre un iPhone mai inteligent, care nu doar execută comenzi, ci anticipează nevoile utilizatorului și optimizează resursele în timp real. Un pas în fața competiției sau doar o reacție întârziată? Deși funcția este cu siguranță binevenită, trebuie menționat că Android a introdus o tehnologie similară încă din 2018, sub numele de Adaptive Battery. Google a folosit machine learning pentru a învăța comportamentele utilizatorilor și pentru a decide ce aplicații pot rula în fundal și care ar trebui limitate. Această abordare a contribuit la o autonomie mai bună pe telefoanele Android, iar utilizatorii au apreciat capacitatea sistemului de a „păstra” bateria pentru aplicațiile cu adevărat importante. Cu iOS 19, Apple pare să adopte o strategie similară, dar într-un stil caracteristic: promițând o integrare profundă cu ecosistemul iPhone și o experiență de utilizare fără întreruperi. Potrivit sursei citate, tehnologia AI nu se va limita la un model de telefon, ci va fi disponibilă pentru toate dispozitivele care primesc iOS 19. Totuși, va fi deosebit de importantă pentru iPhone 17 – telefonul care, conform zvonurilor, va fi cel mai subțire produs de Apple până acum și, implicit, cu o baterie mai mică. Astfel, în loc să crească dimensiunea bateriei, Apple alege să optimizeze consumul, ceea ce ar putea reprezenta o schimbare majoră în filozofia de design a companiei: mai multă autonomie prin software inteligent, nu neapărat prin hardware mai mare. O funcție nouă pe ecranul de blocare și un design proaspăt Pe lângă noul instrument de management al bateriei, iOS 19 ar putea aduce și o funcție vizuală utilă: un indicator pe ecranul de blocare care îți arată în timp real cât mai durează până la încărcarea completă a telefonului. Este o schimbare mică, dar eficientă, care reflectă tendința Apple de a îmbunătăți constant experiența utilizatorului prin detalii atent gândite. De asemenea, iOS 19 este așteptat să vină cu un redesign mai amplu, potrivit acelorași surse. Apple ar putea dezvălui aceste noutăți în cadrul conferinței Worldwide Developers Conference (WWDC) din iunie, urmând ca actualizarea finală să fie lansată publicului larg în septembrie. Într-o lume în care utilizatorii cer tot mai multă autonomie și eficiență de la telefoanele lor, iar AI-ul devine un element central în toate aspectele vieții digitale, Apple face un pas logic. Nu mai este vorba doar de viteza procesorului sau de calitatea camerei, ci de cât de inteligent și eficient este telefonul tău în gestionarea resurselor. Concluzie: AI-ul nu e doar viitorul iPhone-ului, ci și salvatorul bateriei tale Într-o eră în care fiecare procent de baterie contează, Apple răspunde printr-o funcție care pare să ofere exact ce trebuie: optimizare fără intervenție manuală, personalizare fără efort, și autonomie extinsă fără compromisuri. iOS 19 ar putea marca începutul unei noi generații de iPhone-uri care învață și se adaptează în funcție de utilizator, reducând dependența de încărcare frecventă. Dacă până acum salvarea bateriei presupunea ajustări manuale și închiderea constantă a aplicațiilor, viitorul promite un telefon care face toate acestea singur. Și dacă Apple își joacă bine cartea, acest AI pentru gestionarea bateriei ar putea deveni un nou standard în industrie.
S-a lansat un nou model de dronă de atac controlată prin inteligență artificială. Ce știe să facă jucăria militară
O companie germană din domeniul apărării a dezvăluit drona OWE-V, capabilă de decolare verticală și operare autonomă, testată deja cu succes pe frontul din Ucraina. Compania europeană STARK, cu sediul la Berlin și München, a prezentat oficial drona de atac OWE-V (One Way Effector – Vertical), un sistem aerian de luptă de ultimă generație, conceput special pentru a face față cerințelor războiului modern. Drona a fost dezvoltată în strânsă colaborare cu forțele armate ale Ucrainei și a fost testată direct în condiții reale de luptă, scrie Defense Blog. OWE-V: o dronă de atac de nouă generație, proiectată pentru războiul modern Modelul OWE-V este un dispozitiv cu decolare și aterizare verticală (VTOL), având o rază de acțiune de 100 de kilometri și un sistem de țintire asistat de inteligență artificială. Conform declarațiilor reprezentanților STARK, drona a fost proiectată pentru a rezista în medii unde se desfășoară război electronic, putând fi rechemate din zbor în cazul în care obiectivul se schimbă sau pentru a evita pierderi nejustificate. Philip Lockwood, fost director al unității de inovație a NATO și actual conducător al companiei STARK, a declarat că „nu putem câștiga conflictele viitorului cu echipamentele trecutului”, subliniind că OWE-V reprezintă o soluție adaptată cerințelor militare actuale. Printre inovațiile aduse se numără și arhitectura modulară a dronei, care permite actualizări continue ale componentelor software și hardware, adaptând astfel sistemul la condiții tactice variabile și la evoluția tehnologică rapidă. Testele realizate în Ucraina au scos în evidență performanța acesteia în condiții de interferență electromagnetică ridicată, ceea ce a contribuit semnificativ la optimizarea modelului. OWE-V, parte din strategia europeană de apărare bazată pe drone autonome Noua dronă a fost gândită pentru desfășurarea rapidă pe teren, fără a necesita piste de decolare, și poate fi utilizată în operațiuni discrete sau de tip „lovitură unică”, reducând costurile logistice și operaționale. Mai mult decât atât, poate fi folosită pentru misiuni de antrenament, fiind reconfigurabilă și reutilizabilă. OWE-V face parte dintr-un efort mai amplu al companiei STARK de a furniza NATO și aliaților europeni soluții de apărare de tip „producție în masă”, capabile să răspundă rapid amenințărilor, în special în contextul conflictului din Ucraina. Compania este membră a rețelei UXS Alliance, un consorțiu de firme specializate în dezvoltarea de sisteme autonome pentru toate mediile operaționale: terestru, maritim, aerian și spațial. Lansarea modelului OWE-V coincide cu accelerarea dezvoltării unui așa-numit „zid de drone” al Europei, o rețea de apărare autonomă ce se dorește a fi implementată de-a lungul flancului estic al NATO, de la Oceanul Arctic până la Marea Neagră. Conceptul este considerat esențial în strategia de apărare europeană împotriva incursiunilor neconvenționale și a tacticilor hibride. Potrivit planurilor companiei, producția la scară largă a dronelor OWE-V va începe în cursul anului 2025, în mai multe facilități industriale din Europa. Scopul final este furnizarea unui sistem eficient, scalabil și precis, menit să ofere un avantaj operațional clar pe câmpul de luptă modern. „Această tehnologie reprezintă un pas înainte în efortul nostru de a proteja cetățenii Europei și de a sprijini Ucraina în lupta sa pentru suveranitate”, a declarat Lockwood, punctând relevanța strategică a proiectului.
Papa Leon XIV vs. Inteligența Artificială: O revoluție spirituală în era tehnologică
Recent ales în fruntea Bisericii Catolice, Papa Leo al XIV-lea — cunoscut anterior ca cardinalul Robert Prevost din Chicago — și-a început pontificatul cu un mesaj puternic și neobișnuit: o profundă îngrijorare față de impactul inteligenței artificiale asupra demnității umane, justiției și muncii. Alegerea numelui său papal nu a fost întâmplătoare. Inspirat de Papa Leo al XIII-lea, liderul Bisericii în perioada Revoluției Industriale, noul papă vede în revoluția digitală, și mai ales în AI, un nou val de transformări care amenință echilibrul social și etic al lumii contemporane. În primul său discurs de duminică, Papa Leo XIV a declarat: „Simțind că sunt chemat să continui pe acest drum, am ales să port numele Leo al XIV-lea. Există mai multe motive pentru această decizie, dar, în principal, pentru că Papa Leo al XIII-lea, în istorica sa Enciclică Rerum Novarum, a abordat problema socială în contextul primei mari revoluții industriale.” Astăzi, spune Papa, suntem în mijlocul unei alte revoluții — una digitală — iar Biserica trebuie să își aducă contribuția la apărarea drepturilor omului în fața unor tehnologii care, deși fascinante, pot avea efecte colaterale periculoase. Inteligența artificială: o binecuvântare sau o amenințare ascunsă? Departe de a condamna progresul tehnologic în sine, Papa Leo XIV trage un semnal de alarmă asupra modului în care este implementată inteligența artificială și asupra lipsei unui cadru moral care să o reglementeze. Deși AI-ul este adesea prezentat ca o unealtă eficientă și inovatoare — sub forma chatbot-urilor, a generatoarelor de imagini sau a asistenților personali — în spatele acestor interfețe lucioase se ascund costuri reale, uneori devastatoare. Un exemplu recent vine din Memphis, unde un imens centru de date aparținând companiei xAI, fondată de Elon Musk, a fost acuzat că poluează un cartier locuit majoritar de persoane de culoare. Emisiile nocive din zonă au afectat calitatea aerului într-o regiune deja vulnerabilă, cunoscută pentru numărul ridicat de vizite la urgențe din cauza astmului. Dar efectele AI nu sunt doar de ordin ecologic. Centrele de date consumă cantități uriașe de energie și apă, ceea ce a dus deja la conflicte locale și la rate de eșec în atingerea obiectivelor climatice pentru giganți tehnologici precum Google. Mai mult, psihologii și experții în sănătate mintală își exprimă îngrijorarea față de impactul AI asupra copiilor și persoanelor vulnerabile, în special prin intermediul asistenților virtuali și a aplicațiilor de tip „companion digital”. În plan social și politic, AI-ul este deja folosit pentru a crea și răspândi dezinformare, inclusiv sub forma deepfake-urilor. Astfel, o tehnologie cu potențial pozitiv enorm a devenit o armă periculoasă în mâinile celor care doresc manipulare și control. Biserica în era digitală: un gardian al demnității umane? Prin poziția sa, Papa Leo XIV își asumă rolul de protector al valorilor umane fundamentale într-o perioadă în care granițele dintre om și mașină devin tot mai neclare. Continuând linia socială deschisă de Papa Francisc și ancorându-se în tradiția enciclicii Rerum Novarum, noul suveran pontif pare hotărât să aducă în prim-plan o teologie a responsabilității tehnologice. În fața unei lumi tot mai dependente de algoritmi, Leo XIV oferă o contra-perspectivă necesară: un apel la reflecție etică, la umanism și la discernământ. El nu spune că trebuie să renunțăm la AI, ci că trebuie să o punem în slujba binelui comun, a justiției sociale și a protecției celor vulnerabili. Această abordare vine într-un moment critic, în care multe instituții naționale și internaționale încă ezită să reglementeze ferm dezvoltarea AI. Poziția Bisericii, în special prin vocea Papei, ar putea influența atât opinia publică, cât și deciziile politice viitoare. Concluzie: O chemare la înțelepciune într-o lume automatizată Papa Leo XIV aduce o voce morală importantă în dezbaterea globală despre inteligența artificială. Într-o eră dominată de inovație, dar și de dezechilibru, el reamintește că progresul nu trebuie să însemne uitarea valorilor umane. Alegerea numelui său papal și mesajul său inaugural nu sunt simple gesturi simbolice, ci o declarație de intenție: Biserica va fi prezentă, vigilentă și implicată în revoluția digitală, nu ca o frână pentru tehnologie, ci ca o conștiință activă a societății. Pe măsură ce AI-ul devine tot mai prezent în viața noastră, poate că avem nevoie mai mult ca oricând de întrebările și rezervele pe care Papa Leo XIV le ridică. Pentru că, în final, tehnologia ar trebui să ne servească – nu să ne înlocuiască umanitatea.
Profeția lui Stephen Hawking despre inteligența artificială – Ce spunea marele savant despre AI și pericolele care pândesc omenirea
În ultimele decenii, dezbaterile privind inteligența artificială au fost dominate de temeri legate de pericolele pe care le-ar putea reprezenta aceasta. Totuși, o întrebare mult mai relevantă este: cine controlează această tehnologie? Oamenii care o dezvoltă și o aplică, motivati de interese politice sau financiare, pot folosi AI într-un mod care pune în pericol întreaga societate. Pericolele AI în viziunea științifico-fantastică În 2014, renumitul fizician Stephen Hawking a atras atenția asupra riscurilor pe care le poate aduce inteligența artificială, dar nu neapărat din cauza unor intenții malefice, scrie The Conversation. Teama sa nu era legată de dorința AI de a dăuna, ci de ideea că ar putea ajunge să depășească inteligența umană, devenind astfel imprevizibilă și imposibil de controlat. Cu toate acestea, în loc să ne concentrăm pe tehnologia în sine, ar trebui să privim mai atent la modul în care este utilizată și de către cine. De-a lungul decadelor, literatura și cinematografia au reflectat frica de AI, începând cu opere precum „R.U.R.” de Karel Čapek și „Metropolis” de Fritz Lang, care înfățișau revolta roboților împotriva stăpânilor lor umani. Filme precum „2001: A Space Odyssey” și serii ca „The Matrix” sau „Blade Runner” au continuat această temă, aducând în prim-plan ideea unei lumi controlate de mașini care vor distruge umanitatea. Aceste povești demontrează, practic, fricile legate de posibila ascensiune a AI-ului, dar, în realitate, pericolele nu sunt doar tehnologice. Oamenii din spatele tehnologiei Într-o eră în care AI progresează rapid, întrebarea nu mai este dacă va deveni o amenințare, ci cine va folosi această putere și în ce scopuri. De-a lungul istoriei, multe dintre cele mai mari riscuri pentru umanitate au venit nu din tehnologie, ci din modul în care oamenii au folosit-o. La fel ca în cazul marilor corporații care folosesc AI pentru a-și spori puterea economică sau pentru a manipula opinia publică, pericolele reale vin din interesul celor care controlează aceste sisteme. Un exemplu relevant este utilizarea AI-ului în scopuri de supraveghere. În prezent, în școli și în alte instituții, AI-ul este folosit pentru a spiona activitatea indivizilor, iar tehnologiile precum roboții sexuali sau companionii virtuali pun în pericol relațiile interumane. Mai mult, se pune problema utilizării AI-ului în domeniul securității și în forțele de ordine, unde aceste tehnologii pot fi folosite pentru a supraveghea și controla populația. Așadar, în loc să ne temem de mașinile care ar putea ajunge să ne înlocuiască, ar trebui să fim preocupați de oamenii care le controlează și de motivele care stau la baza utilizării acestor tehnologii. Dacă nu există o reglementare corespunzătoare și o responsabilitate clară, riscurile pot deveni foarte mari, iar tehnologia ar putea deveni un instrument periculos pentru manipularea și subjugarea oamenilor. Evident, este esențial să înțelegem că adevărata problemă nu este AI-ul în sine, ci modul în care este folosită tehnologia de cei care o dezvoltă și o pun în practică.
Generația crescută cu AI – Cum se schimbă gândirea tinerilor din 2025 în contact cu algoritmii de inteligență artificială
La fel cum generațiile anterioare au fost modelate de apariția internetului, a televiziunii sau a rețelelor de socializare, tinerii de astăzi sunt definiți din ce în ce mai mult prin interacțiunea lor constantă cu inteligența artificială. De la algoritmii care le personalizează fluxurile de conținut până la asistenții virtuali care le răspund la întrebări, AI a devenit un actor invizibil, dar influent, în dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor și adolescenților. Cu toate acestea, puțini adulți înțeleg amploarea cu care aceste interacțiuni afectează formarea gândirii, comportamentelor și chiar a valorilor tinerei generații. Inteligența artificială nu mai este doar un subiect de laborator sau un termen fantezist din science-fiction Chatboții, algoritmi de recomandare, filtre predictive și sisteme adaptive de învățare sunt acum integrate în mod firesc într-o varietate de produse digitale: TikTok, YouTube, Instagram, Netflix, Spotify, Google, ChatGPT, Duolingo, Khan Academy și lista continuă. Copiii nu mai navighează internetul, ci sunt navigați prin el, în funcție de un set de preferințe, istorii de click și comportamente anticipate. Dincolo de comoditate și eficiență, această mediere permanentă ridică întrebări serioase despre autonomie, capacitatea de a gândi critic și conștiința propriilor alegeri. Mintea algoritmizabilă, cum se schimbă procesele cognitive Contactul timpuriu cu AI modifică modul în care copiii învață, gândesc, iau decizii și se raportează la lume. Spre deosebire de generațiile care se bazau pe manuale, învățare repetitivă și interacțiune umană, noii utilizatori cresc într-un mediu unde AI-ul este parte a procesului cognitiv. Atunci când un copil caută răspunsuri pe Google sau cere sfaturi unui chatbot educațional, el nu doar obține informații, ci împreună cu ele adoptă un stil de gândire algoritmic. Algoritmii operează pe baza selecției, predicției și optimizării. Aceasta devine, implicit, logica mentală pe care o interiorizează copiii. Se caută, așadar, răspunsul corect între-un set limitat de opțiuni. Se evită ambiguitatea, gândirea laterală sau procesele introspective de durată. De exemplu, platformele educaționale adaptive, altfel extrem de utile, tind să reducă complexitatea învățării la o succesiune de sarcini cuantificabile, care nu încurajează explorarea neconvențională sau analiza critică. Mai mult, AI-ul este prin natura sa orientat către rezultat, nu către proces. Copiii sunt astfel expuși unei culturi a performanței automate, unde contează rapiditatea cu care ajungi la răspuns, nu profunzimea cu care l-ai construit. Această orientare riscă să reducă capacitatea de reflecție, toleranța la frustrare și apetitul pentru dezbatere. Cât despre creativitate, aceasta riscă să fie minimizată, alimentată de modele statistice produse chiar de AI, în loc să izvorască din greșeli sau curiozitate, așa cum se întâmplă, de regulă, în mintea umană. Personalizarea excesivă și bulele cognitive, ce se întâmplă de fapt Unul dintre principalele avantaje promise de AI este personalizarea experienței. Algoritmii oferă recomandări „pe gustul tău”, fie că e vorba de muzică, filme, știri sau chiar conținut educațional. Însă această personalizare excesivă are și reversul medaliei: crearea unor bule informaționale care pot limita expunerea la idei diferite și pot îngusta gândirea critică. Tinerii care primesc doar conținuturi care le confirmă preferințele riscă să nu mai dezvolte capacitatea de a confrunta opinii divergente sau de a analiza argumente contradictorii. De asemenea, se pierde simțul descoperirii spontane. Spre deosebire de o bibliotecă clasică, unde poți da peste o carte la care nu te-ai fi gândit niciodată, algoritmii te conduc către ceea ce este deja validat de propriul tău istoric digital. Acest fenomen este agravat de dinamica rețelelor de socializare, unde AI-ul prioritizează conținutul cu potențial de engagement maxim, nu neapărat cel cu valoare informativă sau educativă. Astfel, se creează o distorsiune a realității, unde emoția primează asupra rațiunii, iar superficialul este privilegiat în detrimentul profundului. Influența asupra identității și relațiilor interumane AI-ul joacă. fără dar și poate, un rol tot mai important și în procesul de formare a identității. Avataruri, filtre, recomandări de look sau stil, aplicații de generare de imagini sau texte: toate acestea contribuie la modelarea modului în care tinerii se percep pe sine și cum aleg să se prezinte în fața celorlalți. În contextul în care imaginea personală este din ce în ce mai mediată de tehnologie, apare riscul disocierii dintre identitatea reală și cea proiectată. Mai mult decât atât, interacțiunile facilitate de AI, de exemplu, chatboții care simulează prietenia sau consilierea, pot slăbi nevoia de relații cu oameni adevărați și pot încuraja retragerea într-un confort emoțional artificial și, evident, adesea dăunător. Relațiile interpersonale devin astfel filtrate de interfețe algoritmice care prioritizează eficiența, reacțiile rapide, confirmarea socială. Empatia, toleranța, negocierea diferenței se exersează din ce înce mai rar. Există chiar riscul ca, obișnuiți cu promptitudinea AI-ului, tinerii să devină mai puțin răbdători față de complexitatea și imprevizibilitatea unei ființe umane, de cele mai multe ori lentă în gândire sau reacție. Educația sub presiunea algoritmilor de inteligență artificială Un alt domeniu profund influențat de AI este educația. De la evaluarea automată a cunoștințelor până la programe de învățare personalizată, tehnologia transformă radical felul în care elevii interacn care elevii interacu021ionează cu informația. Avantajele sunt evidente: acces rapid la resurse, adaptare la ritmul fiecărui elev, feedback imediat. Dar pericolele stau în detalii: ce tipuri de învățare favorizează aceste sisteme? Care sunt valorile pe care le integrează? Ce abilități sociale se pierd când procesul educațional devine o interacțiune cu o aplicație? Există riscul ca rolul profesorului să fie subminat în favoarea unui tutore digital perceput drept mai competent sau mai obiectiv. În realitate, AI-ul este doar o extensie a celor care l-au conceput, cu toate limitele, prejudecāțile și prioritățile acestora. Fără o gândire critică solidă, elevii riscă să considere răspunsurile AI-ului ca fiind absolute, infailibile. Cine modelează algoritmii care ne modelează? Un aspect esențial, adesea ignorat, este opacitatea cu care funcționează algoritmii. Majoritatea utilizatorilor tineri nu știu că fluxul de TikTok sau feed-ul de Instagram sunt rezultatul unor sisteme complexe de clasificare, selecție și predicție. Ei nu par să știe ce date sunt colectate, cum sunt folosite și cine le controlează. Această lipsă de transparență alimentează un raport pasiv cu tehnologia: este acolo, funcționează, deci este de neschimbat. Educația digitală ar trebui să includă obligatoriu alfabetizare algoritmică: cum funcționează un algoritm, cum ne
Amenințarea AI pentru Google devine reală: Picajul traficului de căutare anunță o schimbare istorică
Scăderea recentă a utilizării Google pe Safari arată impactul noilor servicii AI asupra unui gigant tehnologic cu decenii de dominație Un executiv Apple a dezvăluit miercuri că numărul căutărilor Google realizate prin browserul Safari a scăzut în ultimele două luni, o premieră în peste 20 de ani. Eddie Cue, vicepreședinte senior Apple pentru servicii, a atribuit această scădere migrației utilizatorilor către servicii bazate pe inteligență artificială generativă, precum ChatGPT și Perplexity, scrie The Wall Street Journal. Inteligența artificială câștigă teren în fața Google Impactul asupra pieței bursiere a fost imediat: acțiunile Alphabet, compania-mamă a Google, au scăzut cu peste 7%, pierzând aproximativ 250 de miliarde de dolari din capitalizarea de piață. Acțiunile Apple au scăzut și ele cu peste 1%, având în vedere că parteneriatul Safari-Google generează anual peste 20 de miliarde de dolari pentru Apple. Evoluția vine într-un moment sensibil pentru Google, care a pierdut două procese antitrust federale în ultimele nouă luni. Justiția americană argumentează că Google deține un monopol în domeniul căutărilor online, blocând concurenți importanți precum Microsoft. Deși Google deținea încă 89,7% din cota globală de căutare în aprilie, nivelul este în scădere față de 93% înregistrat la sfârșitul lui 2022, un trend înregistrat pentru prima dată în mai bine de un deceniu. Chiar dacă majoritatea căutărilor făcute prin AI sunt, deocamdată, necomerciale, potențialul acestor instrumente de a prelua trafic esențial nu mai poate fi ignorat. ChatGPT o duce din ce în ce mai bine ChatGPT, de exemplu, este utilizat de aproximativ 400 de milioane de oameni în fiecare săptămână, potrivit OpenAI. Această slăbire a poziției dominante a Google ar putea juca un rol paradoxal în procesul antitrust, sugerând că piața devine din nou concurențială prin forțe tehnologice, nu juridice. O situație similară s-a petrecut cu Microsoft în anii 2000, când pierderea dominației a venit mai mult din eșecuri strategice decât din reglementări. Totuși, investitorii par sceptici. Acțiunile Alphabet au scăzut cu aproape 12% în ultimul an și au ajuns, pentru prima dată în 12 ani, sub un multiplu de 16 ori câștigurile estimate, mai puțin decât media S&P 500. În ciuda unui flux de numerar liber de aproape 75 de miliarde de dolari anual, Wall Street penalizează incertitudinile legate de AI și riscul unei eventuale divizări impuse de justiție. Google rămâne lider în căutările comerciale, dar poziția sa de neatins pare, în sfârșit, vulnerabilă.
Un decedat vorbește în instanță – Cum a fost folosit un deepfake AI în procesul unui criminal VIDEO
Într-o sală de judecată din Arizona, o victimă a violenței a „luat cuvântul” la patru ani după moarte. Familia lui Chris Pelkey, un veteran militar în vârstă de 37 de ani, ucis într-un incident de tip road rage în 2021, a apelat la inteligența artificială pentru a crea un videoclip în care Pelkey, reprodus digital, se adresează presupusului său ucigaș. Videoclipul, realizat cu ajutorul unui model AI antrenat pe înregistrări video din arhiva personală a victimei, reprezintă primul caz documentat în care un deepfake este folosit în instanță în cadrul unei declarații de impact al victimei. În înregistrare, replica digitală a lui Pelkey, care poartă o șapcă gri și hanorac verde, transmite un mesaj aparent împăciuitor către Gabriel Horcasitas, inculpatul: „E păcat că ne-am întâlnit în acele împrejurări. Poate că, în altă viață, am fi fost prieteni”, potrivit publicației Popular Science. Evident, a fost aplicat un filtru digital de îmbătrânire pentru a reda o versiune ipotetică a lui Pelkey, așa cum ar fi arătat dacă ar mai fi trăit. Judecătorul a menționat că acest moment a influențat decizia de condamnare: Horcasitas a primit o pedeapsă de 10 ani și jumătate pentru omor din culpă. „Acesta este tot ce vă pot oferi despre cum aș fi arătat dacă aveam șansa să îmbătrânesc”, spune personajul AI în videoclip. „Să îmbătrânești este un dar, nu toată lumea îl primește, așa că bucură-te de fiecare rid”. Clona AI a lui Chris Pelkey Tendințe tot mai controversate în instanțele americane Cazul Pelkey nu este singular. Luna trecută, Jerome Dewald, un bărbat de 74 de ani din New York, a prezentat în instanță un video deepfake în care o persoană generată de AI rostea o pledoarie în numele său, într-un proces civil. Judecătorul, nefiind informat despre natura artificială a persoanei din videoclip, l-a admonestat pe Dewald pentru lipsa de transparență. Acesta a declarat ulterior că nu a intenționat să inducă în eroare tribunalul, ci a dorit doar să-și exprime poziția într-un mod cât mai clar. Inițial, el ar fi vrut să genereze o versiune care să-i semene, dar a abandonat ideea din cauza unor dificultăți tehnice. Folosirea inteligenței artificiale în procesele legale nu este lipsită de controverse. Mai mulți avocați au fost sancționați în ultimii ani pentru că au depus documente redactate cu ajutorul unor modele de limbaj care conțineau cazuri juridice inexistente. Într-un incident din 2023, doi avocați din New York au fost pedepsiți pentru că au inclus în argumentație șase spețe fabricate de ChatGPT. Într-un alt caz, Michael Cohen, fostul avocat al lui Donald Trump, ar fi transmis avocatului său decizii fictive generate de AI, care au ajuns ulterior într-o moțiune oficială. Se cer reguli pentru definirea tehnologiei viitorului Deși instanțele au reacționat ferm împotriva folosirii înșelătoare a AI, cadrul legal rămâne neclar. Recent, un comitet federal judiciar a lansat o propunere de reglementare care ar impune ca dovezile generate cu ajutorul AI să respecte aceleași standarde ca cele furnizate de experți umani. În raportul anual din 2023, președintele Curții Supreme a SUA, John Roberts, a atras atenția asupra riscurilor, dar și asupra beneficiilor posibile ale utilizării AI în justiție. Potrivit acestuia, tehnologia ar putea reduce barierele financiare în accesul la justiție, dar prezintă pericole legate de invadarea intimității și de desumanizarea actului de judecată.
Tastez cu mintea: Povestea primului pacient nonverbal cu ALS care comunică prin implantul Neuralink
Cine este Bradford G. Smith și de ce este cazul său revoluționar Noiembrie 2024. Bradford G. Smith devine al treilea om din istorie care primește un implant cerebral Neuralink – compania lui Elon Musk. Bradford are Scleroză Laterală Amiotrofică și este nonverbal. Practic, tot ce poate să-și miște sunt ochii. Tehnologia Neuralink, însă, îl ajută să comunice incredibil de eficient. Dispozitivul implantat în creierul său – o rețea de fire subțiri, conectate la un mini-computer plasat în craniu. Acesta îi permite să controleze un cursor pe ecran doar cu puterea gândului. Nu este o metaforă, este adevărul în toată esența lui. Iată ce a scris acesta pe platforma X: „Tastez acest mesaj cu creierul. Este modul meu principal de comunicare”. Dar cine vorbește, de fapt, în comunicarea asistată de Inteligența Artificială? Haideți să-l cunoaștem pe Grok – chatbot-ul AI, fabricat de Elon Musk. Acesta îi sugerează răspunsuri și îl ajută să redacteze rapid – un parteneriat inedit între om și Inteligența Artificială, din care nu se înțelege exact ce anume este intenție și voință umană și ce anume este procesare automată. Cu alte cuvinte, cine vorbește, de fapt, Bradford sau Grok? Dr. Eran Klein, neurolog specializat în etica implanturilor cerebrale, spune că „există un compromis între viteză și autenticitate” și confirmă că oferă notițe chatbot-ului, iar Grok generează răspunsuri coerente, pe care le aprobă medicul. „Eu sunt responsabil pentru conținut, dar am folosit AI pentru redactare”, admite acesta. Viața cu implant cerebral vs. viața fără implant cerebral Bradford Smith este tată a trei copii. El a fost diagnosticat cu ALS (Scleroză Laterală Amiotrofică) după o banală accidentare la umăr, care nu s-a vindecat. Boala l-a imobilizat complet, astfel încât nu poate nici să vorbească. Multă vreme, singura formă de comunicare a fost să urmărească mișcările ochilor. „Eram ca Batman într-o cameră întunecată”, spunea Bradford înainte de implant. Implantul Neuralink a schimbat totul. Cu ajutorul acestuia, Bradford comunică de oriunde, cu o viteză considerabil crescută. Mai mult, chiar: implantul folosește tehnologia de clonare vocală de la ElevenLabs, care îi redă vocea din înregistrările de dinainte de boală, deci, practic, el vorbește cu vocea lui. Și, până la urmă, un om cu implant cerebral gândește sau nu cu propriul său creier? Iată o situație simpatică: un prieten de-al lui Bradford îl întreabă pe acesta ce cadou să-i ia iubitei lui, pasionate de cai. Chatbot-ul lui Smith îi sugerează „un buchet de morcovi”, iar Smith a ales replica și a trimis-o cu vocea sa sintetizată. „Acestea nu sunt întotdeauna gândurile mele… dar sunt utile.” Oricât de amuzante sunt asemenea situații, o întrebare se impune, totuși: care sunt limitele identității personale într-o lume în care creierul uman intră în simbioză cu Inteligența Artificială? Se deschide un capitol extrem de interesant de studiat pe mai departe: etica digitală. Cât anume suntem noi și cât anume e tehnologie în relația noastră cu realitatea? În ce-l privește pe Bradford, acesta nu-și bate capul. El e bucuros că poate să comunice. Cum funcționează implantul Neuralink Firele subțiri captează semnale neuronale direct din creier Semnalele sunt amplificated, filtrate și transmise wireless către un mini-computer Acolo sunt interpretate și mișcă un cursor Cursorul tastează pe ecran printr-o aplicație special Inteligența Artificială integrează toate aceste etape și oferă variante de răspuns. Chiar și variante de ton.
Inteligența artificială în artă – Cum a reușit AI-ul să fie mai ager ca ochiul uman, descoperirea uimitoare dintr-o pictură de Rafael
Un algoritm de inteligență artificială a identificat un detaliu surprinzător într-o celebră pictură atribuită lui Rafael: chipul Sfântului Iosif, din colțul stânga sus al tabloului Madona trandafirului (Madonna della Rosa), nu ar fi fost realizat de renumitul maestru renascentist. Concluzia vine în sprijinul unor suspiciuni exprimate de istorici de artă încă din secolul al XIX-lea. Cercetarea, publicată în revista Heritage Science, a fost realizată de specialiști din Marea Britanie și SUA, care au folosit o rețea neuronală avansată, antrenată pe picturi autentificate ca aparținând lui Rafael, scrie Science Alert. Cum a fost conceput modelul bazat pe inteligență artificială Modelul AI a fost conceput să recunoască cu precizie caracteristicile specifice stilului său: tușe de pensulă, paletă cromatică, umbre și alte elemente tehnice. „Am folosit o metodă de analiză bazată pe ‘deep features’, învățând computerul să identifice cu acuratețe stilul lui Rafael, la nivel microscopic”, a explicat profesorul Hassan Ugail de la Universitatea din Bradford. Tehnologia a utilizat o arhitectură de învățare automată pre-antrenată (ResNet50), combinată cu o metodă clasică numită Support Vector Machine, pentru a compensa lipsa unui volum mare de date, o provocare obișnuită în analiza operelor unui singur artist. Deși modelul de inteligență artificială a confirmat că atât chipurile Fecioarei Maria, cât și Pruncului și Sfântului Ioan aparțin lui Rafael, analiza feței Sfântului Iosif a indicat o probabilitate ridicată că aceasta ar fi fost pictată de o altă mână. Giulio Romano, unul dintre discipolii lui Rafael, este unul dintre autorii posibili, dar identificarea rămâne incertă și, adevărul este că nu vom afla niciodată dacă acest lucru este, sau nu, adevărat. AI-ul nu ar înlocui, totuși, omul În testele inițiale aplicate întregii picturi, rezultatele nu au fost concludente. Abia după analiza separată a fiecărui personaj s-a conturat ipoteza intervenției unui alt pictor. Cercetătorii spun, totuși, că algoritmul AI nu înlocuiește expertiza umană, ci o completează: AI-ul nu poate evalua proveniența, compoziția pigmenților sau starea de conservare a lucrării. Madona trandafirului a fost pictată pe pânză între anii 1518 și 1520 și se află în prezent la Museo Nacional del Prado, în Madrid. Studiul aduce un nou argument în dezbaterea privind autenticitatea completă a lucrării și marchează încă un pas în integrarea tehnologiei moderne în cercetarea patrimoniului artistic.