Blockchain-ul bate la ușă: domeniul care poate aduce 1 milion de joburi până în 2030
Tehnologia blockchain, cunoscută până de curând doar de pasionații de criptomonede, este pe cale să devină un motor esențial al pieței globale de muncă. Un raport recent semnalează că acest sector ar putea genera peste 1 milion de locuri de muncă până în 2030, cu salarii ce rivalizează cu cele oferite în industria inteligenței artificiale. Dacă adopția blockchain-ului se accelerează în industrii-cheie, precum sănătatea, logistica sau sectorul financiar, atunci nu doar AI-ul va dicta viitorul tehnologic, ci și acest “registru digital” capabil să securizeze tranzacții, date și procese complexe. Pentru a ajunge acolo însă, e nevoie de mai mult decât hype – este nevoie de educație, reglementări clare și investiții serioase. Și dacă te gândești să faci o reconversie profesională, acum e momentul să fii cu un pas înainte. Hai să vedem de ce blockchain-ul nu mai este doar despre criptomonede și cum îți poate transforma cariera. Conform raportului Bitget intitulat „Blockchain vs. AI: Potențial neexploatat în atragerea și dezvoltarea talentelor”, industria blockchain are potențialul de a crea peste 1 milion de locuri de muncă în următorii cinci ani. Este un pariu ambițios, dar deloc imposibil, având în vedere că tehnologia are deja aplicații concrete în companii precum JPMorgan sau Visa, iar reglementările din UE, precum MiCA (Markets in Crypto-Assets), indică o tendință clară spre acceptarea acesteia în mainstream. În acest moment însă, blockchain-ul este unde era AI-ul acum 10 ani – o tehnologie promițătoare, dar cu un nivel scăzut de integrare instituțională. AI-ul beneficiază de decenii de finanțări masive, universități specializate și politici publice de sprijin. Doar în 2023, startup-urile AI au atras peste 100 de miliarde de dolari în capital de risc. În schimb, proiectele blockchain au obținut doar 25 de miliarde. Chiar și așa, estimările arată că până în 2028, blockchain-ul ar putea atinge 500.000 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă o dublare a ritmului actual. Pentru a depăși această bornă și a ajunge la milionul de posturi noi până în 2030, este nevoie de un impuls puternic din partea statelor și a mediului academic. Salarii de top pentru specialiști și provocări în formare Salariile în domeniul blockchain sunt deja tentante. Profesioniștii calificați pot câștiga între 115.000 și 191.000 de dolari anual, iar în scenariul optimist avansat de experți, aceste sume ar putea trece de 250.000 de dolari. Asta înseamnă că dezvoltatorii blockchain ar putea rivaliza financiar cu inginerii de top de la companii precum OpenAI sau Google DeepMind. Însă pentru a atinge acest prag, e nevoie urgentă de infrastructură educațională. Universități de top precum MIT și Stanford au început deja să includă cursuri de blockchain în curriculă, dar fenomenul trebuie extins global. Taberele de pregătire intensivă, cursurile online și specializările vocaționale ar putea juca un rol decisiv în formarea noii generații de experți blockchain. Un alt aspect esențial este scalabilitatea tehnologică. Blockchain-ul, pentru a funcționa la scară largă și la costuri eficiente, are nevoie de soluții layer-2, cum ar fi Arbitrum, și de upgrade-uri ale rețelei Ethereum. Doar așa poate concura cu AI-ul, care deja beneficiază de hardware dedicat, cum ar fi cipurile dezvoltate de Nvidia special pentru rețele neuronale. Unde sunt oportunitățile și cum te poți pregăti În prezent, sectorul blockchain concentrează majoritatea ofertelor de muncă în America de Nord (40%), Asia-Pacific (35%) și Europa (20%). Țările cu politici proactive – cum e cazul Singapore-ului – sunt pe cale să devină adevărate hub-uri tehnologice, atrăgând atât companii mari, cât și start-up-uri care dezvoltă soluții pe blockchain pentru lanțuri de aprovizionare, plăți internaționale, sănătate și managementul datelor. Dacă te interesează să intri în domeniu, poți începe prin a urma cursuri gratuite sau plătite pe platforme ca Coursera, Udemy sau edX. Familiarizează-te cu concepte precum smart contracts, Ethereum, DeFi și NFT, dar mai ales, încearcă să înțelegi aplicațiile concrete ale tehnologiei în business. În anii ce vin, nu se vor căuta doar dezvoltatori, ci și analiști, consultanți, juriști specializați în reglementare crypto și experți în securitate cibernetică. În concluzie, blockchain-ul nu mai este doar o promisiune abstractă. Este un sector cu un potențial uriaș de dezvoltare, care poate remodela piața muncii la fel cum a făcut-o inteligența artificială. Dacă te interesează viitorul și vrei să fii printre cei care profită de valul de inovație, acum este momentul să acționezi. Te gândești să faci o schimbare de carieră sau vrei doar să înțelegi mai bine această tehnologie? E timpul să treci de la curiozitate la acțiune.
Care sunt diferențele dintre modelele ChatGPT, cum te ajută în funcție de ceea ce vrei să obții – OpenAI dă cărțile pe față
OpenAI a publicat pe 3 mai un ghid dedicat utilizatorilor din mediul enterprise, dar ale cărui recomandări se aplică și publicului larg, în special celor care utilizează ChatGPT în varianta Plus. Numit „ChatGPT Enterprise – Models & Limits”, documentul oferă explicații clare privind diferențele dintre modelele disponibile și scenariile în care fiecare este cel mai eficient. În prezent, ChatGPT include cinci modele distincte: GPT-4o, o3, o4-mini, o4-mini-high și GPT-4.5. Fiecare model are puncte forte specifice, iar înțelegerea acestor diferențe poate ajuta utilizatorii să aleagă cel mai potrivit instrument pentru nevoile lor, fie că este vorba de scriere creativă, analiză de date sau rezolvarea unor probleme complexe, scrie publicația Bleeping Computer. GPT-4o vs. GPT-4.5, viteză și versatilitate versus creativitate avansată GPT-4o este modelul considerat „omni”, fiindcă integrează capabilități multimodale extinse: poate procesa texte, imagini, date audio și permite utilizarea unor funcții avansate precum generarea de imagini, interacțiunea cu canvas-ul și analiza datelor. Modelul este recomandat pentru sarcini de tipul rezumatelor, redactarea de emailuri sau brainstorming rapid, având un răspuns prompt și funcționalități versatile. Pe de altă parte, GPT-4.5 este descris ca fiind mai creativ și mai empatic. Este ideal pentru activități care presupun o înțelegere profundă a contextului, o exprimare fluidă și capacitatea superioară de generare de idei originale. În timp ce GPT-4o excelează la viteză și la integrarea diferitelor medii, GPT-4.5 este preferabil pentru redactarea de conținut complex, comunicare emoțională și scenarii care necesită o abordare inovatoare. Modelele o4-mini, o4-mini-high și o3, diferențierea prin profunzimea raționamentului Pentru utilizatorii interesați de sarcini tehnice sau analitice, OpenAI oferă și trei modele de tip reasoning: o4-mini, o4-mini-high și o3. Alegerea între acestea depinde de nivelul de complexitate al activității. Modelul o4-mini este optimizat pentru viteza de execuție și este ideal în cazul întrebărilor legate de știință, tehnologie, inginerie sau matematică (STEM), precum și pentru programare de bază sau raționamente vizuale simple. Versiunea îmbunătățită, o4-mini-high, oferă o acuratețe mai ridicată și este potrivită pentru codare avansată, explicații științifice detaliate și rezolvări matematice elaborate. Modelul o3, în schimb, este preferabil atunci când este vorba despre sarcini complexe, care implică mai mulți pași sau un plan strategic. Este recomandat pentru analize detaliate, proiecte ample de codare, probleme științifice sofisticate sau raționamente vizuale complicate. Toate aceste modele sunt accesibile doar în cadrul abonamentului ChatGPT Plus, disponibil pentru 20 de dolari pe lună. Așadar, dacă plătești, îți poți manual modelul preferat, în funcție de tipul sarcinii. Prin publicarea acestui ghid, OpenAI încearcă, de altfel, să reducă confuzia legată de denumirile și capabilitățile fiecărui model, facilitând astfel o utilizare mai eficientă a platformei, atât pentru utilizatorii obișnuiți, cât și pentru cei din mediul profesional.
Nimeni nu știe cu adevărat cum funcționează inteligența artificială: CEO-ul Anthropic face o mărturisire cutremurătoare
Cât de bine înțelegem inteligența artificială pe care o dezvoltăm frenetic în fiecare zi? Dacă ai presupus că experții din domeniu au totul sub control, pregătește-te pentru o revelație șocantă: chiar creatorii unora dintre cele mai avansate modele de AI recunosc că nu știu exact cum funcționează acestea. Dario Amodei, CEO-ul companiei Anthropic și fost membru important al echipei OpenAI, a publicat un eseu în care afirmă răspicat ceea ce mulți doar suspectau – că înțelegerea noastră asupra AI-ului este, în esență, superficială și incompletă. Este o declarație care pune pe gânduri nu doar lumea tehnologică, ci și pe oricine este interesat de viitorul umanității. Pentru că atunci când nici măcar inginerii nu pot explica cu precizie ce face un AI să aleagă anumite cuvinte sau să comită erori aparent aleatorii, te întrebi dacă nu cumva ne jucăm cu focul. Amodei subliniază că atunci când un sistem AI generează un text sau rezumă un document financiar, nu există o explicație clară privind deciziile pe care le ia. De ce alege un cuvânt în locul altuia? De ce dă uneori răspunsuri greșite, deși în mod obișnuit este corect? Aceste întrebări rămân fără răspuns, pentru că, spune el, „nu înțelegem la un nivel precis ce se întâmplă în interiorul acestor modele”. Această lipsă de transparență nu este doar un inconvenient academic – este, potrivit lui Amodei, fără precedent în istoria tehnologiei. Majoritatea inovațiilor tehnologice, de la motoarele cu aburi la circuitele electronice, au fost construite pe baza unei înțelegeri profunde a principiilor care le guvernează. AI-ul, în schimb, se bazează pe statistici și modele antrenate pe cantități imense de date umane. Nu pornește de la principii logice sau de la o „gândire” propriu-zisă, ci imită, fără a înțelege, creația umană. Ce vrea să facă Anthropic: un fel de RMN pentru creierul AI-ului Pentru a sparge această cutie neagră, Anthropic își propune să construiască un sistem de „RMN al inteligenței artificiale” în următorul deceniu. Scopul este de a înțelege cu adevărat cum funcționează aceste modele, înainte ca ele să atingă un nivel de putere care ar putea fi de neoprit. Amodei explică faptul că firma sa a început deja să experimenteze. Într-un test recent, au creat intenționat un „defect de aliniere” într-un model – o tendință de a exploata o scăpare dintr-o sarcină – și au cerut mai multor echipe să-l descopere. Unele dintre aceste echipe au reușit, folosind instrumente de interpretare a AI-ului, ceea ce sugerează că există speranță pentru a înțelege aceste sisteme. Este important de notat că acest proces de „reverse-engineering” al AI-ului nu este ușor și că instrumentele actuale sunt departe de a fi scalabile. Dar faptul că cei de la Anthropic nu se concentrează doar pe performanță, ci și pe înțelegerea procesului intern, oferă o direcție diferită față de marile companii concurente, cum ar fi OpenAI sau Google DeepMind. De ce contează interpretabilitatea înainte de a fi prea târziu Când vine vorba de inteligență artificială, miza nu este doar una tehnologică – ci una civilizațională. Amodei avertizează că AI-ul va modela destinul umanității și că este absolut necesar să înțelegem aceste creații înainte ca ele să transforme radical economia, viața noastră de zi cu zi și viitorul speciei umane. Motivul pentru care Amodei a părăsit OpenAI în 2020, alături de sora sa Daniela și alți cinci colegi, a fost tocmai preocuparea că siguranța era sacrificată în favoarea profitului. Prin Anthropic, încearcă să creeze un echilibru: dezvoltarea AI-ului, dar și controlul său. „Oamenii sunt pe bună dreptate îngrijorați,” spune Amodei, pentru că avem de-a face cu o tehnologie capabilă de decizii și acțiuni care scapă înțelegerii umane. Dacă nu vom înțelege în timp util cum funcționează, s-ar putea ca într-o zi AI-ul să ia decizii în locul nostru, iar noi să nu știm nici măcar de ce sau cum. Această confesiune din partea unui lider de top din domeniul AI ar trebui să te pună pe gânduri. Trăim o epocă în care tehnologia progresează mai repede decât capacitatea noastră de a o înțelege. De aceea, următoarea bătălie majoră nu va fi pentru viteză sau eficiență, ci pentru transparență și înțelegere. Pentru că viitorul nu trebuie doar construit – trebuie și înțeles.
Cum îți crești AI-ul, așa îl ai – Inteligența artificială, părtinitoare în opinii, exact ca un om
Un nou studiu internațional arată că sistemele de inteligență artificială, inclusiv modelele lingvistice de tip ChatGPT, pot repeta aceleași erori de judecată întâlnite la oameni. Chiar dacă AI-ul este proiectat să analizeze date în mod logic și să ofere răspunsuri coerente, cercetările recente indică faptul că algoritmii pot manifesta tendințe iraționale și părtinitoare atunci când sunt confruntați cu decizii ambigue sau subiective. Studiul, publicat în 8 aprilie în revista Manufacturing & Service Operations Management, a fost realizat de cercetători din Canada și Australia, care au analizat comportamentul modelelor GPT-3.5 și GPT-4 în raport cu 18 dintre cele mai cunoscute prejudecăți cognitive umane, scrie Live Science. Printre acestea se numără supraîncrederea, aversiunea față de risc, efectul de proprietate sau înclinația de a detecta tipare acolo unde nu există. Cercetarea a inclus atât întrebări inspirate din psihologie, cât și scenarii comerciale realiste, precum decizii privind stocurile sau negocieri între furnizori. Rezultatele arată că, în aproape jumătate dintre cazuri, răspunsurile date de AI reflectă comportamente similare celor umane, chiar și atunci când întrebările au fost reformulate în contexte profesionale sau tehnice. GPT-4, mai performant, dar tot părtinitor în unele situații Deși GPT-4 s-a descurcat mai bine decât GPT-3.5 în rezolvarea problemelor logice și matematice, el a demonstrat o preferință mai accentuată pentru soluții sigure, uneori chiar mai conservatoare decât ale oamenilor. De exemplu, atunci când trebuia să aleagă între un rezultat sigur și unul riscant, dar potențial mai avantajos, modelul avansat a optat sistematic pentru varianta predictibilă. Un alt aspect care nu trebuie neglijat este faptul că AI-ul nu doar că a manifestat unele dintre aceste erori cognitive, ci le-a și amplificat în anumite cazuri. În testele privind confirmarea convingerilor preexistente (confirmation bias), GPT-4 a furnizat constant răspunsuri părtinitoare. Totodată, s-a constatat că AI-ul are o înclinație aparte pentru a detecta false tipare în informații aleatorii, o tendință adesea întâlnită și în comportamentul uman. Pe de altă parte, modelele au reușit să evite anumite capcane mentale, cum ar fi ignorarea ratelor de bază statistice sau influența deciziilor de costurile deja suportate. Diferențele arată, de altfel, o complexitate crescută în modul în care AI-ul procesează informațiile și ia decizii, cu zone de performanță ridicată, dar și cu vulnerabilități evidente. AI-ul, un „coleg de muncă” care trebuie supravegheat Cercetătorii avertizează că aceste tendințe nu sunt doar un efect al replicării unor exemple învățate din datele de antrenament, ci par să fie parte din modul de funcționare a raționamentului AI. Antrenarea pe volume mari de texte umane, adesea părtinitoare sau imperfecte, contribuie la reproducerea acestor prejudecăți. Mai mult, ajustările ulterioare prin feedback uman tind să privilegieze răspunsurile plauzibile și ușor de înțeles, chiar dacă ele nu sunt cele mai logice sau corecte. Potrivit autorilor, modelele lingvistice pot fi utile în sarcini repetitive sau cu soluții bine definite, dar se impune prudență când sunt folosite pentru decizii strategice sau în situații în care contextul și interpretarea joacă un rol important. „AI-ul trebuie privit ca un angajat responsabil cu decizii majore: are nevoie de reguli clare și de o supraveghere constantă”, a declarat Meena Andiappan, coautoare a studiului. În lipsa unor mecanisme de control, există riscul ca gândirea eronată să fie automatizată în loc să fie corectată.
Detaliile despre înțelegerea fabuloasă dintre Google și Samsung de dragul inteligenței artificiale Gemini
Într-un efort strategic de a-și consolida poziția pe piața inteligenței artificiale, Google a încheiat o înțelegere de proporții cu Samsung, una dintre cele mai mari companii de electronice din lume. Conform informațiilor dezvăluite în cadrul unui proces antitrust în Statele Unite, Google plătește sume uriașe companiei sud-coreene pentru a preinstala aplicația sa de inteligență artificială generativă, Gemini, pe toate dispozitivele Samsung. Acordul are implicații majore pentru competiția din industrie și pentru viitorul asistenților digitali. Contract pe doi ani și sume lunare fixe pentru fiecare dispozitiv Potrivit declarațiilor făcute de Peter Fitzgerald, vicepreședintele Google responsabil de parteneriate cu producătorii de dispozitive, acordul cu Samsung a intrat în vigoare în ianuarie 2025 și se va derula pe o perioadă de cel puțin doi ani. În cadrul acestuia, Google oferă plăți lunare fixe pentru fiecare telefon sau tabletă care vine cu Gemini preinstalat, dar și un procent din veniturile obținute din abonamentele plătite și viitoare reclame din aplicație. Chiar dacă Gemini nu include în prezent reclame, reprezentanții companiei au confirmat că monetizarea prin publicitate este luată în calcul. Într-o notă internă citată în cadrul procesului, se menționa că „monetizarea Gemini cu reclame trebuie făcută cât mai repede, scrisul e deja pe perete”. În aceeași direcție, Sissie Hsiao, directoarea diviziei Gemini, a subliniat că Google nu a pierdut încă trafic de căutare sau venituri din publicitate, dar că impactul AI asupra acestor fluxuri este „inevitabil”. O luptă între giganți pentru viitorul inteligenței artificiale Samsung nu a fost singura companie curtată pentru un astfel de parteneriat. Potrivit declarațiilor lui Fitzgerald, producătorul sud-coreean a primit „oferte competitive” și din partea unor rivali precum Microsoft, Meta și OpenAI. Google a fost însă compania care a venit cu pachetul cel mai convingător, adaptându-și oferta și în funcție de presiunile venite din partea acestor competitori. În cadrul aceluiași proces, Fitzgerald a mai precizat că acordul nu blochează Samsung să colaboreze și cu alte companii care dezvoltă aplicații AI, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca viitoarele modele Galaxy să includă și alte asistențe virtuale. Totodată, Google a modificat și vechiul contract de căutare cu Samsung. Începând cu aprilie 2025, compania nu mai impune ca Google Search și Google Assistant să fie singurele servicii preinstalate pe dispozitivele Samsung, semn că încearcă să se conformeze cerințelor impuse de autoritățile de reglementare și să evite noi sancțiuni antitrust. Controverse juridice și pericolul monopolului digital Acest acord vine într-un context juridic tensionat. Anterior, instanțele din SUA au constatat că Google a încălcat legislația antitrust plătind Samsung pentru ca Google Search să fie motorul de căutare implicit. Practica a fost considerată un abuz de poziție dominantă, iar acum Departamentul de Justiție încearcă să impună interdicții similare și pentru aplicațiile AI, inclusiv Gemini. Între 2020 și 2023, Google a plătit peste 8 miliarde de dolari pentru a-și asigura poziția dominantă pe dispozitivele Samsung, conform altor dosare aflate pe rol. Aceste sume colosale ridică semne de întrebare în legătură cu echitatea competiției în ecosistemul Android și pun presiune suplimentară pe deciziile instanței americane, care analizează în prezent posibile măsuri de remediere. În timp ce AI-ul devine din ce în ce mai central în interacțiunea digitală, înțelegerile dintre giganți precum Google și Samsung au potențialul de a remodela fundamental modul în care utilizatorii accesează și folosesc asistenții virtuali. Deși în aparență vorbim despre o simplă preinstalare de aplicații, în realitate este vorba despre o bătălie acerbă pentru controlul asupra viitorului interacțiunii om-mașină, conform Bloomberg.
OpenAI și problema halucinațiilor: Noul AI aduce progrese, dar și regrese semnificative
OpenAI a lansat recent noile modele de AI, o3 și o4-mini, promițând performanțe superioare în domenii precum rezolvarea de probleme matematice complexe, codificare și analize vizuale. Aceste progrese sunt lăudabile, însă o problemă veche și frustrantă continuă să bântuie modelele recente ale companiei: halucinațiile. Aceste erori, care implică generarea de informații incorecte sau complet inventate, sunt mult mai frecvente în modelele o3 și o4-mini decât în versiunile anterioare, iar acest lucru subminează utilitatea lor în diverse aplicații. Halucinațiile – un fenomen greu de controlat Halucinațiile sunt o problemă bine cunoscută în dezvoltarea inteligenței artificiale. În ciuda progresele tehnice remarcabile făcute de OpenAI, modelele sale recente au început să producă informații false mult mai frecvent decât predecesoarele lor. Potrivit rapoartelor din TechCrunch, modelele o3 și o4-mini au înregistrat rate alarmante de halucinații, chiar și în comparație cu modelele anterioare precum o1 și o3-mini. De exemplu, modelul o3 a avut o rată de halucinație de 33%, aproape dublu față de modelele anterioare. Cea mai mare problemă a fost înregistrată de modelul o4-mini, care a atins o rată de halucinație de 48%. Aceasta arată că, în ciuda îmbunătățirilor în alte domenii, cum ar fi percepția vizuală și analiza științifică, modelele actuale nu au reușit să reducă eroarea fundamentală care le face mai puțin fiabile și mai puțin utile. O problemă persistentă pe care OpenAI nu pare să o înțeleagă pe deplin Deși OpenAI se concentrează pe rezolvarea acestei probleme, compania nu pare să fi înțeles complet cauza acestor halucinații, după cum arată propriul raport tehnic al companiei. Conform acestuia, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege motivul din spatele acestui comportament necontrolat al noilor modele. De asemenea, rezultatele testelor interne ale OpenAI arată că modelele recente halucinează chiar mai mult decât versiunile anterioare. Spre exemplu, modelul o3, lansat în ianuarie 2025, a avut o performanță slabă în teste interne, producând răspunsuri eronate și chiar mințind despre sursele de informații folosite. În cazul o4-mini, OpenAI a explicat că acest model mai mic are „cunoștințe limitate despre lume”, ceea ce ar putea explica tendința sa de a genera informații false. Un alt aspect îngrijorător este tendința de a „justifica” aceste erori atunci când utilizatorii le semnalează. De exemplu, modelul o3 a răspuns că folosește un MacBook Pro pentru a efectua calcule și copiază rezultatele în ChatGPT, un răspuns complet fals, care nu are nicio legătură cu modul în care funcționează inteligența artificială. Soluții și progrese viitoare OpenAI a recunoscut că halucinațiile reprezintă o problemă semnificativă, dar a asigurat publicul că aceasta rămâne o zonă activă de cercetare. Niko Felix, un purtător de cuvânt al OpenAI, a declarat că „adresarea halucinațiilor în modelele noastre este un domeniu continuu de cercetare, iar noi lucrăm constant pentru a îmbunătăți acuratețea și fiabilitatea acestora.” Totuși, aceste progrese par să fie mult mai lente decât și-ar dori utilizatorii, iar până când soluțiile concrete vor deveni disponibile, modelele OpenAI, în special cele mai recente, pot reprezenta un risc pentru utilizatorii care se bazează pe informațiile generate. Este esențial ca aceste halucinații să fie controlate mai eficient, mai ales în contextul în care tehnologiile AI sunt utilizate tot mai des în medii profesionale, academice și comerciale, unde erorile pot avea consecințe semnificative. În concluzie, noile modele de inteligență artificială o3 și o4-mini de la OpenAI reprezintă un salt important în dezvoltarea tehnologiilor de raționare și analiză vizuală, dar problemele legate de halucinații rămân o barieră majoră în utilizarea acestora. Este esențial ca OpenAI și alți dezvoltatori de AI să continue să lucreze pentru a soluționa aceste deficiențe și a face tehnologiile mai fiabile, pentru a nu submina încrederea utilizatorilor.
Cum editezi fotografiile direct în Gemini – Noutatea de la Google care i-ar putea ajuta pe politicienii români să se sape între ei fără Photoshop
Google a anunțat introducerea unei funcții de editare foto cu inteligență artificială în aplicația și platforma web Gemini, permițându-le, astfel, utilizatorilor să modifice imagini folosind comenzi textuale, într-un mod natural, prin conversație. Noua funcție, disponibilă acum în 45 de limbi, extinde capacitatea deja existentă în Google AI Studio și promite să democratizeze accesul la editarea digitală avansată, scrie Life Hacker. Ce este nou la editorul foto de la Gemini, cum funcționează Utilizatorii pot încărca imagini proprii sau generate de AI în interfața Gemini și pot solicita modificări specifice prin mesaje simple, cum ar fi „schimbă culoarea părului în roșcat” sau „adaugă un apus pe fundal”. Sistemul poate introduce, elimina sau înlocui elemente din imagini, dar și genera fundaluri sau obiecte noi de la zero. Funcția amintește de funcția „Reimagine” de pe telefoanele Pixel, dar cu o abordare mai flexibilă și accesibilă. Un avantaj semnificativ al acestui sistem este capacitatea AI-ului de a reține contextul conversației. Astfel, utilizatorul poate cere o serie de modificări succesive, fără a fi nevoie să reîncarce imaginea sau să reintroducă cerințele anterioare. De exemplu, după o cerere inițială de modificare a culorii părului, utilizatorul poate continua cu „acum adaugă o pălărie stil clop românesc” sau „pune un fundal cu steagul României”, toate aplicate pe aceeași imagine. Ce spune Google despre noua „ghidușie” Google spune că tehnologia poate fi folosită și pentru a genera povești ilustrate: utilizatorii pot crea o narațiune și solicita imagini aferente fiecărui fragment din poveste, construind astfel conținut vizual coerent cu textul. Totuși, funcțiaridică și îngrijorări etice, în special legate de potențiala utilizare abuzivă a imaginilor generate sau modificate. Pentru a reduce riscurile, Google susține că toate imaginile editate de AI vor include un filigran invizibil, iar compania testează și adăugarea unui marcaj vizibil pentru a semnala clar conținutul generat de AI. Această funcție reprezintă, fără dar și poate, încă un pas în strategia Google de integrare a inteligenței artificiale generative în produsele sale, oferind unelte creative puternice publicului larg, dar cu un accent declarat pe responsabilitate și transparență. Într-o notă ceva mai amuzantă, o funcție de acest fel ar putea veni în ajutorul politicienilor care încearcă să se sape reciproc, pentru că tot vin alegerile prezidențiale, iar colții candidaților devin din ce în ce mai ascuțiți. Însă, să nu le dăm idei în plus, că au ei deja destule, după cum deja știm prea bine.
Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, sincer la conferință: AI-ul scrie cod în locul programatorilor
Într-o lume în care inteligența artificială pătrunde rapid în tot mai multe domenii, Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, a făcut o declarație care atrage atenția oricărui dezvoltator: până la 30% din codul nou introdus în produsele software ale companiei este generat de AI. Afirmația a fost făcută în cadrul unei conferințe la care a participat și Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, și ridică o întrebare esențială: încotro se îndreaptă programarea clasică? Potrivit lui Nadella, AI-ul este deja un actor activ în procesele creative ale companiei, în special atunci când vine vorba de dezvoltare în Python. Codul generat automat permite obținerea de rezultate rapide și eficiente, reducând semnificativ timpul necesar dezvoltării anumitor componente. Cu toate acestea, în cazul aplicațiilor complexe scrise în C++, unde precizia, viteza și optimizarea sunt esențiale, AI-ul încă are de învățat. În această zonă, contribuția umană rămâne crucială, cel puțin pentru moment. Declarația lui Nadella nu este un simplu enunț de PR. Ea reflectă o transformare reală în modul în care giganții tech dezvoltă produse. Folosirea modelelor AI pentru a scrie cod nu mai este o curiozitate, ci o practică frecventă, care schimbă fundamental echilibrul dintre efortul uman și cel automatizat în software development. Viitorul codului este scris de AI, cu oameni doar la butoane Când CEO-ul Microsoft a fost întrebat despre perspectivele pe termen lung, a citat o estimare îndrăzneață venită de la Kevin Scott, CTO-ul companiei: până în anul 2030, 95% din codul software al Microsoft ar putea fi generat de AI. Nu complet autonom, ci asistat de instrumente avansate care înțeleg cerințele umane și le transformă în soluții concrete. Comparând această tendință cu evoluția industriei microprocesoarelor, unde AI-ul a ajuns să proiecteze arhitecturi mai eficiente decât cele dezvoltate de ingineri veterani, Nadella subliniază același potențial disruptiv și în programare. Codul „scris de alt software” nu e doar o alternativă mai ieftină, ci una care ar putea deveni mai sigură, mai fiabilă și mai performantă decât cel scris de om. În acest scenariu, rolul dezvoltatorului nu dispare, ci se transformă. Oamenii vor rămâne responsabili cu ideile, cu specificarea cerințelor și cu verificarea rezultatelor, dar liniile de cod vor fi tot mai mult produsul unor modele AI antrenate pe miliarde de exemple. Programatorii devin arhitecți de idei, nu de instrucțiuni. Desigur, această tranziție nu va fi lipsită de provocări. Problemele etice, securitatea, păstrarea controlului asupra codului generat automat și riscul de a pierde expertiza umană în dezvoltare sunt aspecte majore care vor necesita reglementare și prudență. Meta, Google și Microsoft – cursa pentru software autonom e în plină desfășurare În cadrul aceleiași conferințe, Satya Nadella i-a întors întrebarea lui Mark Zuckerberg: cât din codul Meta este generat cu ajutorul AI? Răspunsul lui Zuckerberg a fost evaziv, dar realitatea este că Meta, la fel ca Google și Microsoft, investește masiv în dezvoltarea de instrumente AI care pot contribui activ la scrierea de cod. Deja există semne că platforme ca Facebook sau Instagram beneficiază de componente generate cu sprijinul AI, mai ales în ceea ce privește testarea, monitorizarea traficului, personalizarea reclamelor sau îmbunătățirea algoritmilor de recomandare. Dacă Microsoft vorbește deschis despre automatizarea scrierii de cod, este probabil ca și ceilalți giganți din industrie să facă același lucru, dar mai discret. Această cursă spre automatizare nu este doar despre eficiență, ci despre scalabilitate. Pe măsură ce aplicațiile devin tot mai complexe și utilizatorii cer răspunsuri instantanee, dezvoltarea software-ului nu mai poate rămâne la nivelul metodei clasice, cu echipe care scriu fiecare linie de cod. AI-ul devine astfel un aliat indispensabil în menținerea competitivității. Industria software trece printr-o transformare profundă, în care AI-ul nu doar asistă programatorii, ci începe să-i înlocuiască în tot mai multe etape ale procesului. Ce urmează? O lume în care programarea se va face prin comenzi vocale sau descrieri textuale, iar codul final va fi generat, optimizat și testat în timp real de algoritmi inteligenți. Ești pregătit pentru această revoluție?
Google lansează AI Mode pentru toți utilizatorii, ca răspuns la ChatGPT. Cum te ajută sau mai mult te încurcă noul mod de căutare inteligentă
Funcția de la Google integrează răspunsuri personalizate, memorie și recomandări comerciale, dar ridică probleme pentru publicații Google își extinde modul experimental AI Mode pentru toată lumea, potrivit unui anunț oficial din 1 mai. Noua funcție aduce un asistent inteligent direct în interfața motorului de căutare, folosind baza de date a companiei pentru a furniza răspunsuri sintetizate, interactive și personalizate, scrie publicația CNET. În primă fază, doar un „mic procent” dintre utilizatori va vedea fila AI Mode în rezultatele Google Search, dar accesul complet este deja disponibil prin platforma Google Labs, fără a fi nevoie de o listă de așteptare. Ce poate face AI Mode AI Mode funcționează ca un intermediar între căutările tradiționale și un chatbot conversațional. Poți întreba, de exemplu, „care sunt cele mai bune scaune pliabile de camping sub 300 lei?”, iar AI Mode va genera o listă cu recomandări, linkuri către magazine, imagini, recenzii, ore de funcționare și prețuri în timp real. În plus, noua funcție are capacitate de memorie, permițând reluarea unor sesiuni anterioare. Datele par a fi preluate din recenzii postate online, atât de utilizatori, cât și de site-uri specializate. Deocamdată, nu este clar dacă Google va încasa comisioane de afiliere din cumpărăturile făcute prin recomandările AI, o practică deja dezbătută în cazul altor platforme. O mișcare strategică într-un peisaj concurențial în schimbare Lansarea AI Mode marchează un pas major în direcția convergenței dintre căutarea tradițională și asistența generativă AI, într-un context în care rivali precum Perplexity sau ChatGPT se promovează deja ca motoare de căutare complet bazate pe inteligență artificială. Cu peste 90% cotă de piață globală (conform StartCounter), Google are un avantaj uriaș prin dimensiunea indexului și prin performanța propriului asistent AI, Gemini, care se situează printre cele mai bune în testele de referință. Ce impact se va răsfrânge peste site-uri Tranziția spre AI în Search ar putea avea consecințe importante pentru ecosistemul digital. Timp de decenii, publicațiile online au depins de click-urile generate de „linkurile albastre” din rezultatele Google. Dacă AI Mode dă răspunsuri complete fără a trimite utilizatorii către sursele originale, acest lucru ar putea diminua drastic traficul și veniturile site-urilor care produc acel conținut. Pentru editori și creatori de conținut, schimbarea ridică întrebări urgente despre sustenabilitate și recunoaștere, în contextul în care modelele AI se bazează adesea pe conținutul lor fără a le genera direct beneficii.
Cele mai bune mașini, conform AI: De la SUV-uri urbane la supermașini de lux
Într-o lume unde opțiunile pentru achiziționarea unui automobil sunt aproape infinite, poate fi dificil să decizi care este modelul perfect pentru nevoile tale. În acest context, Inteligența Artificială a fost invocată pentru a oferi un ghid bazat pe performanță, confort și preț. Iată care sunt cele mai bune mașini din Spania, clasificate de ChatGPT, care poate oferi un punct de plecare în alegerea vehiculului dorit. Cele mai bune mașini mici și compacte Pentru cei care au nevoie de o mașină urbană, agilă și eficientă, Lexus LBX se remarcă drept cea mai bună alegere în categoria mașinilor mici. La un preț de 33.900 de euro, acest SUV hibrid urban este apreciat nu doar pentru designul său elegant, dar și pentru eficiența consumului de combustibil și calitatea superioară a materialelor folosite în construcție. Cu un caracter compact și o performanță satisfăcătoare pentru deplasările zilnice, Lexus LBX reprezintă alegerea ideală pentru cei care vor un vehicul de oraș modern și prietenos cu mediul. Lexus LBX În categoria mașinilor compacte, Cupra Formentor se remarcă ca cea mai bună alegere, conform AI. Acest model, cu un preț de 30.500 de euro, îmbină sportivitatea cu tehnologia avansată, având un design atractiv care atrage privirile. Cu o combinație de performanță și un interior sofisticat, Cupra Formentor este alegerea perfectă pentru șoferii care doresc un automobil compact, dar cu o personalitate puternică, perfect pentru drumurile din Spania. Mașini de dimensiuni medii și SUV-uri de lux Pentru cei care preferă o mașină mai spațioasă și mai confortabilă, Audi Q5 este recomandată de ChatGPT drept cea mai bună opțiune din categoria vehiculelor de dimensiuni medii. Cu un preț de 61.600 de euro, Audi Q5 se remarcă prin versatilitate, confort și tehnologie de ultimă generație. Este un vehicul extrem de popular în Spania datorită combinației de performanță și confort, fiind ideal atât pentru deplasările zilnice, cât și pentru vacanțele lungi. De asemenea, Audi Q5 oferă un interior elegant, care nu compromite spațiul sau siguranța. Audi Q5 În categoria SUV-urilor de lux, Mercedes CLE este considerată cea mai bună opțiune. Cu un preț de aproximativ 71.606,29 de euro, acest coupé impresionează prin eleganță, rafinament și tehnologie de vârf. Merită menționat că Mercedes CLE este o alegere populară pentru cei care doresc un vehicul premium, cu un design curat și sofisticat, potrivit atât pentru conducerea de zi cu zi, cât și pentru o experiență de condus de lux. Performanță de top și preț accesibil Pentru pasionații de performanță, dar care nu doresc să cheltuiască sume colosale, Toyota GR Yaris este recomandarea ideală a Inteligenței Artificiale. Acest model, cu un preț de 51.000 de euro, combină performanțele excelente ale unei mașini sport cu un preț mult mai accesibil decât alte modele de pe piață. Se distinge prin agilitate și performanță pe șosea, fiind potrivit pentru șoferii care vor un vehicul sportiv, dar care nu vor să facă un compromis în privința prețului. În ceea ce privește raportul preț-performanță, Dacia Sandero este clar câștigătoarea. Cu un preț accesibil și o fiabilitate dovedită, Dacia Sandero a fost cea mai vândută mașină din Spania în 2024. Acest model oferă o valoare excelentă pentru banii plătiți, oferind un pachet echilibrat de performanță și confort la un preț competitiv. Este alegerea perfectă pentru șoferii care caută o mașină de încredere, fără a face un efort financiar semnificativ. Concluzie: Alegerea ideală pentru fiecare nevoi Indiferent de preferințele tale, Inteligența Artificială a reușit să sintetizeze cele mai bune opțiuni de pe piață pentru toate tipurile de șoferi. De la mașinile mici și compacte ideale pentru orașe, până la SUV-uri de lux și mașini performante, există o opțiune pentru fiecare nevoie și buget. Este evident că, în 2025, AI are un cuvânt de spus atunci când vine vorba de alegerea celor mai bune vehicule disponibile, ajutându-i pe consumatori să facă o alegere informată, bazată pe date și performanță.