Etichetă: articol gandul

Dan Dungaciu: Iranul mai are niște cărți de jucat. Poate să închidă toată strâmtoarea Ormuz și aruncă petrolul în aer

Într-o nouă ediție transmisă live de Gândul, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre strategia lui Donald Trump în conflictul cu Iranul, în condițiile în care Teheranul mai are încă câțiva ași în mânecă pe care îi poate juca în această confruntare. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu susține că, în acest moment, SUA nu își pot permite să transfere trupele americane din Pacific pentru a securiza zona Iranului, dat fiind faptul că, astfel, ar lăsa descoperit frontul cu China și Taiwanul, renunțând la prioritatea lor strategică principală. „Intervenționismul acesta în Iran încă nu știm cum se va termina. Eu nu cred că Iranul va fi dispus să cedeze. Pentru că, gândiți-vă puțin, ei au în acest moment, dacă închid și cu ajutorul regimului Houthi, închid și petrolul și închid tot, ei pot să arunce în aer extrem de multe lucruri. Ei mai au niște cărți de jucat. Gândiți-vă că, cu o bărcuță din asta foarte rapidă, te duci și arunci o mină într-un vas din ăsta, l-ai aruncat în aer. Cum să securizezi asta? Se aduc întăriri de unde? Din Pacific. Dacă tu aduci întăriri din Pacific, adică zona care urmează să fie în vizorul nemijlocit al Statelor Unite, pentru că vorbea de China și de Taiwan, în momentul ăla, sigur că lucrurile se pot complica. Cu atât mai mult, spune analistul politic, Iranul mai are câteva avantaje în acest conflict, referindu-se la faptul că poate bloca tranzitul petrolier, ceea ce ar arunca în aer piața petrolieră globală. Deși, spune el, SUA nu depind direct de piața respectivă, o astfel de mișcare va afecta prețul petrolului la nivel mondial, inclusiv în Statele Unite. „Lucrurile în acest moment nu sunt clare. Nu arată foarte bine din acest punct de vedere. Va fi nevoie de un efort extrem de mare, poate cel mai mare efort narativ pe care Donald Trump va trebui să-l facă pentru a reuși să facă din Iran un soi de victorie. Dar problema este de timp. Cât mai durează această chestiune, cât crește prețul petrolului. Avantajul, și eu am mai spus asta, avantajul americanilor este că ei nu depind de petrolul iranian, nu depind de ce circulă pe acolo, prin preajmă. Și din punctul ăsta de vedere pot să fie, teoretic, mai liniștiți. Dar asta nu înseamnă că piețele externe nu vor afecta și prețul petrolului din Statele Unite. Este prea devreme să ne pronunțăm. Dar cred că este cea mai mare încercare politică și strategică a administrației Trump până în acest moment.”

Președintele Gremium Nomads România, Alexandru Cazan, despre regulile și filozofia cluburilor moto: Caracterul mă interesează, nu cazierul

Într-o nouă ediție a emisiunii „Martorii”, transmisă de Gândul, președintele Gremium Nomads România, Alexandru Cazan, a vorbit despre regulamentul clubului pe care îl conduce, dar și despre obiectivul pe care aceștia îl urmăresc pe termen lung. Urmărește aici, integral, emisiunea „Martorii”. Alexandru Cazan explică faptul că conduita în cadrul clubului moto se bazează pe respectul între membri, mai puțin important fiind trecutul acestora. Liderul moto spune că un membru poate avea și cazier, important fiind motivul pentru care acesta a intrat la închisoare, mai degrabă decât faptul în sine. „Regulile de bază sunt respectul ăsta, în primul rând, între frați. Nu trebuie să mă uit la afacerea ta, la femeia ta. Caracterul mă interesează, dar de cazierul tău nu mă interesează. E treaba ta ce ai făcut. Că știi cum e și cu cazierul ăsta? Există spiritul și litera legii. Dacă tu furi ca să-ți hrănești familia, dacă furi ca să bei și să te duci la cazinouri, mi se pare un furt de pedepsit grav. Acum nu pot să te judec, mai ales că în momentul când intră la noi, noi analizăm doar ce se întâmplă din momentul în care a intrat. Ce e în trecut e treaba lor.” Președintele Gremium Nomads România a vorbit și despre obiectivele organizației pe termen lung, insistând că se concentrează pe dezvoltarea clubului în viitor și nu pe business. Scopul, spune acesta, este atragerea tinerilor cărora să le fie insuflate valorile de camaraderie și frăție, și care să ducă mai departe munca începută de aceștia. „Colegii de club, plus cluburile suport, pe care le avem internaționale. Adică noi, pe lângă Gremium, avem Black 7, Bad 7, Section Seven, Seven Sins, cluburile pepinieră, în care vine un puști de 18 ani. Intră un grup de puști de 18 ani. Au venit din galerie, de la Dinamo acum. Avem din galeria U Clujului. Și neavând încă contact cu lumea MC, trebuie să intre într-un club pepinieră. În primii zece ani de club, când se formează un club într-o țară, în primii zece ani căutăm să construim o frăție. Nu ne interesează banii. De fapt, pe noi acum nici nu ne interesează Gremium-ul actual. Ne interesează Gremium-ul de peste 25 de ani, sincer să spun. Noi acum căutăm să construim o frăție. După ce se construiește frăția, poți să te gândești și la business-uri, că poți să faci business-uri. Mulți au show-uri moto, magazine de piese moto, organizează petreceri, festivaluri rock. Sunt afaceri care se fac. Au saloane de tatuaje, majoritatea. Alții, prin alte țări, au pufuri multe, că acolo știi cum e cu pufurile.”

Silviu Predoiu: Nicio persoană din servicii nu a specificat ingerința rusă în rapoartele oficiale. Știu foarte bine că politicienii se sucesc

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Silviu Predoiu a vorbit despre raportul SIE privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, afirmând că în raport nu s-ar găsi dovezi clare privind ingerința rusă în procesul electoral. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Fostul ofițer SIE, Silviu Predoiu, susține că în raportul privind anularea alegerilor, serviciile secrete nu au adus niciun fel de acuzații clare privind ingerința rusă în alegerile din România, ci mai degrabă niște premise și ipoteze. Acesta susține că niciun ofițer SIE nu și-ar asuma astfel de declarații clare, dat fiind faptul că la raport nu au fost atașate și dovezi. „Convingerea mea este că li s-a cerut să facă un raport. Raportul SIE nici măcar n-a fost declasificat. SIE a prezentat un raport nesecret în stat, ceea ce spune foarte mult. SIE a prezentat o serie de premise: «În toată lumea acționează serviciile ruse, promovează. Nu este exclus ca serviciile unei anumite puteri să acționeze și în România.» Erau doar prezumții. Niciunul dintre servicii nu și-a asumat o asemenea chestie, pentru că nu a existat, și oamenii ăștia știu că politicianul, până la urmă, se scoate.” Anularea alegerilor din decembrie 2024 Întrebat cine ar fi putut da ordinul pentru anularea alegerilor, Predoiu a răspuns clar că singurii oameni politici capabili de o asemenea decizie erau Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu, președintele și prim-ministrul de la acea vreme. „Eu sunt convins că a fost o discuție între Ciolacu, Ciucă și Iohannis. Ei erau cei care stabileau, erau atunci încă înfrățiți. Ciucă era președintele Senatului atunci. Ciolacu și Iohannis, ei erau. Serviciile nu aveau nicio miză.”

Dan Dungaciu: România a fost presată să meargă la Consiliul pentru Pace, așa că a cerut dispensă de la Bruxelles

Într-o nouă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a comentat prezența președintelui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace din Statele Unite, susținând că a fost o urmare a presiunii venite din partea Washingtonului. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu cataloghează prezența președintelui Dan în SUA drept un rezultat al presiunilor venite din partea oficialilor americani, în urma refuzului României de a adera la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump. De asemenea, Dungaciu susține că ar fi fost nevoie de aprobarea liderilor de la Bruxelles pentru această deplasare, date fiind tensiunile actuale din Occident. „Sunt două deplasări. Prima este a lui Nicușor Dan. Momentul în care România s-a simțit presată de Statele Unite, a cerut o dispensă de la Bruxelles, a fost lăsată să meargă în poziția destul de comică de observator, președinte sau președinte-observator. S-a dus acolo, politicii i s-a dat semnalul că te întâlnești în debara. Bine că s-au întâlnit la garderobă, că se putea și mai rău, cu oficiali americani. Niciun oficial american nu i-a dat posibilitatea unei fotografii oficiale. Și am spus asta și o repet. Fotografie oficială înseamnă la panou oficial, la drapel, în cadrul conferinței cu organizarea oficială.” De asemenea, profesorul Dungaciu sugerează că insistența Statelor Unite ar fi avut ca scop asigurarea faptului că România nu va ieși din sfera de influență americană, pentru a se alinia total cu interesele Bruxelles-ului. „El s-a dus pentru că nu mai avea încotro. A mai fost o linie de deplasare acolo. Acea linie, dacă ați văzut, o linie secundă din zona de servicii și zona de forță. Care s-a întâlnit de la Tulsi Gabbard cu diverși oficiali care se ocupă de instituții de securitate. Ăla a fost momentul în care s-au dat binecuvântările, probabil, zic și eu, nu știu sigur, pentru șefii serviciilor secrete. El a fost la servicii. Cine crede că acela a fost un gest politic se înșală. Nu a fost un gest politic. A fost un gest foarte pragmatic din partea americanilor, care le-au spus, mai bine vă dăm noi binecuvântare decât să vă dea nemții sau francezii.”

Viorica Dăncilă: Candidatura a fost o experiență cu gânduri bune. Am fost trădată de propriul partid

Într-o nouă ediție a emisiunii „Marius Tucă Show”, fostul premier Viorica Dăncilă a făcut dezvăluiri privind candidatura la alegerile prezidențiale din 2019, unde a pierdut în turul al doilea în fața lui Klaus Iohannis. Dăncilă susține că se aștepta la un astfel de rezultat, deoarece nu ar fi primit sprijinul propriului partid. Urmărește aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Viorica Dăncilă: „Nu mi-a părut rău că am candidat la alegerile prezidențiale” Fostul prim-ministru PSD declară că în 2019 a candidat la prezidențiale cu gânduri bune pentru români și pentru țară, cu toate acestea, afirmă că s-a simțit trădată chiar de propriul partid. Dăncilă se declară mulțumită de rezultatul obținut, dat fiind faptul că spune ea, se ridicase o moțiune de cenzură împotriva ei, mulți dintre colegi nu au votat-o, iar partidul a ales să nu facă campanie electorală în mai multe județe din țară. „A fost o experiență, a fost cu gânduri bune pentru România, din păcate cu o atitudine neplăcută, ca să fiu elegantă, din partea colegilor de partid. Adică am fost trădată de propriul partid. Știam că se întâmplă asta. Știam de când a trecut moțiunea de cenzură, pentru că a trecut cu voturile membrilor de partid, chiar președintele Tineretului Social-Democrat a votat acea moțiune de cenzură. Și știam de atunci, dar a trebuit să merg înainte. Și uitați că, cu toate problemele și faptul că în multe județe nu s-a făcut campanie, lucru, de altfel, afirmat și de domnul Tudose, care a spus că și-a îndemnat colegii să nu meargă la vot, totuși am intrat în turul 2. Ceea ce, pe urmă, nu s-a întâmplat. Atunci aveam de ales între unitatea partidului și Viorica Dăncilă. Am preferat ca Viorica Dăncilă să piardă, dar partidul să meargă înainte. Nu mi-a părut rău că am candidat. Mi-a părut rău că nu s-a înțeles că Partidul Social-Democrat trebuie să-și schimbe atitudinea, pentru că de fiecare dată au fost trădări în jurul candidatului la prezidențiale. Și vedeți, noi am văzut oponenții în celelalte partide politice, de fapt, existau în propriul partid. În rest, îmi pare rău că au dărâmat guvernul. Acest lucru mă deranjează foarte mult, pentru că s-au făcut lucruri importante și sunt convinsă că, dacă aveam timpul necesar, încă un an, lucrurile mergeau într-o direcție foarte bună. Ce a urmat a fost tragic.” Viorica Dăncilă a vorbit și despre experiența sa ca prim-ministru, dar și despre criticile venite odată cu această funcție. Aceasta pune gafele din timpul mandatului pe seama lipsei de experiență în spațiul media, subliniind totodată că orice pas greșit îi era aspru taxat. „Era o responsabilitate foarte mare. Eu nu prea eram obișnuită cu camerele de luat vederi, cu această apariție în lumina reflectoarelor. În al treilea rând, știam că trebuie să pun în practică cât mai multe lucruri din programul de guvernare, pentru că, pe lângă faptul că eram judecată ca prim-ministru, eram prima femeie prim-ministru. Și poate de modul în care eu am acționat a depins și promovarea multor femei în politică. Și eu am greșit, recunosc. Dar nu am greșit niciodată față de România și de poporul român. A fost o presiune foarte mare și sub această presiune și cel mai abil jucător greșește. Presiunea publică, faptul că am văzut atacuri din toate părțile, au creat o presiune suplimentară și neobișnuită după 9 ani în care, la Bruxelles, era un alt mod de a privi lucrurile, de a te implica. Am venit aici și din prima zi au început niște atacuri care se refereau la vestimentație, la coafură. Adică mi s-a părut ireal, pentru că se uitau la lucruri de genul acesta și nu se uitau efectiv la ceea ce faci din postura de premier. Aia nu mai conta absolut deloc. Dar percepția a fost mai puternică decât realitatea și atunci a învins percepția.”

Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”

Ion Cristoiu: Prezența în SUA a lui Nicușor Dan ar fi considerată o sfidare la adresa Europei

Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a vorbit despre o posibilă vizită a președintelui Nicușor Dan în Statele Unite ale Americii, pe care publicistul nu o consideră de bun augur. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu susține că Nicușor Dan nu va merge în vizită oficială în SUA, deoarece, date fiind tensiunile actuale din Occident, acest lucru, spune invitatul, ar reprezenta un act de sfidare la adresa Bruxelles-ului. Excepție face, afirmă sarcastic Cristoiu, cazul în care acesta ar primi aprobarea din partea șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Din punctul meu de vedere, ar trebui să nu se ducă. Prezența, chiar și acolo, este considerată de Europa o sfidare adusă ei. Poate doar dacă are aprobare. Eu am spus semnificația. Cu o singură condiție, dacă nu cumva a obținut acum aprobare. S-a dus la «mamițica».” În scenariul în care Nicușor Dan ar da curs invitației de a merge în SUA fără a participa efectiv la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, Cristoiu susține că vizita ar fi o greșeală și un moment penibil. Acesta consideră că un rol de simplu spectator nu ar aduce niciun beneficiu României. „Potrivit protocolului pe care îl sugerează Trump, va fi o piesă din asta modernistă, un spectacol. În centru vor fi aceștia, ședința Consiliului, iar pe acolo, pe strapontine, stau spectatori. Dar nu stau spectatori, vedeți, stă Nicușor Dan și alții. După părerea mea, ar fi o prostie să se ducă ca spectator. E mai penibil, ori intri în Consiliul ăla… De ce să se ducă? Hai, spune-mi și mie. Să se ducă să facă act de prezență? Adică să asigure publicul?”

H. D. Hartmann: Băncile n-au explicat cum a avut Epstein acces la bani. Făcea transferuri de sute de milioane de dolari lunar

Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic H. D. Hartmann a analizat aspecte importante privind dosarul Epstein, ridicând un semn de întrebare privitor la modul prin care Jeffrey Epstein reușea să facă transferuri de milioane de dolari fără a ridica suspiciuni. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, H. D. Hartmann a vorbit despre dosarul Epstein, fiind vehement cu privire la presupusa implicare a băncilor americane în această rețea. Acesta afirmă că este de-a dreptul suspect modul în care Epstein făcea transferuri și donații de milioane de dolari lunar, fiind neclară sursa veniturilor acestuia. „Părerea mea este că vor apărea apoi și dosarele, din punct de vedere, cum spunem noi, semifalse. Sunt dosare financiare. În primul rând, băncile n-au explicat cum a avut acces Epstein la bani. Vorbesc de împrumuturi. Nu numai de împrumuturi, dar a făcut transferuri imense. El făcea pe lună donații de 2 milioane de dolari la instituții de toate calibrele.” Hartmann susține că, în momentul în care vor fi făcute publice numele celor din domeniul bancar care au făcut posibile aceste transferuri, acest lucru îi va dărâma, de fapt, pe șefii sistemului financiar mondial. „Să nu uităm că una dintre celebrele, nu mai știu care, Turandot a fost producția plătită în 2006 sau 2005, integral de el, 30 de milioane, la The Metropolitan Opera. Deci, atenție foarte mare, trebuie să apară și dosarele financiare. Vor distruge actualii șefi ai sistemului financiar mondial. Deci, cine folosește această rețea în acest moment, este o preluare în forță, în primul rând. Și, doi, este o preluare cu un anumit scop.”

Ion Cristoiu: Conform procurorului lui Georgescu, demnitatea și poporul român este propagandă fascistă

Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și jurnalistul Ion Cristoiu a analizat discursul lui Călin Georgescu, discurs care a fost catalogat ca fiind fascist de către procuratură. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu a analizat textul unui discurs al lui Călin Georgescu, pentru care acesta este acuzat de propagandă fascistă. Cristoiu susține că temele naționaliste propagate de fostul candidat la prezidențiale nu sunt cu nimic diferite de discursurile altor politicieni actuali. „«Cel care se luptă chiar și singur, cu o mână de viteji, pentru neamul și pentru țara lui și pentru Dumnezeu, nu va fi învins niciodată.» Păi, dacă vin rușii, ăsta trebuie să fie manifestul. El n-a citat niciun moment. Deci am dat citatul. Citatul acesta este bine de pus când vin rușii. Sunteți de acord? Trebuie să ne ridicăm o mână de viteji în frunte cu Nicușor Dan. Și cu Bolojan. Eu spun că ceea ce a zis el, fără să spună de unde e. «Exprimând astfel către publicul larg teme propagate de ideologia fascistă, ca, „demnitatea”…» Ia să-l dăm în judecată pe Marius Iacob ăsta. Ia să-l anchetăm. Deci, potrivit lui Marius Iacob și judecătorilor nenorociți care au dat drumul, a vorbi de demnitate e fascism?” „Demnitatea, poporul român… Păi Nicușor Dan și toți ăștia vorbesc de poporul român, până și Ciolacu vorbește de poporul român, de acord? Suferința… «Suferință tu, dureros de dulce» , cum zicea Eminescu.”

Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”