Ucraina lansează producția de drone în Europa Mediafax

ucraina-lanseaza-productia-de-drone-in-europa-mediafax

„Prima linie a fost deja lansată în Danemarca”, a declarat Zelenski, citat de Kyiv Independent. El a precizat că astfel de linii vor fi deschise și cu alte țări europene. Fabrica se bazează pe acordul de apărare semnat pe 4 iulie între Danemarca și Ucraina. Acordul permite companiilor ucrainene să deschidă unități de producție pe teritoriul danez. Zelenski e de părere că aceste parteneriate oferă garanții de securitate Ucrainei. El spune că vor face presiuni asupra lui Putin să vină la masa negocierilor. „Trebuie să facem presiuni asupra partenerilor noștri, astfel încât Putin să dorească să pună capăt războiului”, a explicat președintele ucrainean. Ucraina „exportă” războiul: fabrică de drone în Danemarca În iunie, Zelenski anunțase că Ucraina va începe să exporte tehnologii de apărare. El vrea să deschidă linii de producție de arme în țările partenere pentru a internaționaliza producția ucraineană. Danemarca a fost pionieră în acest efort. În 2024 a devenit prima țară care a finanțat producția de arme de către producătorii ucraineni. Acest lucru a creat „modelul danez” de sprijin pentru apărare. Ucraina a semnat și un acord pentru producerea de drone cu Marea Britanie. Franța și-a exprimat și ea interesul să coopereze cu producătorii ucraineni de drone. Danemarca găzduiește prima linie ucraineană de drone din afara granițelor Ucraina și-a dezvoltat rapid capacitățile în domeniul dronelor de la invazia rusă din 2022. A evoluat de la modificarea avioanelor comerciale la producerea de drone militare și sisteme de recunoaștere. Zelenski a declarat în iunie că țara sa poate produce 8 milioane de drone pe an. Problema este finanțarea. El face apel la partenerii străini să susțină financiar noile proiecte.

Un portret vechi de 1.000 ani ce a fost descoperit în Danemarca arată cum vikingii își împleteau barba și părul

un-portret-vechi-de-1.000-ani-ce-a-fost-descoperit-in-danemarca-arata-cum-vikingii-isi-impleteau-barba-si-parul

Descoperirea unui portret de viking în Danemarca ar putea schimba percepția oamenilor moderni privind cultura și civilizația scandinavă. Din secolul al 19-lea până la 1950, vikingii erau ilustrați în mod eronat cu coifuri cu coarne lungi de taur atașate. În serialul TV „Vikings” de pe Netflix și jocul video „Assassin’s Creed Valhalla” de la Ubisoft, vikingii au tatuaje și coafuri mult prea excentrice pentru evul mediu.  Muzeul Național din Danemarca a dezvăluit că pe o figurină de fildeș de morsă au fost gravate detalii care ar ilustra primul „portret” al unui bărbat din epoca vikingilor.  Obiectul datează din secolul al 10-lea.  În fotografia postată de CBS, se vede un bărbat care are o cărare pe mijloc până la creștet, iar părul este tuns în dreptul gâtului. Ar putea fi portretul unui rege Curatorul Peter Pentz a declarat pentru AFP că „este prima tentativă de portret din epoca vikingilor”. După părul bogat, obiectul ar înfățișa portretul unui rege viking, neidentificat, și care ar fi o piesă dintr-un joc de societate (cunoscutul „Orlog”), a fost descoperit într-un mic tumul din fiordul Oslo, în Norvegia, în 1796, iar de atunci, s-a aflat la arhivele Muzeului Național din Danemarca. „Dacă vă gândiţi la vikingi ca la nişte sălbatici sau nişte fiinţe primitive, cred că această figurină dovedește, de fapt, contrariul. Are mustaţă mare, barba lungă, împletită. Este foarte bine îngrijit”, a adăugat el. „Ar putea fi chiar regele, Harald Dinte-Albastru. Cel mai surprinzător lucru pentru mine este expresia lui. Majoritatea reprezentărilor vikinge ale figurilor umane sunt destul de simple şi par cu adevărat umane. El (…) cred că arată mai degrabă ca şi cum tocmai ar fi spus o glumă. Zâmbeşte”, a remarcat Pentz. Cine au fost „vikingii”, de fapt? Denumirea de „viking” (care înseamnă „prăduitor maritim” sau „pirat” în engleza veche) a fost utilizată în regatele creștine europene pentru populațiile migratoare care au năvălit din peninsula scandinavă în vestul Europei și în insulele britanice, jefuind mânăstiri, sate și orașe, masacrând civili și luând sclavi. Însă, aceștia au făcut și comerț în mod pașnic. Au efectuat călătorii în Marea Mediterană, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Irlanda, Islanda și au ajuns chiar până în Groenlanda și în „Vinland” (Newfoundland din Canada). Perioada secolelor 8 și 11 d.Hr. este cunoscută în istorie și ca „epoca vikingilor”, când populațiile scandinave s-au stabilit prin Anglia, Irlanda, nordul Franței (Normandia), Islanda, pe coasta Mării Baltice și în Rusia. „Vikingii” au avut un impact profund asupra istoriei Europei medievale, dezvoltând rute comerciale maritime, construind așezări în mai multe părți ale Europei, iar descendenții lor, normanzii, au înființat Regatul Siciliei și au pus mâna pe coroana Angliei din anul 1066. Rușii de azi sunt și ei descendenți ai primilor coloniști scandinavi care au populat regiunea est-europeană dincolo de fluviile Nipru și Volga. Nu cunoșteau scrierea, dar inscripționau rune și credeau în mai mulți zei (Thor, Odin, Freya, Loki, Baldr). Dovezile arheologice atestă că erau pescari, fermieri, meșteșugari, negustori, fierari și marinari iscusiți. Au fost primii europeni care au pășit în „Lumea Nouă”, intrând în contact cu populațiile de indieni nativi americani. Sursa Foto: Shutterstock | Muzeul Național din Danemarca Autorul recomandă: Noi descoperiri despre VIKINGI: Pe o insulă baltică s-au descoperit cranii alungite ale unor femei scandinave

Serviciile poștale europene ripostează la noile taxe vamale aplicate de SUA

serviciile-postale-europene-riposteaza-la-noile-taxe-vamale-aplicate-de-sua

Mai multe servicii poștale din Europa au anunțat sâmbătă că suspendă expedierea coletelor către SUA din cauza lipsei de predictibilitatea în ceea ce privește noile taxe vamale. Serviciile poștale din Germania, Danemarca, Suedia și Italia au anunțat că vor înceta expedierea majorității pachetelor către SUA. Măsura se aplică imediat. Franța și Austria vor urma exemplul luni, iar Regatul Unit va impune măsura marți, potrivit AP. Informații de context În baza unui decret semnat de președintele Donald Trump luna trecută, mărfurile internaționale sub 800 de dolari care anterior erau scutite de tarifele americane vor fi taxate la vamă începând cu 29 august. Scrisorile, cărțile, cadourile și coletele mici în valoare mai mică de 100 de dolari vor continua să fie scutite de pata taxei. SUA și Uniunea Europeană au stabilit luna trecută a stabilit un tarif de 15% pentru majoritatea produselor expediate din UE. Multe servicii poștale europene spun că întrerup livrările acum, deoarece nu pot garanta că mărfurile vor intra în SUA înainte de 29 august. Acestea invocă ambiguitatea cu privire la tipul de mărfuri acoperite de noile reguli și lipsa de timp pentru a analiza implicațiile. PostEurop, o asociație de 51 de operatori poștali publici europeni, a transmis că, dacă nu se poate găsi nicio soluție până la 29 august, toți membrii săi ar putea renunța la expedierea de colete peste ocean.

Țara din Europa care vrea să construiască cel mai puternic computer cuantic din lume. Ce știm despre cele mai noi ambiții în tehnologie

tara-din-europa-care-vrea-sa-construiasca-cel-mai-puternic-computer-cuantic-din-lume.-ce-stim-despre-cele-mai-noi-ambitii-in-tehnologie

Danemarca își propune să devină lider mondial în domeniul calculului cuantic printr-o investiție majoră menită să accelereze descoperirile în medicină, chimie și știința materialelor. Fundația Novo Nordisk, organizația non-profit care controlează gigantul farmaceutic Novo Nordisk, împreună cu Fondul Danez de Export și Investiții (EIFO) vor aloca 80 de milioane de euro (aproximativ 93 de milioane de dolari) pentru inițiativa denumită QuNorth, scrie Reuters. Magne, un computer cuantic inspirat din mitologia nordică, însă doar cu numele Noul computer cuantic va purta numele Magne, inspirat de mitologia nordică, unde Magne, fiul lui Thor, este cunoscut pentru forța sa uriașă. Microsoft, care deține cel mai mare laborator cuantic în Danemarca, va furniza software-ul necesar, iar compania Atom Computing va construi efectiv sistemul. Lucrările vor începe în toamna acestui an, iar finalizarea este programată pentru sfârșitul lui 2026. La început, Magne va funcționa cu 50 de qubiți logici, a explicat Jason Zander, vicepreședinte executiv Microsoft, într-un interviu pentru Reuters. Un qubit (bit cuantic) reprezintă unitatea fundamentală de informație într-un computer cuantic. Spre deosebire de qubiții fizici, un qubit logic este o unitate virtuală construită din mai mulți qubiți fizici, menită să proceseze informația mai fiabil. În noiembrie 2024, Microsoft și Atom Computing au reușit să creeze 24 de qubiți logici – cel mai mare număr realizat până atunci. De la 50 la 1.000 de qubiți logici, drumul spre „avantajul cuantic” „Când atingem pragul de 50 de qubiți logici, vom începe să obținem adevăratul avantaj cuantic, momentul în care putem rula calcule imposibile pentru computerele clasice,” a explicat Zander. Obiectivele sunt ambițioase și se referă la următoarele aspecte: 100 de qubiți logici – rezolvarea unor probleme complexe din știință; câteva sute de qubiți logici – progres semnificativ în chimie și descoperirea de noi materiale; 1.000 de qubiți logici – capacitatea de a aborda aproape orice problemă computațională imaginabilă. Acest proiect marchează un pas esențial pentru obținerea unui avantaj cuantic capabil să revoluționeze descoperirile medicale, optimizarea proceselor industriale și dezvoltarea de noi tehnologii. CSe poate spune că, odată cu Magne, Danemarca își propune să devină un pol global al calculului cuantic. Proiectul ar putea deschide calea către descoperiri imposibile până acum și să transforme radical domenii cheie precum medicina, chimia sau știința materialelor.

Bijuterie pe 4 hectare într-un oraş din România. Investiție majoră într-un parc sportiv nou, după un model SF din Danemarca

bijuterie-pe-4-hectare-intr-un-oras-din-romania.-investitie-majora-intr-un-parc-sportiv-nou,-dupa-un-model-sf-din-danemarca

România se pregătește să bifeze o premieră în privința infrastructurii sportive. Lucrările la parcul atletic din Bacău se vor finaliza în luna iunie, urmând ca deschiderea să aibă loc în a doua jumătate a anului. Vor fi amenajate mai multe piste de alergare, zone de sărituri în lungime, precum şi trasee cu obstacole, pe o suprafață de peste patru hectare, după un model din Danemarca. Investiția se va ridica, potrivit autorităților locale, la 14,5 milioane de euro. Primul parc atletic din România va fi deschis în Bacău Inspirat de grandiosul Athletic Exploratorium, primul parc atletic al României va fi amplasat pe strada General Ştefan Guşe și va include o mulțime de facilități, destinate atât sportivilor de performanță, cât și amatorilor. Printre ele se numără infrastructura atletică (pistă de alergare de 400 metri, bol centrifugal, zone de aruncări și de sărituri), teren multifuncțional (handbal, baschet minifotbal), teren de volei pe nisip, pistă de pump-track și un traseu cu obstacole. Trebuie spus că în proiect s-a implicat și Flemming Overgaard, arhitectul danez care a lucrat la parcul din Odense, iar principala sursă de finanțare a fost Consiliul Judeţean Bacău. Acesta a asigurat 95% din suma totală, restul de 5% fiind alocat din bugetul local al Primăriei Bacău. „Parcul este menit să funcţioneze ca un centru de antrenament, un laborator pentru reabilitare după stresul zilnic, va combina disciplinele clasice ale atletismului cu inovaţii din alte sporturi. Va funcţiona ca un loc de joacă/antrenamente pentru viaţa de zi cu zi a comunităţii şi ne dorim să devina un popular loc turistic, un loc în care vin chiar şi  curioşii doar pentru a admira locaţia. Proiectul este ambiţios, deoarece a dorit să conecteze multiple tipuri de activităţi, astfel adresându-se mai multor tipuri de nevoi si practicanţi”, au transmis reprezentanții CJ Bacău pentru zf.ro. Vești bune și pentru piteșteni. Vor avea un complex sportiv de top Bacăul nu este singurul oraș din România care se poate lăuda cu investiții majore în infrastructura sportivă. În Pitești, spre exemplu, va fi inaugurat cât de curând complexul sportiv de pe strada Costache Negri (Parcul Ştrand), un proiect de peste 768.000 de euro, finanțat prin intermediul Companiei Naționale de Investiții (CNI). „Practic, a rămas de făcut curățenie. În curtea complexului a fost semănat gazon, dar din cauza frunzelor de la sălciile existente în zonă, acesta nu s-a prins cum trebuie. Vom interveni cu Salpitflor și vom veni cu rulouri de gazon. Din ce am discutat eu cu CNI, își doresc ca până în 10 iunie să fie recepționat”, a declarat primarul Cristian Gentea.

Alertă în rețeaua energetică a Danemarcei: Componente electronice misterioase stârnesc suspiciuni de spionaj

alerta-in-reteaua-energetica-a-danemarcei:-componente-electronice-misterioase-starnesc-suspiciuni-de-spionaj

Rețeaua energetică a Danemarcei a devenit recent scena unei descoperiri tulburătoare: plăci de circuit cu componente electronice misterioase, a căror prezență nu poate fi justificată, au fost identificate în timpul unei verificări de rutină. Anunțul a fost făcut de organizația industrială Green Power Denmark, care a declanșat o anchetă internă în încercarea de a lămuri originea și scopul acestor piese. Deși oficialii guvernamentali danezi nu au comentat situația, întrebările legate de potențiale vulnerabilități de securitate în infrastructura critică încep să ia amploare. Descoperirea nu este doar o anomalie tehnică, ci un posibil semnal de alarmă privind riscurile ascunse în spatele importurilor de echipamente energetice, într-un moment în care infrastructura verde devine tot mai esențială pentru Europa. Componente în plus care n-ar trebui să existe Potrivit directorului tehnic al Green Power Denmark, Jorgen Christensen, plăcile cu circuite imprimate analizate făceau parte din echipamente destinate alimentării cu energie, însă conțineau elemente electronice neobișnuite. „Este extrem de îngrijorător. Aceste componente pur și simplu nu ar trebui să fie acolo”, a subliniat el pentru Reuters. Deocamdată, nu s-a stabilit dacă piesele respective pot fi considerate dispozitive de spionaj sau dacă este vorba doar despre o eroare de fabricație, dar suspiciunile sunt mari. Interesant este că Christensen a evitat să precizeze țara de proveniență a echipamentelor suspecte, precum și detalii despre capacitățile reale ale componentelor. Lipsa acestor informații deschide ușa către tot felul de speculații, în special în contextul geopolitic actual, în care tensiunile dintre Occident și China cresc inclusiv pe frontul tehnologic. Totuși, el a menționat că aceste plăci ar fi putut fi proiectate pentru utilizări multiple, dar acest lucru nu justifică prezența lor într-un sistem critic, precum infrastructura energetică a unui stat. „Chiar dacă nu există dovezi ale unei intenții răuvoitoare, problema de fond rămâne: aceste componente nu au ce căuta acolo”, a declarat tehnicianul danez. Evenimentul din Danemarca se înscrie într-o serie de incidente similare care ridică semne de întrebare privind securitatea rețelelor energetice moderne. Săptămâna trecută, oficiali americani au descoperit dispozitive de comunicații necorespunzătoare în invertoare solare și baterii produse în China, care ar putea ocoli firewall-urile și destabiliza rețelele electrice. Astfel de exemple sugerează că atacurile cibernetice sau manipulările fizice pot veni pe căi neașteptate, chiar și sub forma unor componente aparent banale. Este important de subliniat că infrastructura energetică a unei țări nu mai este doar o chestiune tehnică sau economică, ci una de securitate națională. Fiecare placă de circuit, fiecare conector sau microcip pot deveni vectori de risc, mai ales în contextul utilizării tot mai largi a energiei regenerabile și a digitalizării sistemelor de distribuție. Walburga Hemetsberger, director executiv al grupului de lobby SolarPower Europe, a declarat că situația este „extrem de îngrijorătoare” și că este absolut necesară o anchetă amănunțită. „Tranziția energetică nu poate merge mână în mână cu nesiguranța tehnologică”, a adăugat aceasta. Tăcerea autorităților nu face decât să alimenteze suspiciuni Un alt element care alimentează neliniștea publică este lipsa de reacție a autorităților daneze. Ministerul pentru pregătire și reziliență, Ministerul Energiei, Ministerul Justiției și serviciile de informații nu au oferit nicio declarație oficială. Această tăcere ridică întrebări: este vorba de o anchetă secretă în desfășurare sau de o lipsă de acțiune într-un moment critic? Indiferent de răspuns, lipsa transparenței nu ajută la calmarea opiniei publice și nici nu consolidează încrederea în instituții. Într-o Europă în care securitatea energetică este deja fragilă din cauza dependenței de importuri și a tensiunilor geopolitice, orice semn de slăbiciune poate avea efecte în lanț. Este posibil ca Danemarca să nu fie singura țară afectată de astfel de probleme. Dacă lanțurile de aprovizionare nu sunt atent verificate și monitorizate, infrastructura critică a altor state europene ar putea fi deja compromisă fără ca cineva să știe. În acest context, investigațiile jurnalistice, auditările independente și o reglementare mai strictă a importurilor devin esențiale pentru siguranța energetică a continentului. Descoperirea din Danemarca este un semnal de alarmă care nu trebuie ignorat. Într-o epocă în care digitalizarea și energia verde devin fundamentele societății moderne, neglijarea securității înseamnă a construi viitorul pe nisip. Fii atent la ce se ascunde în spatele etichetelor de „eco” sau „smart”. Uneori, un microcip poate spune mai multe decât o mie de cuvinte.

După 40 de ani, un stat european analizează posibilitatea de a pune capăt interdicției privind energia nucleară

dupa-40-de-ani,-un-stat-european-analizeaza-posibilitatea-de-a-pune-capat-interdictiei-privind-energia-nucleara

Danemarca analizează posibilitatea de a pune capăt interdicției privind energia nucleară, în vigoare de 40 de ani. Statul scandinav examinează cele mai bune modalități de a evita o pană de curent similară celei de luna trecută din Spania și Portugalia, conform Financial Times. Lars Aagaard, ministrul danez pentru Climă, Energie și Utilități, a declarat pentru publicația Politiken că coaliția de centru de la Copenhaga va avea nevoie de un an pentru a analiza avantajele și dezavantajele relansării energiei nucleare. Datorită vastelor parcuri eoliene offshore, Danemarca are una dintre cele mai mari ponderi de energie regenerabilă în mixul său de electricitate din Europa. Danemarca utilizează cărbunele și gazul, precum și interconectările cu țări precum Suedia și Norvegia – care dispun de resurse nucleare și hidro – pentru a asigura un nivel scăzut de întreruperi ale alimentării cu energie electrică, conform standardelor europene. „Energia eoliană și solară sunt bune atâta timp cât ai vânt și soare” Patru partide de opoziție de dreapta din Parlamentul danez sunt dornice să reintroducă energia nucleară în Danemarca și au programat o dezbatere cu Aagaard pentru miercuri. „Observăm că există o evoluție a noilor tehnologii de energie nucleară: reactoarele modulare mici”, a declarat Aagaard pentru Politiken. Guvernul a decis să lanseze o analiză a potențialului acestei noi tehnologii, a spus el, dar a adăugat că „nu este suficient că acestea au potențial. De asemenea, trebuie să știm ce înseamnă pentru societatea daneză”. Reactoarele modulare mici, care sunt construite în fabrici și pot oferi timpi de construcție mai scurți decât centralele mari, au atras un entuziasm semnificativ din partea investitorilor la nivel mondial, însă multe dintre acestea sunt încă în stadiul de proiectare sau așteaptă aprobarea autorităților de reglementare. Anders Fogh Rasmussen, fost prim-ministru al Danemarcei și fost secretar general al NATO, a declarat pentru Financial Times că este în favoarea ridicării interdicției „ridicole”. „Energia eoliană și solară sunt bune atâta timp cât ai vânt și soare. Dar este ridicol să excluzi în avans energia nucleară … Părerea mea este că acesta este un proces către ridicarea interdicției”, a spus el. Din ce în ce mai multe țări iau în calcul energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile Un subiect de controversă în Danemarca ar fi amplasarea noilor centrale nucleare dar și locul în care ar fi depozitate deșeurile provenite de la reactoare. Ridicarea interdicției din 1985 ar plasa Danemarca într-un grup din ce în ce mai mare de țări care iau în calcul energia nucleară pentru a echilibra sursele regenerabile în mixul de electricitate. Guvernul de dreapta din Suedia încearcă să revigoreze energia nucleară în această țară, care mai are încă trei centrale în funcțiune, după dezbateri ample privind închiderea acestora după accidentul de la Three Mile Island din SUA din 1979. Popularitatea reactoarelor nucleare de mari dimensiuni a scăzut după accidentele de la Cernobâl din 1986 și Fukushima din 2011. Proiectele recente de energie nucleară de mari dimensiuni din țări precum Franța, Marea Britanie și Finlanda au depășit cu mult bugetele. Finlanda a inaugurat centrala Olkiluoto 3 în 2023, cu 14 ani mai târziu decât era planificat și cu un buget aproape cvadruplu față de cel inițial. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: WSJ: Agențiile de informații din SUA au fost instruite să își intensifice activitățile de SPIONAJ în Groenlanda. Guvernul danez, “profund îngrijorat” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele

Premierul Groenlandei, mesaj tranșant în timpul vizitei din Danemarca: „Nu vom fi o bucată de proprietate care poate fi cumpărată”

premierul-groenlandei,-mesaj-transant-in-timpul-vizitei-din-danemarca:-„nu-vom-fi-o-bucata-de-proprietate-care-poate-fi-cumparata”

Noul prim-ministrul al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a efectuat o vizită în Danemarca, duminică 27 aprilie, cu scopul de a consolida legăturile dintre cele două, ca răspuns la interesul manifestat de președintele SUA Donald Trump față de insula din Oceanul Arctic cu poziționare strategică.  Premierul Groenlandei Jens-Frederik Nielsen a aterizat duminică la Copenhaga pentru o vizită de trei zile, într-un gest de unitate între teritoriul semiautonom și Danemarca. În cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul danez Mette Frederiksen, premierul Groenlandei, a subliniat importanța consolidării relațiilor dintre cele două regiuni. ”Ne aflăm într-o situaţie de politică externă care înseamnă că trebuie să se apropiem”, a declarat Nielsen. Oficialii din Danemarca și Groenlanda au subliniat că numai groenlandezii pot decide soarta insulei semiautonome. Cu toate acestea, Groenlanda se află într-o situație extrem de delicată din punct de vedere diplomatic. Guvernul refuză categoric propunerea președintelui Donald Trump de anexare a teritoriul, dar în același timp se străduiește să mențină relațiile cu aliatul tradițional, SUA. ”Suntem pregătiţi pentru un parteneriat puternic (cu SUA) şi mai multă dezvoltare, însă dorim respect… Nu vom fi niciodată o bucată de proprietate care poate fi cumpărată de oricine”, a declarat Nielsen. Vizita actualului premier al Groenlandei în Danemarca reprezintă și un gest de restabilire a relațiilor de prietenie dintre teritorii, după ce fostul premier al insulei a acuzat în decembrie guvernul de la Copenhaga de un ‘genocid’ istoric în Groenlanda, iar în ianuarie a intensificat eforturile pentru independenţa de Danemarca. Prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că Danemarca este pregătită să investească mai mult în Groenlanda şi să ofere sprijin financiar. Mai mult, oficialul a precizat că Groenlanda va prelua o parte dintre responsabilităţile în domeniul afacerilor interne de la Copenhaga în cadrul a ceea ce a numit o ‘modernizare’ a relaţiei lor. Danemarca făcut apel la o consolidare a relațiilor cu Groenlanda în domeniul apărării regiunea arctică, iar duminică atât Nielsen, cât şi Frederiksen şi-au afirmat angajamentul față de această propunere. Regele Danemarcei, Frederik, va face luni o vizită în Groenlanda, în semn de solidaritate, adaugă Reuters. foto: Profimedia Citește și: DECIZIA Pentagonului, după ce comandanta bazei din Groenlanda a criticat vizita lui JD Vance: „Acțiunile de subminare nu vor fi tolerate” Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, merge în Groenlanda. Ea va discuta despre situația provocată de declarațiile lui Donald Trump Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele

Regele Danemarcei respinge presiunile SUA: Dragostea și atașamentul pentru Groenlanda rămân intacte /Trump: Avem nevoie de acest teritoriu

regele-danemarcei-respinge-presiunile-sua:-dragostea-si-atasamentul-pentru-groenlanda-raman-intacte-/trump:-avem-nevoie-de-acest-teritoriu

Regele Frederik al Danemarcei a respins, vineri, presiunile Statelor Unite în sensul obținerii controlului asupra Groenlandei, iar noul lider al teritoriului autonom danez a lansat un apel la unitate, în contextul vizitei vicepreședintelui american James David Vance și al afirmațiilor președintelui Donald Trump, care a reiterat argumentele strategice. ”Trăim într-o realitate modificată. Nu trebuie să existe niciun dubiu că dragostea mea pentru Groenlanda și atașamentul meu față de locuitorii Groenlandei sunt intacte”, a afirmat regele Frederik al Danemarcei, conform agenției Reuters. La rândul său, Jens-Frederik Nielsen, noul premier al Groenlandei, a lansat un apel la unitate politică pentru respingerea presiunilor Washingtonului. ”Într-o perioadă în care suntem supuși presiunilor, trebuie să rămânem uniți. Este foarte important să depășim disensiunile, este singurul mod de a face față presiunilor extrem de mari venite din exterior”, a afirmat Jens-Frederik Nielsen, citat de agenția Reuters și de site-ul Politico.eu. Liderii principalelor partide politice din Groenlanda au format vineri un guvern de coaliție. Președintele american, Donald Trump, a declarat vineri că Statele Unite au nevoie de Groenlanda pentru ”asigurarea păcii întregii lumi”. ”Foarte important, avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea internațională. Trebuie să obținem Groenlanda. Se pune întrebarea: ne putem descurca fără Groenlanda? Nu putem”, a afirmat Trump, citat de agenția Reuters. Vance acuză Europa că neglijează apărarea și vrea controlul asupra Groenlandei Statele Unite ”nu au altă opțiune” decât obținerea controlului asupra Groenlandei, a afirmat vineri seară, în cursul unei vizite pe teritoriul danez, vicepreședintele american James David Vance, acuzând Danemarca și țările europene că nu fac investiții suficiente în apărare și că au permis activități periculoase ale Rusiei și Chinei. ”Acest teritoriu, Groenlanda, contează în mod real pentru securitatea Statelor Unite, este extrem de vulnerabil în acest moment, iar dacă locuitorii Groenlandei vor să fie parteneri cu Statele Unite, iar eu cred că, în final, vor fi parteneri cu Statele Unite, le putem oferi mult mai multă siguranță, le putem oferi mult mai multă protecție și cred că va fi mult mai bine și din punct de vedere economic. Acest lucru trebuie să se întâmple”, a afirmat Vance, în cursul vizitei în Baza militară americană Pituffik, situată în Groenlanda. Foto: Profimedia Citește și: Trump solicită Curții Supreme să ridice INTERDICȚIA deportării imigranților, în virtutea legii inamicilor străini Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele

Vance acuză Europa că neglijează apărarea și vrea controlul asupra Groenlandei /Contează pentru securitatea SUA, nu avem altă opțiune

vance-acuza-europa-ca-neglijeaza-apararea-si-vrea-controlul-asupra-groenlandei-/conteaza-pentru-securitatea-sua,-nu-avem-alta-optiune

Statele Unite ”nu au altă opțiune” decât obținerea controlului asupra Groenlandei, a afirmat vineri seară, în cursul unei vizite pe teritoriul danez, vicepreședintele american James David Vance, acuzând Danemarca și țările europene că nu fac investiții suficiente în apărare și că au permis activități periculoase ale Rusiei și Chinei. ”Acest teritoriu, Groenlanda, contează în mod real pentru securitatea Statelor Unite, este extrem de vulnerabil în acest moment, iar dacă locuitorii Groenlandei vor să fie parteneri cu Statele Unite, iar eu cred că, în final, vor fi parteneri cu Statele Unite, le putem oferi mult mai multă siguranță, le putem oferi mult mai multă protecție și cred că va fi mult mai bine și din punct de vedere economic. Acest lucru trebuie să se întâmple. Iar motivul pentru care trebuie să se întâmple, nu-mi place să spun, este pentru că prietenii noștri din Danemarca nu și-au făcut treaba de a ține în siguranță această zonă. Pur și simplu, nu au făcut acest lucru”, a afirmat James David Vance în cursul vizitei în Baza militară americană Pituffik, situată în Groenlanda. Vance: Statele Unite nu pot accepta zone nesigure în Atlanticul de Nord Vicepreședintele James David Vance a argumentat că Statele Unite nu au cum să permită vulnerabilități de securitate în zona Atlanticului de Nord. ”Este foarte simplu. Pentru toți prietenii noștri din presa americană care atacă Administrația deoarece arată ce este evident, care este varianta alternativă? Să renunțăm la zona Atlanticului de Nord? Să renunțăm la zona Arctică? Să le oferim Chinei, Rusiei și altor regimuri care nu au cele mai bune intenții față de cetățenii americani? Nu avem nicio altă opțiune, trebuie să asumăm o poziție semnificativă în Groenlanda, pentru a ține în siguranță oamenii de aici și pentru a ne ține țara în siguranță”, a continuat Vance, potrivit postului Fox News. “Mesajul nostru pentru Danemarca este foarte simplu: nu ați făcut o treabă foarte bună pentru locuitorii Groenlandei. Ați investit insuficient în Groenlanda și în arhitectura de securitate. Aceste lucruri trebuie să se schimbe”, a subliniat Vance, citat de agenția The Associates Press. ”Vreau să vorbesc despre interacțiuni, despre ceea ce a făcut Danemarca, uneori în parteneriat cu noi, dar să fim onești: ceea ce nu a reușit să facă Danemarca în ultimii 20 de ani, știm că, din nefericire, acest loc, această bază militară, zona mai extinsă, sunt mai puțin sigure decât erau acum 30-40 de ani, pentru că unii dintre aliații noștri nu au menținut pasul. În contextul în care China și Rusia au devenit tot mai interesate de Groenlanda, de această bază, de activitățile curajoșilor americani de aici, noi știm că foarte adesea aliații noștri din Europa nu au ținut pasul. Nu au ținut pasul în materie de cheltuieli pentru apărare, iar Danemarca nu a ținut pasul în alocarea resurselor necesare pentru întreținerea acestei baze, a trupelor noastre și, în opinia mea, pentru a menține în siguranță locuitorii Groenlandei de o serie de incursiuni foarte agresive ale Rusiei, Chinei și ale altor națiuni”, a insistat Vance. Anterior, la începutul vizitei, Vance a afirmat că Statele Unite sunt ”interesate de Groenlanda”. ”Avem anumite interese privind Groenlanda din partea Administrației Donald Trump, vom purta discuții. Administrația Donald Trump, președintele SUA este interesat în mod real de securitatea în zona arctică. Este o mare problemă și se va amplifica în deceniile următoare”, a argumentat vicepreședintele SUA. Președintele Donald Trump a reiterat, miercuri, că Statele Unite trebuie să anexeze teritoriul danez Groenlanda, argumentând că are o importanță strategică și este esențial pentru asigurarea apărării. ”Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea noastră internațională. Avem nevoie de ea și trebuie să o obținem. Este necesară pentru poziția noastră defensivă, chiar și pentru cea ofensivă, este ceva de care avem nevoie, mai ales în actualul context mondial. Va trebui să obținem Groenlanda, îmi pare rău să prezint problema în acest fel, dar va trebui să o obținem”, a afirmat Trump. Anterior, Trump a afirmat că Groenlanda este un teritoriu important din punct de vedere strategic și probabil va face parte din ”viitorul” Statelor Unite. Danemarca a denunțat în mai multe rânduri ”presiunile” Administrației Donald Trump în sensul obținerii controlului asupra Groenlandei. Foto: Profimedia Video: Fox News Citește și: Trump solicită Curții Supreme să ridice INTERDICȚIA deportării imigranților, în virtutea legii inamicilor străini Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele