Trump către protestatarii din Iran: Ajutorul e pe drum. Preluați controlul asupra instituțiilor. SUA anulează discuțiile cu Teheranul / Bilanțul deceselor a ajuns la 2000 de persoane
Într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a cerut continuarea manifestațiilor și a avertizat că „ucigașii și abuzatorii” vor plăti „un preț mare”, fără a preciza la ce se referă concret „ajutorul” promis. Mesajul, încheiat cu acronimul „MIGA” („Make Iran Great Again”), este considerat cel mai explicit semnal de până acum că Washingtonul ar putea lua în calcul opțiuni mai dure, inclusiv militare, față de regimul iranian. Schimbarea de ton vine la doar două zile după ce Trump sugerase că este deschis unor discuții cu Teheranul, în urma unor contacte recente, și că se pregătea o întâlnire. Marți, însă, liderul de la Casa Albă a transmis că oprește orice demers de acest fel „până când uciderea fără sens a protestatarilor se oprește”. În paralel, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra și a anunțat extinderea sancțiunilor împotriva Teheranului, după ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat „uciderea oribilă și brutală” a demonstranților. Cooper a spus în Parlament că Londra va avansa legislație pentru „sancțiuni și măsuri sectoriale” suplimentare, vizând inclusiv domenii precum finanțe, energie, transport și software. Bilanț contestat, represiune și blackout informational Estimările privind numărul victimelor rămân greu de verificat, în condițiile restricțiilor de raportare și ale întreruperilor de comunicații. Organizații și surse citate de presa internațională indică un bilanț care ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de morți, în timp ce autoritățile iraniene au oferit anterior cifre mai mici. Protestele, declanșate inițial de nemulțumiri legate de situația economică, au evoluat în multe locuri în apeluri deschise pentru înlăturarea conducerii clericale. Teheranul a răspuns cu arestări în masă, avertismente publice și măsuri de limitare a accesului la internet și servicii de mesagerie. Presiune economică americană și reacții internaționale Cu o zi înainte, Trump a anunțat și o nouă măsură economică: o taxă vamală de 25% care ar urma să se aplice oricărei țări ce „face afaceri” cu Iranul, pentru comerțul său cu Statele Unite. Detaliile tehnice și baza legală a măsurii nu au fost însă clarificate public de administrația americană. China, principal cumpărător al petrolului iranian, a criticat amenințarea cu tarife, avertizând asupra unor contramăsuri. În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că Iranul ar putea intra în „ultimele zile” ale actualului regim, susținând că un stat care își menține puterea doar prin violență este, în esență, la final de drum. Rusia a condamnat amenințările SUA cu noi atacuri militare în Iran și a avertizat împotriva „interferențelor subversive externe” în politica iraniană. „Cei care intenționează să folosească tulburările inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea împotriva Iranului comisă în iunie 2025 trebuie să fie conștienți de consecințele dezastruoase ale unor astfel de acțiuni asupra situației din Orientul Mijlociu și asupra securității internaționale globale”, a precizat într-un comunicat ministerul rus de externe. Ministerul s-a referit la atacurile SUA și ale Israelului asupra instalațiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 829. Numărul morților în urma protestelor din Iran a trecut de 640. Miting uriaș pro-guvernamental la Teheran
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Iranul dorește să negocieze cu Washingtonul, după ce a amenințat că va lovi Republica Islamică pentru represiunea împotriva protestatarilor. Potrivit activiștilor, numărul morților în urma protestelor a trecut de 640. Iranul cere dialog cu SUA Cifra provine de la Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului din SUA, care a fost precisă pe parcursul mai multor ani de demonstrații, notează presa americană. Aceasta se bazează pe o rețea de activiști din Iran care confirmă toate decesele raportate, scrie Associated Press. Având în vedere blocarea comunicațiilor în Iran, AP nu a putut confirma în mod independent cifra furnizată de grup. Guvernul iranian nu a furnizat cifre privind victimele demonstrațiilor. Iranul nu a reacționat direct la comentariile lui Trump, care au venit după ce ministrul de Externe al Omanului, de mult timp interlocutor între Washington și Teheran, a călătorit în Iran în acest weekend. De asemenea, rămâne neclar ce ar putea promite Iranul, mai ales că Trump a stabilit cerințe stricte cu privire la programul său nuclear și arsenalul de rachete balistice, de care Teheranul insistă că are nevoie pentru apărarea națională. Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, vorbind în fața diplomaților străini la Teheran, a insistat că „situația este sub control total”. În declarațiile făcute, el a dat vina pe Israel și SUA pentru violențe, fără a oferi detalii. „De aceea demonstrațiile au devenit violente și sângeroase, pentru a oferi președintelui american un pretext să intervină”, a declarat Araghchi, într-un comentariu difuzat de Al Jazeera. Televiziunea din Qatar a primit permisiunea să transmită în direct din Iran, în ciuda blocării Internetului. Mai departe, Araghchi a spus că „Iranul este deschis la diplomație”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că un canal de comunicare cu SUA rămâne deschis, dar că discuțiile trebuie să se bazeze pe „acceptarea intereselor și preocupărilor reciproce, nu pe negocieri unilaterale, bazate pe dictat”. Uriaș miting pro-autorități la Teheran Între timp, luni, 12 ianuarie, demonstranții pro-guvernamentali au inundat străzile Teheranului în sprijinul teocrației, o demonstrație de forță după zile de proteste care au contestat direct conducerea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. Mai multe surse au indicat pe Telegram că au fost peste un milion de iranieni ieșiți pe străzile Capitalei, într-o mișcare uriașă de sprijin pentru liderii țării. Televiziunea de stat a difuzat scandările mulțimii, care strigau „Moarte Americii!” și „Moarte Israelului!”. Alții strigau „Moarte dușmanilor lui Dumnezeu!”. Procurorul general al Iranului a avertizat că orice persoană care participă la proteste va fi considerată „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație pedepsită cu moartea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că retorica publică a Iranului diferă de mesajele private pe care administrația le-a primit de la Teheran în ultimele zile: „Cred că președintele este interesat să analizeze aceste mesaje. Cu toate acestea, președintele a demonstrat că nu se teme să recurgă la opțiuni militare dacă și când consideră necesar, iar nimeni nu știe acest lucru mai bine decât Iranul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Criza din Iran zguduie marile puteri. Ce ar însemna căderea regimului pentru Putin, Trump și Orientul Mijlociu
Sute de mii de oameni au ieșit în stradă în ciuda represiunii violente, a arestărilor în masă și a restricțiilor severe de internet impuse de autorități. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 500 de persoane au fost ucise și mai mult de 10.000 au fost arestate în timpul demonstrațiilor declanșate inițial de criza economică și prăbușirea monedei naționale, dar care s-au transformat rapid într-o contestare directă a regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei, scrie Bloomberg. SUA, Israel și piețele globale urmăresc evoluțiile Situația din Iran a atras atenția liderilor mondiali și a investitorilor, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri cu intervenții militare, sugerând că Washingtonul ar putea sprijini o schimbare de regim. Trump a declarat că „analizează foarte serios” situația și că armata americană evaluează „opțiuni solide”. În același timp, Israelul colaborează îndeaproape cu guvernele europene, iar țările din Golf privesc cu îngrijorare posibilitatea unui haos regional. Prețul petrolului Brent a crescut cu peste 5%, investitorii temându-se de întreruperi ale livrărilor din al patrulea cel mai mare producător OPEC. Economie în colaps și apeluri la grevă în sectorul petrolier Economia iraniană este grav afectată de inflație, sancțiuni și corupție. Reza Pahlavi, fiul fostului șah, aflat în exil, a lansat un apel către muncitorii din industria petrolieră să intre în grevă, un scenariu care ar putea paraliza rapid statul, așa cum s-a întâmplat în 1978. Deși până în prezent nu au fost raportate întreruperi majore ale exporturilor de țiței, piețele rămân extrem de sensibile. Analiștii avertizează că o escaladare a violențelor sau o intervenție militară ar putea destabiliza întreaga regiune. Risc de haos regional Experții susțin că o prăbușire a regimului ar putea genera un vid de putere, conflicte interne și fragmentarea țării pe criterii etnice. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice rămâne un pilon central al regimului și este pregătit să intervină violent pentru menținerea controlului. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a adoptat un ton conciliant, cerând dialog și unitate, însă liderul suprem și forțele de securitate transmit mesaje tot mai dure, inclusiv amenințări cu pedeapsa capitală pentru protestatari. Analiștii Bloomberg Economics consideră că, deși un colaps total este puțin probabil pe termen foarte scurt, Republica Islamică ar putea să nu mai supraviețuiască în forma actuală până la finalul anului 2026.
Trump amenință că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25%
Președintele Donald Trump a declarat luni că orice țară care face afaceri cu Iranul va fi supusă unei taxe vamale de 25% „asupra tuturor afacerilor realizate cu Statele Unite ale Americii”. Această nouă taxă vamală asupra importurilor din partea partenerilor comerciali ai Iranului „intră în vigoare imediat”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social. „Acest ordin este definitiv și concludent. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!”, a scris el, relatează CNBC. Detalii suplimentare despre anunțul privind tariful nu au fost clare încă. Un oficial al Casei Albe a refuzat să răspundă la întrebările CNBC despre postarea președintelui pe rețelele de socializare. Efortul evident al lui Trump de a izola economic Iranul vine în contextul în care țara bogată în petrol din Orientul Mijlociu se luptă să suprime valul continuu de proteste antiguvernamentale masive. Zeci de protestatari ar fi fost uciși în ultimele săptămâni; Trump a amenințat că va lua măsuri militare împotriva Iranului dacă uciderile vor continua. Președintele a încurajat în mod explicit demonstrațiile împotriva regimului iranian. „Iranul se îndreaptă spre LIBERTATE, poate ca niciodată până acum. SUA sunt gata să ajute!!!”, a scris el sâmbătă pe rețelele de socializare. Anunțul privind noile tarife aplicate partenerilor comerciali ai Iranului vine înaintea unei decizii mult așteptate a Curții Supreme cu privire la legalitatea multora dintre cele mai extinse tarife impuse de Trump. Aceste tarife — inclusiv controversatele taxe „reciproce” introduse la începutul lunii aprilie și altele legate de presupusul trafic de fentanil — au fost invocate în temeiul Legii privind puterile economice de urgență internaționale (IEEPA). Nu era clar dacă noile tarife impuse de Trump în legătură cu Iranul se bazează, de asemenea, pe această lege.
Rusia a cumpărat din Iran rachete de 2,7 miliarde de dolari
Din Iran, Federația Rusă a achiziționat rachete balistice și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de aproximativ 2,7 miliarde de dolari, înainte ca Moscova să declanșeze ofensiva militară la scară largă în Ucraina. Potrivit UNN, contractele au fost încheiate între octombrie 2021 și începutul războiului, iar „valoarea totală a armamentului iranian cumpărat de Moscova după finalul anului 2021 depășește deja 4 miliarde de dolari”. Rachete, muniție și sisteme de apărare Achizițiile au inclus „sute de sisteme de rachete de diferite tipuri”, printre care sute de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune Fath-360, dar și aproape 500 de alte rachete din aceeași categorie. În plus, Rusia ar fi primit de la Iran aproximativ 200 de rachete sol-aer destinate sistemelor de apărare antiaeriană. Estimările serviciilor occidentale de informații indică și livrări masive de muniție, Iranul furnizând Rusiei „milioane de cartușe și proiectile”. Datele nu sunt definitive, întrucât acordurile aflate în derulare pot duce la creșterea volumului livrărilor. Parteneriat ruso-iranian și în domeniul dronelor Cooperarea militară dintre Moscova și Teheran s-a extins și în domeniul dronelor. La începutul anului 2023, cele două părți au semnat un contract distinct, în valoare de 1,75 miliarde de dolari, pentru livrarea dronelor kamikaze Shahed-136. Acordul a inclus și transferul de tehnologie necesar producerii acestora pe teritoriul Rusiei, iar acest lucru a permis lansarea producției de drone sub denumirea Geran-2. Acest tip de dronă este utilizat de armata rusă pentru lovituri asupra infrastructurii militare și energetice din Ucraina, având rol de armă de atac kamikaze.
Starlink, alternativă la internetul blocat în Iran. Poate funcționa independent de rețelele statului
Președintele SUA a spus duminică, la Washington, că intenționează să vorbească cu miliardarul Elon Musk despre posibilitatea restabilirii accesului la internet în Iran. Începând de joi, autoritățile iraniene au restricționat serviciile online, limitând drastic comunicarea populației cu exteriorul, în timp ce protestele anti-guvernamentale continuă în mai multe zone ale țării. Potrivit Reuters, întrebat dacă ar lua în calcul implicarea companiei SpaceX, Trump le-a spus jurnaliștilor: „Este foarte bun la astfel de lucruri, are o companie foarte bună”. Ce rol ar putea avea Starlink în Iran Starlink nu este disponibil oficial în Iran. Bazat pe o rețea de sateliți aflați pe orbită joasă, serviciul de internet operat de SpaceX poate funcționa însă independent de rețelele controlate de stat. Din acest motiv, este văzut ca o posibilă alternativă în țările unde accesul la internet este restricționat. În Iran, Starlink este introdus prin terminale aduse ilegal în țară. Accesul la astfel de conexiuni este posibil doar în mod limitat și neoficial, fiind folosit de activiști și jurnaliști pentru a ocoli restricțiile impuse de autorități asupra internetului. Practica a devenit cunoscută în timpul protestelor din 2022, declanșate de moartea unei tinere aflate în custodia poliției morale, care au evoluat rapid într-o mișcare de contestare a regimului. Lecțiile din Ucraina Sistemul a fost folosit în mai multe zone de conflict și criză, inclusiv în Ucraina, unde a asigurat acces esențial la internet după invazia Rusiei. Experiența din Ucraina a arătat însă și limitele serviciului, după ce Elon Musk a fost criticat pentru restrângerea accesului Starlink în timpul unor operațiuni militare, invocând riscuri de escaladare.
Reacția fiicei lui Ion Țiriac la protestele din Iran: de partea cui se situează
Ioana Țiriac (28 de ani), unica fiică a lui Ion Țiriac (86 de ani), s-a arătat preocupată de evenimentele dramatice aflate în plină desfășurare în capitala Iranului, Teheran, dar și în alte orașe. Ioana Țiriac, fiica fostului tenismen român Ion Țiriac, susține protestatarii din Iran, care în ultimele două săptămâni au dat dovadă de mare curaj, opunându-se regimului condus de Ayatollahul Ali Khamenei. În contextul în care protestele s-au răspândit în mai multe orașe în ultimele zile, autoritățile au intervenit violent, iar peste 100 de persoane au fost ucise și cel puțin 2.300 au fost arestate. Ioana Țiriac susține protestatarii: „Toți ochii pe Iran” Fiica lui Ion Țiriac nu uită că are orgini arabe, moștenite de la mama sa, jurnalista egipteană Sophie Ayad. Ioana s-a arătat îngrijorată, duminică, de ceea ce se întâmplă în Iran, iar urmașa magnatului a distribuit o serie de imagini cu protestatarii, alături de textul „All eyes on Iran (n.r. – Toți ochii pe Iran)”. Ideea de #EyesOnIran a apărut inițial în contextul valului de proteste din 2022, pornite după moartea lui Mahsa Amini, o tânără iraniană de 22 de ani. Iar hashtag-ul continuă să fie folosit ca un apel la solidaritate cu diversele mișcări împotriva regimului. Astfel, în timpul protestelor actuale, care s-au răspândit deja în numeroase orașe iraniene și unde autoritățile au răspuns cu violență și restricții de internet, inițiativa la care a aderat și Ioana Țiriac urmărește să mențină vizibilă cauză iranienilor pe scena internațională. Conducerea de la Teheran ar putea fi răsturnată după aproape cinci decenii Protestele din Iran au început la Teheran, spre finalul anului 2025, după ce comercianții au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de scumpiri și prăbușirea monedei locale. Oficialii iranieni au susținut că înțeleg revendicările manifestanților, însă afirmă totodată că mișcările de protest ar fi rezultatul unor influențe externe, indicând Statele Unite ale Americii și Israelul drept principalii responsabili, conform RFI. Experții avertizează că evoluțiile din următoarele ore pot avea un impact major atât asupra protestatarilor, cât și asupra conducerii teocratice de la Teheran, aflate la putere de aproape cinci decenii și care se confruntă cu o posibilă schimbare istorică.
Iran amenință cu ripostă dacă Statele Unite intervin militar
Avertismentul a fost transmis de Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian. „Dacă SUA întreprind acțiuni militare împotriva Iranului sau a teritoriilor ocupate, armata și centrele maritime americane vor fi considerate ținte legitime. Nu ne limităm la a reacționa doar după ce a fost întreprinsă o acțiune”, a declarat oficialul. Declarațiile reprezentanților regimului de la Teheran vin pe fondul amenințărilor făcute de administrația americană. Administrația americană prin vocea președintelui Trump a avertizat regimul de la Teheran cu privire la reprimarea protestelor, declarând: „Mai bine nu începeți să trageți, pentru că vom începe și noi să tragem”. De asemenea, Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani a recunoscut că protestele iranienilor sunt legitime, însă acesta a acuzat că au fost deturnate de o grupare „distructivă și organizată”. „Acest grup a exploatat protestele și s-a angajat în comportamente foarte violente și criminale, inclusiv uciderea unor persoane, arderea de oameni și acțiuni violente care seamănă foarte mult cu metodele grupurilor teroriste precum ISIS”, a spus oficialul iranian. Protestele din Iran au început la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară.
Protestele din Iran, reprimate cu brutalitate. Cel puțin 72 de persoane au fost ucise
Având în vedere că internetul este întrerupt în Iran și liniile telefonice întrerupte, a devenit mai dificil să se evalueze demonstrațiile din străinătate, potrivit AP. Numărul morților din proteste a crescut la cel puțin 72 de persoane ucise și peste 2.300 de persoane reținute, potrivit Agenției de știri pentru activiștii drepturilor omului, cu sediul în SUA. Reprimarea protestelor a fost pusă în aplicare în modul cel mai brutal. BBC Persian a verificat că 70 de cadavre au fost aduse la Spitalul Poursina din orașul Rasht vineri seară. Morga de acolo era la capacitate maximă, așa că cadavrele au fost ridicate. Autoritățile au cerut rudelor decedaților 7 miliarde de riali (5.222 de lire sterline; 7.000 de dolari) pentru a le elibera în vederea înmormântării, a declarat o sursă din spital. Un angajat al unui spital din Teheran a descris „scene foarte oribile”, spunând că au fost atât de mulți răniți încât personalul nu a avut timp să efectueze resuscitarea cardiopulmonară, potrivit BBC. Proteste reprimate în ciuda avertismentelor SUA Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a semnalat o viitoare reprimare a protestelor, în ciuda avertismentelor SUA. Teheranul și-a intensificat amenințările sâmbătă, procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi Azad, avertizând că oricine participă la proteste va fi considerat „dușman al lui Dumnezeu”, o acuzație care poate fi pedepsită cu moartea. Declarația difuzată de televiziunea de stat iraniană spunea că chiar și cei care „i-au ajutat pe participanții la proteste” se vor confrunta cu această acuzație. „Procurorii trebuie să pregătească cu atenție și fără întârziere, prin emiterea rechizitoriilor, terenurile pentru proces și confruntarea decisivă cu cei care, prin trădarea națiunii și crearea de insecuritate, urmăresc dominația străină asupra țării”, se arată în declarație. Președintele SUA, Donald Trump, și-a oferit sprijinul pentru protestatari, declarând pe rețelele de socializare că „Iranul privește spre LIBERTATE, poate cum nu a mai făcut-o niciodată. SUA este gata să ajute!!!” Departamentul de Stat a avertizat separat: „Nu vă jucați cu președintele Trump. Când spune că va face ceva, spune cu seriozitate.”
Autoritățile iraniene au anunțat arestarea unui cetățean străin acuzat de spionaj în favoarea Israelului
„Un cetățean străin, care a intrat în țară sub acoperire și cu un scop bine definit din partea serviciului de informații al regimului sionist, a fost arestat de Organizația de Informații a IRGC în timp ce colecta informații și evalua impactul acțiunilor teroriste ale agenților săi. În urma percheziției bunurilor sale și a ascunzătorii acestuia, au fost descoperite documente care confirmă activitatea sa de spionaj”, se arată în comunicatul agenției iraniene Tasnim, citate de Reuters. De la finalul lunii decembrie, cetățenii iranieni protestează. Inițial, manifestațiile au fost cauzate de prăbușirea monedei naționale și creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară, reflectând critici mai largi la adresa regimului religios. Autoritățile de la Teheran acuză Statele Unite și Israelul că ar fi implicate în alimentarea protestelor. Vineri, ayatollahul Khamenei a declarat că protestatarii „își distrug propriile străzi pentru a face fericit președintele altei țări”, făcând referire directă la Donald Trump.