Televiziunea de stat din Iran, vizată de un atac cibernetic. Ce mesaj a fost difuzat de hackeri
Incidentul a vizat rețeaua Islamic Republic of Iran Broadcasting, care controlează televiziunea și radioul public din țară. În timpul atacului cibernetic, pe mai multe canale au apărut imagini cu Reza Pahlavi și membri ai forțelor de securitate. Au existat și apeluri către militari să nu își îndrepte armele împotriva populației și să sprijine „libertatea Iranului”. Pahlavi a subliniat că armata ar trebui să servească cetățenii, nu conducerea Republicii Islamice, mai scrie AP. Atac cibernetic confirmat de autorități Agenția semi-oficială Fars News, apropiată de Gardienii Revoluției, a citat un comunicat al televiziunii de stat care recunoștea o „perturbare temporară” a semnalului în anumite zone, provocată de o sursă necunoscută, fără a detalia conținutul transmis. Biroul lui Reza Pahlavi a confirmat apariția imaginilor, dar nu a oferit informații suplimentare despre atac. În contextul restricțiilor severe impuse accesului la internet, înregistrările au circulat pe rețelele sociale din afara țării, probabil prin intermediul sistemelor de comunicație prin satelit, precum Starlink. Nu este prima dată când transmisiile iraniene sunt deturnate. În 2022, canale de stat au difuzat imagini ale grupării de opoziție Mujahedeen-e-Khalq și mesaje împotriva liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei. Tensiuni cu Statele Unite Atacul survine în timpul unei campanii violente de reprimare a protestelor izbucnite la sfârșitul lunii decembrie. Potrivit Human Rights Activists News Agency, cel puțin 3.919 persoane au fost ucise, bilanț considerat provizoriu. Autoritățile nu au prezentat date oficiale, însă Khamenei a recunoscut recent „mii de morți”, acuzând Statele Unite de implicare. Criza internă a amplificat tensiunile diplomatice. Președintele Donald Trump a avertizat Iranul împotriva uciderii protestatarilor pașnici și a posibilelor execuții în masă. În acest context, portavionul USS Abraham Lincoln a fost observat traversând Strâmtoarea Malacca, însoțit de distrugătoare americane. Ruta pe care o urmează nava, ar putea indica o repoziționare în Orientul Mijlociu.
Donald Trump amenințat de un oficial de rang înalt: Îi vom tăia mâna și degetul
Donald Trump a fost amenințat de generalul Mohsen Rezaei, un oficial iranian de rang înalt, potrivit Express. El este membru într-un consiliu al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Mohsen Rezaei a comentat amenințările lui Trump privitoare la Iran. „Trump a spus că are mâna pe trăgaci. Îi vom tăia mâna și degetul”, a spus Rezaei adăugând că Iranul nu va mai accepta un armistițiu dacă țara este atacată. „Dacă mergem mai departe, nu se va mai vorbi despre un armistițiu. Nu acordați atenție reținerii și răbdării strategice de care am dat dovadă. Opriți-vă chiar acum. Faceți un pas înapoi, altfel niciuna dintre bazele voastre din regiune nu va fi în siguranță”, a transmis generalul iranian. Rezaei este o figură extrem de influentă în cadrul cercului politic și militar al Iranului. El a fost comandant șef al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), o funcție pe care a deținut-o din 1980 până în 1997. Ulterior, a ocupat mai multe funcții importante, inclusiv vicepreședinte pentru afaceri economice și secretar al Consiliului Suprem pentru Coordonare Economică, un organism care modelează politica economică națională. Amenințarea apare în contextul în care portavionul USS Abraham Lincoln s-a apropiat de Iran. Acesta are avioane de vânătoare, distrugătoare cu rachete ghidate și un submarin de atac. În paralel, președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri că ia în considerare acțiuni militare dacă forțele de securitate iraniene vor face rău protestatarilor pașnici din Iran.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice: Cum funcționează instituția care susține puterea în Iran
IRGC a fost creat imediat după prăbușirea monarhiei conduse de șah și instaurarea Republicii Islamice sub conducerea ayatollahului Ruhollah Khomeini. Noua conducere din Iran avea nevoie de o structură absolut loială, capabilă să apere realizările revoluției împotriva oricărei amenințări interne sau externe. Întrucât armata clasică era privită cu neîncredere, Gărzile Revoluționare au fost concepute ca o entitate separată, profund ideologizată și fidelă liderului suprem. O forță dedicată revoluției din Iran Conform Encyclopaedia Britannica, în decursul anilor, IRGC și-a extins mult rolul inițial de unitate militară. Funcționează independent de armata regulată, având propriile forțe terestre, aeriene și navale, precum și structuri specializate pentru operațiuni externe. Cea mai cunoscută dintre acestea este Forța Quds, activă în sprijinirea grupărilor și aliaților Iranului din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, Gărzile Revoluționare contribuie semnificativ la menținerea stabilității regimului. Prin intermediul miliției Basij, ele participă la reprimarea manifestărilor de stradă, monitorizarea populației și limitarea activității opoziției politice. Putere economică și conexiuni politice Influența IRGC depășește domeniul securității. În timp, organizația a dezvoltat un amplu conglomerat economic, cu activități în energie, construcții, telecomunicații și infrastructuri strategice. O parte dintre aceste operațiuni se desfășoară netransparent, alimentând acuzații de corupție și favoritism. În sfera politică, numeroși foști membri ai Gărzilor Revoluționare ocupă funcții importante, inclusiv în parlament și guvern, consolidând legătura dintre instituția militară și procesul de luare a deciziilor la nivel de stat. Critici și reacții internaționale Organizații internaționale pentru drepturile omului au acuzat IRGC de implicare în încălcări grave ale drepturilor civile, de la rețineri arbitrare până la utilizarea forței letale împotriva protestatarilor. Ca urmare, Statele Unite au desemnat în 2019 IRGC drept organizație teroristă – o măsură fără precedent aplicată unei structuri militare oficiale. Liderii săi au fost, de asemenea, vizați de sancțiuni impuse de alte state și de Uniunea Europeană. Influența Gărzilor Revoluționare depășește granițele Iranului, având un impact semnificativ asupra echilibrului de securitate din Orientul Mijlociu. Potrivit analiștilor, înțelegerea politicii iraniene este imposibilă fără a lua în considerare rolul acestei instituții, care cumulează putere militară, economică și ideologică într-o manieră rar întâlnită.
SUA impun noi sancțiuni Iranului după reprimarea violentă a protestelor
Statele Unite au impus joi noi sancțiuni împotriva unor oficiali din aparatul de securitate al Iranului și a unor entități financiare acuzate că susțin regimul de la Teheran. Decizia vine după reprimarea violentă a celor mai ample proteste anti-guvernamentale din istoria Republicii Islamice. Măsurile fac parte din campania de „presiune maximă” relansată de administrația președintelui Donald Trump împotriva Iranului și au fost anunțate de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Active blocate, tranzacții interzise „Statele Unite sunt ferm alături de poporul iranian în apelul său pentru libertate și justiție”, a declarat Bessent, citat de Le Monde. Oficialul american a precizat că sancțiunile au fost impuse la ordinul direct al președintelui Trump. Sancțiunile prevăd înghețarea activelor pe care persoanele vizate le dețin în SUA și interzicerea oricăror tranzacții cu cetățeni sau companii americane. De asemenea, instituțiile financiare străine riscă sancțiuni secundare dacă derulează tranzacții cu persoanele sau entitățile sancționate. Oficiali de rang înalt, pe lista sancțiunilor Printre oficialii vizați se află Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Larijani este acuzat că a coordonat reprimarea protestelor și că a cerut folosirea forței împotriva manifestanților. Au fost sancționați și patru comandanți regionali ai forțelor de ordine și ai Gărzii Revoluționare, pentru rolul lor în reprimarea protestelor din provinciile Lorestan și Fars. Potrivit Trezoreriei SUA, forțele de securitate din provincia Fars „au ucis numeroși demonstranți pașnici”, iar spitalele au fost „atât de supraaglomerate cu pacienți răniți prin împușcare încât nu mai pot primi alți bolnavi”. Miliarde din petrol, spălate prin firme-paravan În paralel, Trezoreria americană a sancționat 18 persoane și entități iraniene, acuzate că operează rețele financiare paralele. Acestea ar fi spălat miliarde de dolari provenite din vânzările de petrol iranian, folosind companii-paravan din Emiratele Arabe Unite, Singapore și Marea Britanie. „Aceste rețele direcționează anual miliarde de dolari către regimul de la Teheran, în timp ce cetățenii iranieni se confruntă cu dificultăți economice severe”, a transmis Trezoreria SUA. Protestele din Iran au izbucnit pe fondul crizei economice și s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului. În ultimele zile, manifestațiile s-au redus după intensificarea represiunii și o întrerupere aproape completă a accesului la internet, care a durat aproape o săptămână.
MAE își intensifică coordonarea diplomatică în contextul situației de securitate din Iran
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare diplomatică în contextul evoluțiilor de securitate din Republica Islamică Iran, pe fondul tensiunilor din regiune, potrivit unei informări. Coordonare diplomatică la nivel regional Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, a convocat marți, 14 ianuarie, o ședință de coordonare cu echipa MAE, la care au participat ambasadoarea României în Iran, Mirela Grecu, precum și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu. Discuțiile s-au concentrat pe analiza evoluțiilor recente din regiune, evaluarea scenariilor posibile și adaptarea opțiunilor de acțiune diplomatică, inclusiv a mecanismelor de coordonare interinstituțională. O prioritate a consultărilor a fost asigurarea faptului că misiunile diplomatice ale României sunt pregătite să răspundă eficient oricărui scenariu, în contextul actualelor tensiuni de securitate. Situația din Iran, pe agenda UE De asemenea, au fost discutate aspecte legate de viitoarea reuniune a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene, programată la sfârșitul lunii, unde situația din Iran și regimul de sancțiuni vor figura pe agenda principală. „În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor. Ne alăturăm condamnărilor ferme ale actelor de violență și de represiune împotriva lor. Libertatea de a protesta pașnic, libertatea de asociere și libertatea de comunicare sunt încălcate. Știm din propria noastră istorie ce înseamnă aceste drepturi”, a declarat ministrul Oana Țoiu. La București, MAE a transmis aceste îngrijorări însărcinatului cu afaceri al Republicii Islamice Iran. Protecția cetățenilor români, prioritate pentru MAE Totodată, la Teheran, misiunea diplomatică a României se află în strânsă coordonare cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește respectarea prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice. Protecția cetățenilor români rămâne o prioritate centrală pentru MAE. Ministerul este pregătit să acorde asistență consulară rapidă, indiferent de evoluția situației de securitate. În prezent, nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de cetățeni români aflați în Iran, autoritățile menținând un contact constant cu aceștia și facilitând comunicarea cu România prin intermediul misiunii diplomatice.
Iranul și-a închis spațiul aerian
Site-ul de urmărire a zborurilor FlightRadar24.com a menționat că ordinul a închis spațiul aerian al Iranului pentru cel puțin două ore. Administrația Federală a Aviației (FAA) a anunțat că spațiul aerian al Iranului este închis tuturor zborurilor, cu excepția sosirilor și plecărilor civile internaționale. Mai multe zboruri comerciale erau încă în zbor miercuri noaptea, cu destinația aeroporturilor din Teheran, conform datelor de zbor open-source. Închiderea va dura două ore și 15 minute. În această perioadă, în spațiul aerian sunt permise doar zborurile cu permisiune prealabilă din partea Autorității Aviației Civile Iraniene. Ministrul de externe al Iranului se declară „pregătit pentru negocieri” Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat emisiunii „Special Report” de pe canalul FOX News că Iranul este „pregătit pentru negocieri” și că este așa de 20 de ani. El a îndemnat SUA să găsească o soluție prin negocieri și a spus că „diplomația este mult mai bună decât războiul”. Araghchi a dat vina pe grupările teroriste pentru violențe, ca parte a unui „complot israelian” de a-l „trage pe Trump în conflict”.
MAE ridică nivelul de alertă pentru Iran la maxim: Părăsiți imediat țara!
Având în vedere contextul de securitate din Republica Islamică Iran şi riscul crescut de escaladare, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români că a ridicat nivelul avertismentului de călătorie pentru Republica Islamică Iran la nivelul maxim 9/9 – părăsiți imedat țara!. Astfel, MAE recomandă cu fermitate cetăţenilor români aflaţi în Republica Islamică Iran să părăsească această ţară imediat, pe orice rută sigură existentă. Din informațiile de la acest moment, există încă zboruri disponibile pentru părăsirea teritoriului iranian. Românii să își anuleze călătoriile Totodată, MAE subliniază că cetăţenii români care au deja planificate călătorii către Iran în perioada următoare, sunt sfătuiți cu fermitate să le anuleze. De asemenea, MAE recomandă cu fermitate românilor care se află în Republica Islamică Iran să își semnaleze prezența la Ambasada României la Teheran, la numărul de telefon de urgență al misiunii: +98 21 77647570. În prezent, numărul de telefon funcționează doar prin apel GSM, apelarea acestuia prin intermediul aplicațiilor de mesagerie fiind imposibilă din cauza lipsei accesului la internet. În eventualitatea în care cetățenii români întâmpină dificultăți în contactarea misiunii diplomatice, alternativ, aceştia pot apela numărul de telefon +98 21 77539041, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact şi Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.
Protestele din Iran: Posibil atac al SUA în următoarele 24 de ore
„Doi oficiali europeni au declarat că intervenția militară a SUA” în Iran „pare probabilă” și, potrivit unuia dintre ei, „ar putea avea loc în următoarele 24 de ore”, scrie TG 24. „Un oficial israelian a mai spus că Trump pare să fi luat decizia de a interveni, deși amploarea și momentul intervenției nu au fost deocamdată clarificate”, arată Reuters. Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri un oficial american, după ce un înalt oficial iranian a afirmat că Teheranul a avertizat țările vecine că va ataca bazele americane dacă Washingtonul va lansa un atac. În contextul în care conducerea Iranului încearcă să potolească cele mai grave tulburări interne cu care s-a confruntat vreodată Republica Islamică, Teheranul încearcă să descurajeze amenințările repetate ale președintelui american Donald Trump de a interveni în favoarea protestatarilor antiguvernamentali. Un oficial american, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că Statele Unite retrag o parte din personalul din bazele cheie din regiune, ca măsură de precauție, având în vedere tensiunile regionale crescute, conform Reuters. Marea Britanie retrage, de asemenea, o parte din personalul său dintr-o bază aeriană din Qatar, în perspectiva unor posibile atacuri ale SUA. Ministerul britanic al apărării nu a făcut niciun comentariu imediat. Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent „Toate semnalele indică faptul că un atac al SUA este iminent, dar acesta este și modul în care se comportă această administrație pentru a-i ține pe toți în alertă. Imprevizibilitatea face parte din strategie”, a afirmat miercuri un oficial militar occidental pentru Reuters. Doi oficiali europeni au declarat că intervenția militară a SUA ar putea avea loc în următoarele 24 de ore. Un oficial israelian a declarat, de asemenea, că se pare că Trump a decis să intervină, deși amploarea și momentul intervenției rămân neclare. Qatarul a declarat că retragerea personalului de la baza aeriană Al Udeid, cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, „a fost întreprinsă ca răspuns la tensiunile regionale actuale”. Trei diplomați au declarat că unor membri ai personalului li s-a cerut să părăsească baza, deși nu au existat semne imediate că un număr mare de soldați ar fi fost transportați cu autobuzul la un stadion de fotbal și la un centru comercial, așa cum s-a întâmplat cu câteva ore înainte de atacul cu rachete iranian de anul trecut. Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni Trump a amenințat în repetate rânduri că va interveni în sprijinul protestatarilor din Iran, unde mii de oameni au fost uciși în urma represiunii împotriva tulburărilor împotriva regimului.
Prețurile la petrol au crescut din cauza situației turbulente din Iran și a amenințărilor lui Trump cu războiul. Risc mai mare decât în Venezuela
Prețurile petrolului raportează o creștere bruscă în ultima săptămână din cauza situației din Iran și a amenințărilor lui Donald Trump cu bombardarea. La începutul anului 2026, forțele SUA l-au capturat pe dictatorul Nicolas Maduro și au preluat controlul asupra industriei petroliere din Venezuela, țara cu cele mai mari rezerve de petrol din lume (300 de miliarde de barili). Analiștii speculează că prețurile la petrol ar putea crește cu încă 15-20 de dolari pe baril, ceea ce contravine planurilor președintelui SUA, care a pledat pentru prețuri mai mici. Trump plănuiește să bombardeze 50 de ținte din Iran pentru a susține protestele a peste unui milion de manifestanți împotriva regimului clerical condus de liderul suprem ayaollahul Ali Khamenei. Prețurile la petrol ar putea sări în aer dacă Trump bombardează Iranul Kommersant reamintește că Trump a promis în timpul mitingurilor sale electorale din 2024 că va înjumătăți prețurile la energie prin agenda „Drill, Baby, Drill!” și va elimina politicile pentru tranziția la energiilor verzi în SUA. El chiar a solicitat OPEC să crească producția pentru a reduce prețurile la benzină. Trump presupune că prețul mai mic la petrol va facilita reducerea ratelor dobândilor de către Rezerva Federală a SUA. Cu toate că lumea este pe deplin aprovizionată cu petrol, publicația londoneză Capital Economics avertizează că perturbarea producției petroliere din Iran ar putea însemna prețuri crescute cu 15-20 de dolari, la aceeași valoare după creșterea înregistrată pe durata Războiului de 12 zile dintre Iran și Israel de anul trecut. „Iranul este un producător de petrol mai mare decât Venezuela, ceea ce înseamnă că situația de la Teheran reprezintă un risc mult mai mare pentru piața globală a petrolului decât evenimentele de la începutul anului din Venezuela”, scrie Capital Economics, făcând referire și la capturarea lui Maduro. Trump a devenit la fel de imprevizibil ca războaiele, însă apare întrebarea dacă teama sa de prețurile ridicate la petrol i-ar mai putea domoli dorința de a pedepsi Iranul. Creșterea prețurilor la petrol ar putea avea un impact la fel de catastrofal precum a fost criza petrolieră din anii 1970 asupra SUA. Avertismentele economiștilor și consultanților financiari Jose Torres, economist senior la Interactive Brokers, spune că „dacă prețul țițeiului ajunge la 80 de dolari pe baril, va fi semnalat un șoc petrolier, iar obligațiunile și acțiunile vor scădea simultan din cauza prețurilor mari la energie care vor stimula inflația și vor avea impact negativ asupra economiei”. El mai spune că o „inflație mai mare” va însemna că Rezerva Federală va avea mai puțină libertate de mișcare pentru a reduce ratele dobânzilor în viitor. Piețele petroliere deja se pregătsc pentru o situație haotică, scăpată total de sub control din cauza incertitudinilor globale și relațiilor internaționale tensionate. Traderii se grăbesc să se protejeze de creșterile bruște la petrol dup escaladarea tensiunilor dintre SUA și marile țări producătoare de petrol, precum Iran și Venezuela, a avertizat directorul executiv al companiei de consultanță financiară deVere Group, Nigel Green. „Traderii de petrol pariază practic pe haos. Goana de a-și proteja pozițiile este similară cu un referendum privind stabilitatea geopolitică, iar verdictul este unul dur”, a avertizat el. Căderea regimului iranian ar fi totuși o veste bună pentru petroliștii americani Așteptările privind ameliorarea situației globale după ce Trump a crezut că obținerea controlului asupra industriei petroliere din Venezuela par din ce în ce mai nerealiste după ce marile companii petroliere au refuzat să investească. În schimb, mulți producători americani de petrol au promis că vor ajuta la stabilizarea Iranului dacă regimul lui Khamenei se va prăbuși. Producătorii americnai sunt pregătiți să devină o forță stabilizatoare în Iran dacă regimul cade, chiar dacă rămân sceptici cu privire la revenirea Venezuelei de după capturarea lui Nicolas Maduro. „Este o veste bună că poporuk iranian își recapătă libertatea cu propriile forțe”, a declarat Mike Sommers, președintele Institului American al Petrolului. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump a emis un decret pentru a proteja fondurile obținute din vânzarea de petrol venezuelean
Trump cere Iranului să trateze protestatarii cu omenie, pe fondul unui număr tot mai mare de victime
Trump a declarat că este vorba despre un număr „semnificativ” de victime și că administrația sa va „acționa în consecință”. El a adăugat că guvernul iranian se comportă „foarte prost”. Totuși, președintele a spus că nu a primit încă un număr confirmat de persoane ucise în cadrul protestelor, menționând că a auzit „cinci cifre diferite” privind bilanțul deceselor. Potrivit Human Rights Activists News Agency, de la începutul protestelor pe 28 decembrie, 16.700 de persoane au fost arestate, iar peste 2.000 au fost ucise, majoritatea protestatari. Organizația se bazează pe o rețea de activiști din interiorul Iranului pentru confirmarea tuturor deceselor raportate. Trump: „Sper să nu mai ucidă oameni” „Mesajul este că trebuie să arate omenie”, a spus Trump despre guvernul iranian, potrivit AP. „Au o problemă foarte mare. Sper să nu mai ucidă oameni”, a continuat președintele american. Declarațiile sale au venit după ce, mai devreme, Trump a anunțat că întrerupe perspectiva unor negocieri cu oficialii iranieni, în contextul reprimării protestelor, spunând cetățenilor iranieni: „ajutorul este pe drum”. Televiziunea de stat iraniană a difuzat cel puțin 97 de mărturisiri ale protestatarilor, multe exprimând remușcare, de la începutul demonstrațiilor, conform unui grup de monitorizare a drepturilor omului. Autoritățile de la Teheran susțin că aceste mărturisiri dovedesc implicarea unor forțe străine, însă activiștii spun că este vorba despre declarații forțate, o practică frecventă a televiziunii de stat. Iranul, prin intermediul președintelui parlamentului, a avertizat că forțele militare americane și Israelul ar fi „ținte legitime” dacă Washingtonul ar folosi forța pentru a proteja demonstranții. Trump a spus că nu se lasă intimidat de amenințări. Peste 600 de proteste au avut loc în toate cele 31 de provincii ale Iranului, potrivit Human Rights Activists News Agency. Presiunea lui Trump asupra guvernului iranian vine în contextul în care se confruntă cu mai multe crize internaționale: raidul militar din Venezuela pentru arestarea lui Nicolás Maduro, eforturile de pace între Israel și Hamas în Gaza, și negocierile pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina. Activștii pentru drepturile omului spun că acesta este momentul potrivit pentru a slăbi și mai mult regimul de la Teheran, aflat la putere din 1979. Protestele, declanșate inițial de prăbușirea monedei iraniene, s-au transformat într-un test major al conducerii represive a liderului suprem Ali Khamenei.