Viorica Dăncilă: Candidatura a fost o experiență cu gânduri bune. Am fost trădată de propriul partid
Într-o nouă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, fostul premier Viorica Dăncilă a făcut dezvăluiri privind candidatura la alegerile prezidențiale din 2019, unde a pierdut în turul al doilea în fața lui Klaus Iohannis. Dăncilă susține că se aștepta la un astfel de rezultat, deoarece nu ar fi primit sprijinul propriului partid. Urmărește aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Viorica Dăncilă: „Nu mi-a părut rău că am candidat la alegerile prezidențiale” Fostul prim-ministru PSD declară că în 2019 a candidat la prezidențiale cu gânduri bune pentru români și pentru țară, cu toate acestea, afirmă că s-a simțit trădată chiar de propriul partid. Dăncilă se declară mulțumită de rezultatul obținut, dat fiind faptul că spune ea, se ridicase o moțiune de cenzură împotriva ei, mulți dintre colegi nu au votat-o, iar partidul a ales să nu facă campanie electorală în mai multe județe din țară. „A fost o experiență, a fost cu gânduri bune pentru România, din păcate cu o atitudine neplăcută, ca să fiu elegantă, din partea colegilor de partid. Adică am fost trădată de propriul partid. Știam că se întâmplă asta. Știam de când a trecut moțiunea de cenzură, pentru că a trecut cu voturile membrilor de partid, chiar președintele Tineretului Social-Democrat a votat acea moțiune de cenzură. Și știam de atunci, dar a trebuit să merg înainte. Și uitați că, cu toate problemele și faptul că în multe județe nu s-a făcut campanie, lucru, de altfel, afirmat și de domnul Tudose, care a spus că și-a îndemnat colegii să nu meargă la vot, totuși am intrat în turul 2. Ceea ce, pe urmă, nu s-a întâmplat. Atunci aveam de ales între unitatea partidului și Viorica Dăncilă. Am preferat ca Viorica Dăncilă să piardă, dar partidul să meargă înainte. Nu mi-a părut rău că am candidat. Mi-a părut rău că nu s-a înțeles că Partidul Social-Democrat trebuie să-și schimbe atitudinea, pentru că de fiecare dată au fost trădări în jurul candidatului la prezidențiale. Și vedeți, noi am văzut oponenții în celelalte partide politice, de fapt, existau în propriul partid. În rest, îmi pare rău că au dărâmat guvernul. Acest lucru mă deranjează foarte mult, pentru că s-au făcut lucruri importante și sunt convinsă că, dacă aveam timpul necesar, încă un an, lucrurile mergeau într-o direcție foarte bună. Ce a urmat a fost tragic.” Viorica Dăncilă a vorbit și despre experiența sa ca prim-ministru, dar și despre criticile venite odată cu această funcție. Aceasta pune gafele din timpul mandatului pe seama lipsei de experiență în spațiul media, subliniind totodată că orice pas greșit îi era aspru taxat. „Era o responsabilitate foarte mare. Eu nu prea eram obișnuită cu camerele de luat vederi, cu această apariție în lumina reflectoarelor. În al treilea rând, știam că trebuie să pun în practică cât mai multe lucruri din programul de guvernare, pentru că, pe lângă faptul că eram judecată ca prim-ministru, eram prima femeie prim-ministru. Și poate de modul în care eu am acționat a depins și promovarea multor femei în politică. Și eu am greșit, recunosc. Dar nu am greșit niciodată față de România și de poporul român. A fost o presiune foarte mare și sub această presiune și cel mai abil jucător greșește. Presiunea publică, faptul că am văzut atacuri din toate părțile, au creat o presiune suplimentară și neobișnuită după 9 ani în care, la Bruxelles, era un alt mod de a privi lucrurile, de a te implica. Am venit aici și din prima zi au început niște atacuri care se refereau la vestimentație, la coafură. Adică mi s-a părut ireal, pentru că se uitau la lucruri de genul acesta și nu se uitau efectiv la ceea ce faci din postura de premier. Aia nu mai conta absolut deloc. Dar percepția a fost mai puternică decât realitatea și atunci a învins percepția.”
Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”
Ion Cristoiu: Prezența în SUA a lui Nicușor Dan ar fi considerată o sfidare la adresa Europei
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a vorbit despre o posibilă vizită a președintelui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii, pe care publicistul nu o consideră de bun augur. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu susține că Nicușor Dan nu va merge în vizită oficială în SUA, deoarece, date fiind tensiunile actuale din Occident, acest lucru, spune invitatul, ar reprezenta un act de sfidare la adresa Bruxelles-ului. Excepție face, afirmă sarcastic Cristoiu, cazul în care acesta ar primi aprobarea din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să nu se ducă. Prezența, chiar și acolo, este considerată de Europa o sfidare adusă ei. Poate doar dacă are aprobare. Eu am spus semnificația. Cu o singură condiție, dacă nu cumva a obținut acum aprobare. S-a dus la «mamițica».” În scenariul în care Nicușor Dan ar da curs invitației de a merge în SUA fără a participa efectiv la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, Cristoiu susține că vizita ar fi o greșeală și un moment penibil. Acesta consideră că un rol de simplu spectator nu ar aduce niciun beneficiu României. „Potrivit protocolului pe care îl sugerează Trump, va fi o piesă din asta modernistă, un spectacol. În centru vor fi aceștia, ședința Consiliului, iar pe acolo, pe strapontine, stau spectatori. Dar nu stau spectatori, vedeți, stă Nicușor Dan și alții. După părerea mea, ar fi o prostie să se ducă ca spectator. E mai penibil, ori intri în Consiliul ăla… De ce să se ducă? Hai, spune-mi și mie. Să se ducă să facă act de prezență? Adică să asigure publicul?”
H. D. Hartmann: Băncile n-au explicat cum a avut Epstein acces la bani. Făcea transferuri de sute de milioane de dolari lunar
Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a analizat aspecte importante privind dosarul Epstein, ridicând un semn de întrebare privitor la modul prin care Jeffrey Epstein reușea să facă transferuri de milioane de dolari fără a ridica suspiciuni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, H. D. Hartmann a vorbit despre dosarul Epstein, fiind vehement cu privire la presupusa implicare a băncilor americane în această rețea. Acesta afirmă că este de-a dreptul suspect modul în care Epstein făcea transferuri și donații de milioane de dolari lunar, fiind neclară sursa veniturilor acestuia. „Părerea mea este că vor apărea apoi și dosarele, din punct de vedere, cum spunem noi, semifalse. Sunt dosare financiare. În primul rând, băncile n-au explicat cum a avut acces Epstein la bani. Vorbesc de împrumuturi. Nu numai de împrumuturi, dar a făcut transferuri imense. El făcea pe lună donații de 2 milioane de dolari la instituții de toate calibrele.” Hartmann susține că, în momentul în care vor fi făcute publice numele celor din domeniul bancar care au făcut posibile aceste transferuri, acest lucru îi va dărâma, de fapt, pe șefii sistemului financiar mondial. „Să nu uităm că una dintre celebrele, nu mai știu care, Turandot a fost producția plătită în 2006 sau 2005, integral de el, 30 de milioane, la The Metropolitan Opera. Deci, atenție foarte mare, trebuie să apară și dosarele financiare. Vor distruge actualii șefi ai sistemului financiar mondial. Deci, cine folosește această rețea în acest moment, este o preluare în forță, în primul rând. Și, doi, este o preluare cu un anumit scop.”
Ion Cristoiu: Conform procurorului lui Georgescu, demnitatea și poporul român este propagandă fascistă
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a analizat discursul lui Călin Georgescu, discurs care a fost catalogat ca fiind fascist de către procuratură. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu a analizat textul unui discurs al lui Călin Georgescu, pentru care acesta este acuzat de propagandă fascistă. Cristoiu susține că temele naționaliste propagate de fostul candidat la prezidențiale nu sunt cu nimic diferite de discursurile altor politicieni actuali. „«Cel care se luptă chiar și singur, cu o mână de viteji, pentru neamul și pentru țara lui și pentru Dumnezeu, nu va fi învins niciodată.» Păi, dacă vin rușii, ăsta trebuie să fie manifestul. El n-a citat niciun moment. Deci am dat citatul. Citatul acesta este bine de pus când vin rușii. Sunteți de acord? Trebuie să ne ridicăm o mână de viteji în frunte cu Nicușor Dan. Și cu Bolojan. Eu spun că ceea ce a zis el, fără să spună de unde e. «Exprimând astfel către publicul larg teme propagate de ideologia fascistă, ca, „demnitatea”…» Ia să-l dăm în judecată pe Marius Iacob ăsta. Ia să-l anchetăm. Deci, potrivit lui Marius Iacob și judecătorilor nenorociți care au dat drumul, a vorbi de demnitate e fascism?” „Demnitatea, poporul român… Păi Nicușor Dan și toți ăștia vorbesc de poporul român, până și Ciolacu vorbește de poporul român, de acord? Suferința… «Suferință tu, dureros de dulce» , cum zicea Eminescu.”
Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”
H. D. Hartmann: Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos
Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a avut un discurs critic la adresa ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, privitor la acțiunile și declarațiile din mandatul acestuia. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, H. D. Hartmann a vorbit despre ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, care, după spusele analistului politic, prin autoritatea pe care i-o conferă funcția politică, încearcă să se poziționeze într-o postură de forță, în loc să se bazeze pe realizările personale. „Acum noi doi avem o vârstă, cu experiențele noastre, bune și rele. Dar noi am învățat să fim bărbați prin ceea ce am făcut și nu prin ceea ce suntem, adică haina aia pe care ne-o pune statul, sau prin ceea ce spunem. Noi suntem bărbați pentru că am protejat o familie, ne-am protejat copiii, i-am crescut. Am ținut oameni, au mâncat după noi, am semnat salarii lunare. Lucrurile astea fac parte din definiția unui bărbat, care nu este bărbat numai pentru o familie, ci este în general. Tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, avea o vorbă: Este o onoare ca cineva să vină să-ți ceară ajutorul. Este o onoare pentru tine, te onorează.” Hartmann ironizează și taxează dur declarațiile ministrului, punând accent atât pe gafa oficialului privind intervenția în Groenlanda, cât și pe alte subiecte tratate superficial. „I-a pus partidul haină pe el, e ministrul Apărării. Cumpără un satelit, vrea satelit care stă pe sus, nu pe jos. Când a făcut declarația cu Groenlanda, că el trimite soldații, că sunt cele două posibilități, eu am primit înregistrarea. Voi, în paralel la Gândul, ați primit și voi înregistrarea. Acum recunosc, e păcatul meu, n-am fost primul care am dat-o, voi ați fost primii. Dar eu am fost cel care, după aceea, am sunat la Ministerul Apărării Naționale și mi-a răspuns un domn foarte amabil care, la întrebarea mea: E adevărat ce a zis ministrul? Jur că așa mi s-a răspuns: Haideți, domnule Harmann, de astea ne luăm acum? Nu, nicio glumă. Omul era într-o situație în care putea să spună, dacă era da, era rău; dacă era nu, era și mai rău.”
Victor Ponta: Nu se rezolvă nimic într-o întâlnire Nicușor Dan – Trump. Sunt din filme diferite
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Victor Ponta susține că, din perspectiva sa, o întâlnire între președintele Nicușor Dan și Donald Trump nu ar aduce beneficii importante pentru România. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Fostul lider PSD, Victor Ponta, afirmă că sunt chestiuni importante ce ar putea fi discutate și negociate între președintele României și președintele Statelor Unite. Cu toate acestea, susține Ponta, o presupusă întâlnire între Nicușor Dan și Donald Trump nu ar aduce beneficii țării noastre, afirmând că cei doi au profiluri incompatibile și că nu ar putea stabili un dialog eficient. „Ce se poate rezolva dacă știi pe cine să trimiți și știi să faci un business? Hai să vorbim despre Deveselu, despre Kogălniceanu, despre centrele de date. Sigur că se poate. Apropo, eu nu cred că se rezolvă nimic, sper să nu fiu rău, nu pot, nu am ce să fac. Eu nu cred că se rezolvă nimic într-o întâlnire tête-à-tête între Donald Trump și Nicușor Dan. Pentru că sunt din filme diferite. Unu-i din Mad Max, unu-i din John Wayne când împușca indieni.” Victor Ponta adaugă faptul că, dacă se dorește o întâlnire cu succes între cei doi, Nicușor Dan ar trebui să fie însoțit de persoane care pot negocia în stilul lui Donald Trump. „Adică, știi, sunt din alte filme. Nu se pot combina. Știi cum e, nu merge Batman cu, cum se numea, Patrocle și cu Veronica. Deci lucrăm la o vizită… băi, s-ar putea să lucrați până se termină mandatul. Dar dincolo de asta, ok, dar știi că trebuie niște pregătiri în jur, trebuie niște oameni din filmul ăla.”
Ion Cristoiu: Trebuie să înțelegem dacă ruptura de America este temporară sau definitivă
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a discutat despre tensiunile dintre Europa și America, întrebându-se dacă această rupere este definitivă sau doar temporară. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu compară sarcastic tensiunile dintre America și Europa cu o ruptură între doi parteneri, punând evenimentele în perspectiva unui divorț. „E exagerat război. Încă nu s-a ajuns la bătălie. El a aruncat-o pe ea în stradă și, după un moment, asta e Europa, el e America, a dat-o în stradă și, după un moment în care ea s-a întrebat „Aoleu, ce mă fac?”, Europa a început să-și caute și ea un altul.” De asemenea, Cristoiu susține că actualele tensiuni ar putea, pe de o parte, să fie un rezultat al acțiunilor administrației Trump, iar în cazul acesta poziția noastră ar fi una favorabilă. Pe de altă parte, s-ar putea ca acesta să fi fost, pur și simplu, momentul destrămării acestei alianțe. „Aș vrea să iau rând pe rând toate personalitățile, să le întreb, și încep cu tine: Credeți că ce se întâmplă acum între Europa și America e temporar sau e definitiv? Păi e foarte important. Ori e temporar, fiind datorat sau din cauza lui Trump, și atunci noi facem bine că suntem acolo. Această destrămare a alianței tu o pui pe seama oamenilor. Este o destrămare, nu, o prăbușire a unei alianțe, pur și simplu. Principala cauză este că nicio alianță nu mai supraviețuiește victoriei. Gata.”
Dan Dungaciu: Când Maia Sandu spune că ar vota pentru Unire, ea și-a dat seama că Europa nu poate să o protejeze
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a comentat declarațiile Maiei Sandu cu privire la o posibilă reunificare a României cu Republica Moldova, dar și reacția premierului Ilie Bolojan privind această ipoteză. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu vorbește despre declarația Maiei Sandu, conform căreia aceasta ar vota „pentru” în cazul unui referendum ce ar avea ca subiect reunificarea dintre România și Republica Moldova. Analistul politic susține că această declarație ar veni ca un răspuns la lipsa de siguranță privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană și la pericolul rusesc, care pare să fie tot mai aproape. „Când doamna Maia Sandu spune că vrea și că ar vota „pentru”, iar premierul confirmă, ce spune ea de fapt? Doamna Maia Sandu s-a întâlnit cu liderii europeni mai mult decât s-au întâlnit toți liderii români la un loc. Prin urmare, ea și-a dat seama că voi nu vă puteți apăra. Până și Republica Moldova a înțeles că liderii europeni nu pot oferi o protecție de securitate și că integrarea europeană nu este o soluție de securitate în sine. Și-a dat seama și a zis, ce facem dacă vin rușii? Așadar, modelul german al extinderii Uniunii Europene a început cu Germania la 3 octombrie 1990 și se va încheia tot acolo. Domnul Bolojan a fost întrebat în Germania despre acest aspect și a început să divagheze despre integrarea europeană a Republicii Moldova. Păi, Maia Sandu tocmai asta a transmis, dacă integrarea europeană nu este posibilă, noi ce facem? Voi ce joc jucați? Nu mă interesează cine realizează reunificarea: Voronin, Maia Sandu sau Filat. Important este să fie făcută. În acest moment, doamna Maia Sandu are un ascendent moral față de românii din dreapta Prutului, deoarece le-a bătut obrazul neputincioșilor de la noi.” De asemenea, Dungaciu a analizat și reacția premierului Ilie Bolojan, care, într-o vizită oficială în Germania, ar fi declarat că nu susține o astfel de ipoteză. Acest răspuns a fost dat pentru a mulțumi puterile occidentale, susține invitatul. „Faptul că Bolojan a fost întrebat în Germania, probabil a fost întrebat intenționat, pentru că Germania nu a dorit niciodată asta, a fost pentru a-l face să spună clar ceea ce nemții și alții voiau să audă, că nu se face reunificarea. Domnul Bolojan a fost întrebat explicit cum ar vota la un referendum pentru reunificare. Vă dați seama că i-a băgat mortul în casă, iertați-mi expresia neacademică, pentru că i-a apucat groaza, știau că n-au voie să accepte, dar nici nu au putut spune nu. Și nici nu o să spună „nu”. Urmăriți cu atenție problema, nu spun „nu”, dar se roagă, să nu ne mai amintească nimeni de asta: „Doamne, fă-i pe ăștia de la AUR să nu mai răscolească subiectul”. Nu cred că americanii ar putea fi păcăliți de asta. Eu știu că americanii s-au prins. Repet, am avut discuții la Departamentul de Stat în care au spus: „Ne exprimăm dezamăgirea că voi nu ați acceptat asta”. Totuși, ei nu vor ca publicul din România să agite povestea, pentru a nu agita populația. Toate aceste chestiuni le-am dus deja la Washington și le vom mai duce: alegerile, excluderea lui Călin Georgescu, discontinuitatea, antiamericanismul ca criteriu de selecție în funcțiile de demnitate publică. Eu spun că, dacă am desființa aceste instituții, oricum nu s-ar simți, dar i-am salva și pe ei de la a se mai face de râs.”