Un colos auto german își sacrifică o treime din angajați pentru a supraviețui tranziției electrice. Compania are activitate și în România
Al doilea cel mai mare furnizor auto din Germania, ZF Friedrichshafen, trece prin cea mai gravă criză din ultimii ani. Chiar în prima zi a lunii octombrie, compania a anunțat un plan de restructurare drastic: va păstra divizia germană de propulsie electrică, care are centre în Friedrichshafen și Schweinfurt, dar intenționează să elimine o treime din posturile sale. De asemenea, urmează să desființeze un sfert din locurile de muncă ale acestui sector în fabricile pe care le deține în întreaga lume. În total, 7.600 de locuri de muncă vor dispărea din divizia electrică a gigantului auto până în 2030. Noul șef al companiei, Mathias Miedreich, care a preluat oficial funcția de președinte al consiliului de administrație la începutul lui octombrie, și-a început mandatul cu un mesaj greu de digerat pentru angajați: reduceri de costuri, restrângerea portofoliului și tăieri masive de personal: „Pentru a ieși din criză, conducerea și reprezentanții angajaților au convenit asupra unor măsuri de restructurare semnificative”. Pentru cei care rămân: ore reduse și salarii înghețate Gigantul auto a decis să păstreze divizia electrică, deși luase în calcul separarea acesteia de restul grupului. Acum vrea să o restructureze din interior, însă va renunța la dezvoltarea unor componente, precum încărcătoarele de bord, convertoarele de curent și axele electrice rigide. De asemenea, ar putea renunța și la producția internă de motoare electrice și invertoare, alegând să le cumpere din afară. Cei care rămân în companie vor resimți și ei impactul restructurării. „Timpul de lucru va fi redus cu 7%, salariile înghețate, iar unele beneficii vor fi eliminate până în 2027”, a anunțat compania. În plus, mărirea salarială prevăzută pentru aprilie 2026 va fi amânată până în octombrie, iar evaluările anuale de salariu pentru personalul fără contract colectiv vor fi suspendate. Tranziția electrică costă, spune compania Oficial, ZF afirmă că vrea să evite concedierile forțate, dar nu a precizat câte din aceste posturi sunt deja incluse în planul anterior, care prevedea desființarea a până la 14.000 de locuri de muncă până în 2028. ZF Friedrichshafen are peste 160.000 de angajați în întreaga lume, în 168 de locații, și centre de dezvoltare în peste 30 de țări, fiind un furnizor-cheie pentru marii producători auto. În România, grupul este prezent cu unități de producție și inginerie, contribuind la dezvoltarea de componente de siguranță și la proiecte globale în domeniul mobilității electrice. Criza prin care trece este legată de ritmul lent al tranziției către electromobilitate și de presiunile financiare tot mai mari din industrie. Prin măsurile anunțate, compania spune că vrea să economisească peste 500 de milioane de euro până în 2027 și să-și păstreze competitivitatea. Concedieri în Europa, investiții în China Paradoxal, cu doar o săptămână mai devreme, ZF Friedrichshafen a anunțat noi investiții în China și a făcut public un plan de extindere a capacității de producție în campusul său din Zhangjiagang – aproximativ 370 de milioane de dolari, destinați producerii sistemelor electronice de direcție și control al șasiului, componente esențiale pentru funcționarea vehiculelor electrice și a celor autonome.
Ascensiunea Dragonului de Jad. Cum a ajuns China cea mai mare economie a lumii, după ce a fost în genunchi după Al Doilea Război Mondial
Din 1949, China a cunoscut un proces de dezvoltare economică surprinzător și turbulent. A experimentat revoluție, socialism, Maoism, perturbări cauzate de evenimente precum Marele Salt Înainte și Revoluția Culturală și, în cele din urmă, o reformă economică treptată și creșterea rapidă în perioada post-maoistă. Viteza transformării Chinei dintr-una dintre cele mai sărace țări într-una dintre cele mai mari economii ale lumii este neegalată în istorie. Situația în 1949 În 1949, economia Chinei suferea de pe urma efectelor ale deceniilor de război civil. Multe mine și fabrici fuseseră avariate sau distruse. La sfârșitul războiului cu Japonia în 1945, trupele sovietice demontaseră aproximativ jumătate din utilajele din zonele industriale majore din nord-estul Chinei și le expediaseră în Uniunea Sovietică. Sistemele de transport, comunicații și energie electrică erau distruse sau avariate din cauza lipsei de întreținere. Producția de alimente era cu aproximativ 30% sub nivelul de vârf de dinainte de război, iar problemele economice erau agravate de una dintre cele mai virulente rate ale inflației din istoria lumii. După înfrângerea suferită în Războiul Civil Chinez, naționaliștii fugiseră cu rezervele de aur, argint și dolari ale țării. Comerțul era distrus, moneda națională era lipsită de valoare, iar economia se baza pe troc. Primele măsuri (1949-1952) Mao Zedong și Zhou Enlai Începând cu 1949, sub Mao Zedong, China s-a concentrat pe stabilirea unui sistem socialist cu investiții masive în industria grea și infrastructură, alături de reforme în sănătatea publică și alfabetizare. Economia funcționa sub un sistem de planificare centralizată și alocare a resurselor, cu comerț exterior limitat și autosuficiență. Primul program de guvernare acorda prioritate proprietății de stat, deși lua în considerare și unele interese private. Pentru a ține inflația sub control până în 1951, guvernul a unificat sistemul monetar, a redus creditele, a restricționat bugetele guvernamentale la toate nivelurile și le-a pus sub control central și a garantat valoarea monedei. Sistemul bancar centralizat era axat pe câteva instituții de stat, iar reglementările bancare erau inspirate din cele ale Uniunii Sovietice. Succesul Partidului în combaterea hiperinflației și stabilizarea prețurilor a devenit o sursă majoră de legitimitate a noului guvern. Creșterile de prețuri din anii 1950 până în anii 1970 au fost în general minime, deși perioadele Marii Salt Înainte și Marii Foamete au fost excepții notabile. În timpul lui Mao, China a avut în cele din urmă una dintre cele mai stabile monede fiduciare din istoria modernă. Primul plan cincinal (1953-1957) După ce a restabilit o bază economică viabilă, Mao Zedong, Zhou Enlai și alți veterani revoluționari erau pregătiți să se angajeze într-un program intensiv de creștere industrială. În acest scop, administrația a adoptat modelul economic sovietic sub sloganul „Învață de la Uniunea Sovietică”. În perioada 1953-1956, China a naționalizat comerțul, industria și meșteșugurile. Procesul de colectivizare a început încet, dar s-a accelerat în 1955 și 1956. În 1957, aproximativ 93,5% din toate gospodăriile agricole s-au alăturat cooperativelor de producători. Deși sectorul agricol a primit doar 6,2% din buget în primul plan cincinal, producția brută agricolă a crescut cu 24,7%. În parallel, clasa muncitoare industrială a crescut de la șase milioane la zece milioane, iar producția industrială a crescut cu 31% în 1955 și cu încă 10% în 1956. Marele Salt Înainte (1958-1961) Perioada Marelui Salt Înainte a înregistrat o scădere masivă a PIB-ului din cauza economiei închise și a eșecului planificării centralizate. În 1958, Mao Zedong a lansat o campanie ambițioasă de transformare a țării dintr-o societate agrară într-o societate industrializată, cu o strategie de industrializare puternic influențată de modelul sovietic, dar care s-a confruntat cu provocări din cauza infrastructurii inadecvate. Mao dorea o creștere a producției rurale de cereale și o creștere a activității industriale, dar disprețuia experții tehnici și principiile economice de bază, ceea ce a însemnat că industrializarea zonelor rurale a depins exclusiv de țărani. Politicile care au deviat forța de muncă din agricultură către proiecte industriale, cum ar fi furnale de oțel construite în curțile tăranilor, au dus la o scădere catastrofală a producției agricole; în consecință, penuria de alimente s-a răspândit. Ca rezultat, se estimează că Marele Salt Înainte a provocat între 15 și 55 de milioane de decese în China, iar ceea ce s-a numit Marea Foamete Chineză din 1959-1961 ar fi fost cea mai mare sau a doua cea mai mare foamete din istoria omenirii. Recuperarea după Marele Salt Înainte (1961-1965) Unele elemente ale economiei de piață au fost introduse pentru redresarea economică. În ciuda tulburărilor politice din timpul erei Mao, PIB-ul Chinei a crescut în medie cu 6,2% pe an în perioada 1952-1978. Industrializarea în timpul erei Mao a dus la acumularea semnificativă de capital fizic și uman, care a pus bazele reformelor de succes ale Chinei. Primul raport al Băncii Mondiale privind China evalua pozitiv epoca Mao, citând creșterea rapidă și industrializarea, precum și „eliminarea virtuală a celor mai grave aspecte ale sărăciei”, deși a identificat și loc de îmbunătățire. Marea Revoluție Culturală (1966-1976) În mai 1966, Mao a lansat Revoluția Culturală, spunând că elemente burgheze se infiltraseră în guvern și în societate cu scopul de a restaura capitalismul. Sub sloganul „răzvrătirea este justificată”, scopul declarat al Revoluției era de a păstra comunismul chinez, epurând rămășițele de elemente capitaliste și tradiționale din societatea chineză. Revoluția Culturală a fost caracterizată de violență și haos în societatea chineză. Estimările numărului de morți variază foarte mult, de obicei între unu și două milioane, inclusiv un masacru din Guangxi care a inclus acte de canibalism, precum și masacre în Beijing, Mongolia Interioară, Guangdong, Yunnan și Hunan. Gărzile Roșii au căutat să distrugă „Cei Patru Vechi” (idei vechi, cultură veche, obiceiuri vechi și obiceiuri vechi), adesea sub forma distrugerii artefactelor istorice și a siturilor culturale și religioase. Zeci de milioane de oameni au fost persecutați, inclusiv oficiali de rang înalt; milioane de oameni au fost persecutați pentru că erau membri ai celor „cinci categorii negre”, printre care intelectualii și oamenii de știință. Mao a condus China mult timp și, chiar dacă a remodelat societatea atât din interior, cât și din exterior, adevărata revoluție a venit cu Deng Xiaoping, care a preluat puterea
Australia câștigă teren pe piața cărnii de vită din China după retragerea SUA. Tarifele impuse de Administrația Trump lovesc producătorii americani
Pe fondul noilor tarife vamale aprobate de președintele american Donald Trump, exporturile din carne de vită și derivate ale Statelor Unite au scăzut vertiginos în China, una din principalele piețe de desfacere la nivel global. Carnea de vită australiană a înlocuit dominația SUA în China de când președintele Donald Trump s-a întors la Casa Albă. Până la acel moment, livrările americane pe piața chineză totalizau 120 de milioane de dolari pe lună. Însă după introducerea sancțiunilor și tarifelor vamale, cota de piață a SUA s-a prăbușit. În acest context, cei mai afectați au fost fermierii americani, care au pierdut contracte extrem de valoroase. Valoarea cărnii de vită americane trimise în China a scăzut la doar 8,1 milioane de dolari în iulie și 9,5 milioane de dolari în august, comparativ cu 118 milioane de dolari respectiv 125 de milioane de dolari, raportat la aceeași perioadă a anului trecut. Australia, marele câștigător Livrările Australiei pe carne de vită către China au crescut de la 140 de milioane de dolari pe lună în martie la 221 de milioane de dolari în iulie și 226 de milioane de dolari în august, relatează Reuters. În total, pe parcursul celor cinci luni din aprilie până în august, exporturile de carne de vită americană către China au valorat cu 388 de milioane de dolari mai puțin decât dacă comerțul ar fi rămas la nivelul mediu al celor doi ani precedenți. Livrările australiene au valorat cu 313 milioane de dolari mai mult. RECOMANDAREA AUTORULUI „Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!”. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA Coreea de Nord și China fac front comun contra „hegemoniei” SUA/ Phenianul și Beijingul vor o altă ordine GLOBALĂ
Oficial american, aflat în China: Avem mult de făcut pentru a depăși tensiunile comerciale, sunt create dificultăți
Cea mai importantă concluzie a sa a fost că, în pofida războiului comercial, schimburile economice dintre cele două țări continuă intens, a afirmat congresmanul Adam Smith, democrat din statul Washington, în ultima zi a unei vizite de cinci zile. „Avem mult de lucru pentru a rezolva aceste probleme, dar China, SUA și lumea întreagă pot beneficia dacă ne depășim unele diferențe și colaborăm mai bine”, a declarat el jurnaliștilor după o întâlnire cu Camera de Comerț Americană din Shanghai. Grupul, format din trei democrați, Smith, Ro Khanna și Chrissy Houlahan, și republicanul Michael Baumgartner, a fost văzut ulterior la o cafea la Starbucks, în holul unei clădiri de birouri, după întrevederea cu Camera de Comerț. Toți cei trei democrați fac parte din Comisia pentru Forțele Armate a Camerei Reprezentanților, iar Smith și-a reiterat apelul, lansat încă de la începutul vizitei, pentru o mai bună comunicare între armatele americană și chineză. „Două dintre cele mai mari puteri nucleare din lume trebuie să comunice între ele, mai ales având în vedere faptul că avem anumite divergențe”, a spus el. Parlamentarii au ajuns la Shanghai miercuri, după trei zile de întâlniri cu lideri politici chinezi la Beijing, inclusiv premierul Li Qiang, ministrul de externe Wang Yi și ministrul apărării Dong Jun. Smith a declarat că scopul principal al vizitei a fost deschiderea canalelor de comunicare între cele două guverne. Aceasta a fost prima delegație a Camerei Reprezentanților din SUA care a vizitat China după 2019. O delegație a Senatului american a efectuat o vizită în 2023. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat recent că se va întâlni cu liderul chinez Xi Jinping la un summit regional în Coreea de Sud, la sfârșitul lunii octombrie, și că va vizita China la începutul anului viitor. Beijingul nu a confirmat aceste întâlniri.
China pregătește un nou plan de reducere a emisiilor
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a convocat miercuri un mini-summit pe tema climei, în cadrul unei săptămâni de discuții la nivel înalt, în cadrul căreia Beijingul urmează să își dezvăluie „Contribuțiile determinate la nivel național” actualizate. Acestea trebuie să fie puse în aplicare înainte de principala reuniune pe tema climei a anului, summitul COP30 de la Belem, Brazilia, din noiembrie. Deși China este responsabilă pentru aproape 30% din emisiile globale anuale de gaze cu efect de seră, s-a poziționat din ce în ce mai mult ca o forță motrice în discuțiile internaționale privind clima și ca o superputere a tehnologiei verzi. „China este un partener foarte stabil”, a declarat pentru AFP Ana Toni, braziliancă și directoarea generală a COP30. „Ne așteptăm ca China să continue pe calea cea bună. Să sperăm că și ceilalți jucători vor face același lucru.” Premierul chinez Li Qiang este pregătit să fie vorbitorul la mini-summit și ar putea dezvălui noul plan atunci. Ceea ce China își alege ca obiectiv de reducere a emisiilor pentru 2035 ar putea face sau nu să îndeplinească obiectivul de la Paris de a limita încălzirea la „mult sub” 2 grade Celsius față de perioada preindustrială și, de preferință, la 1,5 grade Celsius – un obiectiv despre care Guterres a declarat pentru AFP săptămâna trecută ar putea risca să se „prăbușească”. Beijingul a declarat că planul său pentru 2035 va acoperi, pentru prima dată, toate sectoarele economice și gazele cu efect de seră.
Trump s-a înțeles cu Xi Jinping asupra vânzării TikTok /Liderul SUA anunță progrese în relațiile bilaterale și în oprirea războiului din Ucraina
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, anunțat, vineri, după discuția cu omologul său din China, Xi Jinping, ”progrese” în sensul avansării relațiilor comerciale și în chestiuni internaționale, inclusiv în privința opririi războiului dintre Rusia și Ucraina, precum și un acord privind vânzarea platformei video TikTok. ”Tocmai am finalizat o conversație foarte productivă cu președintele Chinei, Xi Jinping. Am înregistrat progrese asupra multor chestiuni importante, inclusiv asupra relațiilor comerciale, în problema traficului de Fentanil, asupra necesității opririi războiului din Ucraina și în aprobarea acordului privind platforma TikTok”, a anunțat Donald Trump, într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social. ”De asemenea, am stabilit cu președintele Xi Jinping să ne întâlnim la summitul Organizației pentru Cooperarea Economică în zona Asia-Pacific (APEC), în Coreea de Sud, și că voi merge în China în prima parte a anului viitor, iar președintele Xi va veni în Statele Unite la momentul potrivit. Conversația a fost bună, vom discuta din nou prin telefon, apreciez aprobarea tranzacției TikTok și așteptăm amândoi să ne întâlnim la reuniunea APEC”, a precizat Donald Trump. În urmă cu câteva zile, Donald Trump a anunțat că a ajuns la un acord cu Administrația Xi Jinping pentru achiziționarea platformei online TikTok, precizând că va trebui să obțină acordul direct al președintelui Xi Jinping. ”Avem un acord privind platforma TikTok, am ajuns la un acord cu China, voi discuta cu președintele Xi Jinping pentru a confirma totul, am realizat un acord comercial foarte bun, sper că este bun pentru ambele țări, dar un acord foarte diferit de ceea ce am avut în trecut”, a afirmat Donald Trump marți. Acordul privind statutul platformei video TikTok, care are 170 de milioane de utilizatori în Statele Unite, reprezintă un progres major în discuțiile comerciale dintre Statele Unite și China, prima și a doua economie la nivel mondial. Trump nu a anunțat specificitățile acordului cu Beijingul, care va necesita aprobarea Congresului de la Washington, în baza unei legi care solicită achiziționarea companiei chineze de către o firmă americană de teama riscurilor privind accesarea datelor cetățenilor americani de către autoritățile chineze. RECOMANDAREA AUTORULUI: Avioane militare RUSE au pătruns în spațiul aerian al Estoniei /Însărcinatul rus pentru afaceri a fost convocat Prim-ministrul francez lansează misiunea „STAT EFICIENT”/ Sebastien Lécornu promite îmbunătățirea organizării serviciilor publice
Le Parisien: Poate UE să sancționeze China, așa cum cere Trump? Europenii au dubii asupra abordării liderului SUA și se tem de riposta Beijingului
Președintele american, Donald Trump, ar vrea ca aliații din Europa să sancționeze China la nivel comercial pentru a slăbi Rusia, dar europenii nu au încredere în abordarea Administrației de la Washington privind războiul din Ucraina și se tem de riposta Beijingului, comentează cotidianul Le Parisien. Înainte de a lua propriile măsuri punitive împotriva Moscovei, Donald Trump le-a cerut aliaților europeni din cadrul NATO să nu mai cumpere petrol din Rusia. Președintele SUA le-a sugerat aliaților din Uniunea Europeană să sancționeze China prin impunerea de taxe vamale suplimentare. Deși țările europene pregătesc al 19-lea set de sancțiuni împotriva Rusiei, solicitarea lui Trump ridică semne de întrebare. Diplomați europeni au declarat că este posibil să fie sancționate entități chineze care au contracte cu Rusia, dar este improbabil să fie impuse tarife comerciale Chinei. Analist: Cererea lui Trump este un fel de ingerință în afacerile europene Marc Julienne, directorul Diviziei Asiatice a Institutului francez pentru Relații Internaționale (IFRI), consideră solicitările lui Trump o formă de ”ingerință” în afacerile Uniunii Europene. ”Impunerea de tarife vamale este metoda foarte personală a președintelui Donald Trump. Pentru Europa, această direcție ar fi o pantă periculoasă pe care nu vrea să coboare. Acest lucru ar însemna abandonarea suveranității și autonomiei europene”, explică Marc Julienne. China este al treilea partener comercial al Uniunii Europene după Statele Unite și Marea Britanie. UE nu are încredere în abordarea lui Trump și se teme de acțiunile simetrice ale Chinei ”Dacă vor fi impuse tarife, relațiile ar deveni tensionate. Atunci când declanșezi un război comercial, adversarul este nevoit să se apere, ceea ce ar genera o relație de rivalitate, chiar de confruntare cu China? Nu cred că trebuie să ne așteptăm ca UE să vrea o astfel de situație”, a subliniat analistul Marc Julienne. ”Dacă ar aplica astfel de sancțiuni, UE riscă să se expună măsurilor de retorsiune chineze. Europenii sunt în fața unei dileme: se tem că, dacă ar îndeplini solicitarea lui Trump, acesta se va retrage din negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina”, explică Solenne Bertrand, într-un editorial publicat în cotidianul Le Parisien. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump evocă relațiile speciale cu Marea Britanie /Liderul SUA este nemulțumit de continuarea războiului din Ucraina: „PUTIN m-a dezamăgit” Ursula von der Leyen speră să obțină un acord comercial cu INDIA/ UE caută noi alianțe pentru a reduce dependența de Statele Unite
Călin Popesc-Tăriceanu: România este în ultima vreme OCOLITĂ de investițiile din China, în timp ce Ungaria se bucură de acestea
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru al României, a discutat despre relațiile economice dintre România și China. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Tăriceanu: „Ultima dintre investițiile Ungariei este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterie a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL. Care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%” Invitat la Marius Tucă Show, Călin Popescu-Tăriceanu a vorbit despre relația deficitară pe care o are România cu China. Acesta amintește că de curând a fost într-o vizită privată în Ungaria. Acolo a fost invitat de Ministrul de Externe la o discuție. Printre altele, menționează politicianul, a discutat și despre cele mai noi investiții ale Chinei în Ungaria. Una dintre aceste investiții are legătură cu cea mai mare fabrică din lume de produs baterii, fabrică ce deține 38% din cota de piață mondială. Politicianul susține că este tot mai atent la relațiile altor țări din regiunea noastră cu investitori străini. Acesta remarcă și faptul că în timp ce Ungaria are o perioadă de prosperitate în investiții, România este ocolită de ele. Acesta susține și că toate firmele chinezești ascultă de Partidul Comunist. Fără dezvoltarea relațiilor diplomatice cu China, nu vor veni investitori în România. „De curând am făcut o vizită privată în Ungaria. Cu această ocazie am avut plăcerea și onoarea să fiu invitat la o întâlnire cu Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, cu care am stat la… Am fost invitat la minister, am stat de vorbă o oră și sigur că am discutat diverse subiecte. Atenție, Ministrul de Externe în Ungaria este și Ministrul Comerțului. Eu sunt puțin mai atent sau mai mult atent la modul în care se mișcă investițiile din alte țări în regiunea noastră. Trebuie să remarc că, din păcate, România, în ultima vreme, este ocolită, iar Ungaria s-a bucurat de investiții importante. Ultima dintre ele este făcută, cred că sunt două investiții, de o fabrică de automobile și de fabrica de baterii a celei mai mari firme producătoare de baterii din lume, CATL, care este chinezească și care are o modestă cotă de piață la nivel mondial 38%. Nu cred că ați mai auzit de vreo firmă care să aibă o cotă… Poate Microsoft, dar e altceva. Și eram curios să văd dacă pot să obțin de la el, să înțeleg ce argumente, ce atuuri folosesc. Pentru că România, din păcate… În primul rând, Ungaria, nu e un mare secret, adică n-a trebuit să stau să îl trag de limbă… În primul rând, Ungaria întreține o relație normală, cordială, ceea ce e foarte important, cu China. Și chinezii apreciază lucrul ăsta. N-o să aprecieze să vină în România, pentru că firmele chinezești, să știți că toate firmele chinezești ascultă ce spune Partidul Comunist. De acolo pleacă totul. Nu o să vină să bată la ușă în România, unde Ministrul de Externe se oțărește la China. Asta este. Adică știi să-ți cultivi aceste relații, știi să pregătești terenul? Oricum, cred că e o greșeală foarte mare și nu am spus-o numai eu, au spus-o și alții, ca România să se bazeze, să mizeze exclusiv pe relația strategică cu Statele Unite. Relația strategică cu Statele Unite este esențială pentru securitatea României. Eu văd că liderii Uniunii Europene, în frunte cu Ursula, s-au dus în vizită la Beijing. Franța nu știe ce să facă să vândă cât mai mult avioane în China…”, a explicat politicianul.
Trump a găsit cumpărător pentru platforma chineză TikTok /Voi discuta cu președintele Xi Jinping
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat, marți, că a ajuns la un acord cu Administrația Xi Jinping pentru achiziționarea platformei online TikTok și a salutat avansarea relațiilor comerciale cu națiunea chineză. ”Avem un acord privind platforma TikTok, am ajuns la un acord cu China, voi discuta vineri cu președintele Xi Jinping pentru a confirma totul, am realizat un acord comercial foarte bun, sper că este bun pentru ambele țări, dar un acord foarte diferit de ceea ce am avut în trecut”, a afirmat Donald Trump înaintea vizitei de stat în Marea Britanie. Întrebat cine va achiziționa platforma TikTok, președintele SUA a răspuns: ”Vom anunța acest lucru, companii foarte mari vor să cumpere, copiii o vor foarte mult, mă sună părinții, nu o vor pentru ei, ci pentru copii, îmi spun că, dacă nu rezolv, vor fi probleme mari pentru copii. Cred că va fi extraordinar, nu vreau să văd cum este aruncată valoarea pe fereastră. Este vorba de zeci de miliarde de dolari”. Acordul privind statutul platformei video TikTok, care are 170 de milioane de utilizatori în Statele Unite, ar fi un progres major în discuțiile comerciale dintre Statele Unite și China, prima și a doua economie la nivel mondial. Donald Trump nu a anunțat specificitățile acordului cu Beijingul, care va necesita aprobarea Congresului de la Washington, în baza unei legi care solicită achiziționarea companiei chineze de către o firmă americană de teama riscurilor privind accesarea datelor cetățenilor americani de către autoritățile chineze. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Google anunță INVESTIȚII masive în Marea Britanie /Planul prevede crearea de locuri de muncă și stimularea economiei Rusia și Belarus simulează lansarea armelor NUCLEARE tactice rusești în cadrul exercițiilor militare comune Zapad O instanță din Italia a decis extrădarea în Germania a unuia dintre autorii atacului asupra Nord Stream /Avocatul vrea să facă apel
China investighează Nvidia pentru practici anti-monopol, complicând negocierile comerciale cu SUA
Autoritățile din China au anunțat luni că acuză Nvidia, unul dintre cei mai mari producători de cipuri din lume, de încălcarea legii anti-monopol. Anunțul vine chiar în momentul în care oficialii chinezi și americani poartă negocieri comerciale la Madrid, amplificând tensiunile dintre Beijing și Washington. Investigația a fost lansată de Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței din China (SAMR) și vizează achiziția companiei israeliene Mellanox de către Nvidia, încheiată în anul 2020. Deși tranzacția a fost aprobată de China la acel moment, au existat anumite condiții pe care, potrivit anchetei preliminare, Nvidia nu le-ar fi respectat. „În cadrul unei investigații preliminare, SAMR a concluzionat că Nvidia a încălcat legile anti-monopol ale Chinei”, se arată în comunicatul autorităților chineze, citat de CNBC. Investigații chineze asupra cipurilor americane Imediat după anunț, acțiunile Nvidia au scăzut cu aproximativ 2% în tranzacțiile premergătoare deschiderii pieței americane. Anunțul Beijingului are loc la doar o zi după ce negocierile bilaterale dintre SUA și China au început la Madrid, și vine pe fondul unor tensiuni tot mai mari în domeniul tehnologiei. Cu doar o zi înainte, China a lansat două investigații separate asupra cipurilor americane: una pentru practici de dumping și alta pentru o posibilă discriminare cauzată de restricțiile SUA asupra industriei chineze de semiconductori. Lupta pentru accesul la o piață de 50 de miliarde de dolari Nvidia s-a aflat într-o poziție delicată în relația cu China, în ultimele luni. Producătorul american a încercat să continue vânzările de cipuri către piața chineză, în ciuda restricțiilor impuse de guvernul american. Un cip special dezvoltat pentru China, denumit H20, a fost blocat de autoritățile de la Washington, care au impus restricții pentru a limita accesul Chinei la tehnologie avansată – în special la cipuri de înaltă performanță utilizate în inteligență artificială, supercomputere și aplicații militare. Deși H20 era o versiune limitată, administrația americană a considerat că oferă totuși suficientă putere de procesare pentru aplicații avansate de inteligență artificială, reprezentând astfel un risc pentru securitatea națională a Statelor Unite. Pentru un loc pe piața chineză, Nvidia plătește tribut acasă CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, a cerut ca firmele americane să fie lăsate să vândă în continuare în China: „Piața chineză de inteligență artificială ar putea ajunge la 50 de miliarde de dolari în următorii doi-trei ani”, a declarat Huang, avertizând că, în lipsa companiilor americane, „jucători locali precum Huawei vor umple golul”. Recent, Nvidia a ajuns la un acord cu guvernul SUA pentru a relua vânzările de cipuri către China, în schimbul cedării a 15% din veniturile obținute din aceste vânzări în conturile Trezoreriei Statelor Unite.