Procurorul general al Iranului avertizează că protestatarii riscă pedeapsa cu moartea
Procurorul general iranian a declarat că acuzațiile de „dușmani ai lui Dumnezeu” (mohareb), care se pedepsesc cu moarte, se vor aplica tuturor „protestatarilor și teroriștilor”. Oficialul a spus că aceasta acuzație îi va viza și pe complicii acestora în distrugerea de proprietăți și subminarea securității. Acesta a cerut ca în cadrul proceselor, procurorii să nu dispună de „clemență, compasiune sau indulgență”. Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. ONG-ul Activiștii pentru Drepturile Omului din Iran a anunțat că numărul victimelor a ajuns la 65, dar și că peste 2.000 de persoane au fost arestate. Despre protestele din Iran, președintele Trump a amenințat regimul de la Teheran cu privire la reprimarea protestelor, declarând: „Mai bine nu începeți să trageți, pentru că vom începe și noi să tragem”, citat de Reuters.
Dan Dungaciu: Israelul va ataca Iranul, iar America va proteja Israelul. Nu se va mai spune nimic de dreptul internațional atunci
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, critică atitudinea Europei cu privire la situația din Venezuela, anticipând evenimente viitoare în care, spune el, nu se va mai ține cont de legitimitate sau de dreptul internațional. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu susține că, în ciuda criticilor aduse de către europeni privitoare la acțiunile președintelui american Donald Trump, după cum a declarat și acesta, Europa ar beneficia de pe urma ocupărării Groenlandei de către americani. „Vă dați seama ce vor face când o să ia americanii, într-un fel sau altul, și Groenlanda? Pentru că Trump le-a desenat. Deci, Trump a avut o discuție în Air Force One cu presa și l-au întrebat. Și el a spus un lucru, zice: „Europenii știu că ei au nevoie să luăm noi Groenlanda. Ei au nevoie de asta, nu noi neapărat.” Dar vă dați seama ce penibil o să fie atunci? Cât de penibil va fi în comparație cu ce este acum?”, afirmă Dungaciu. De asemenea, în situația actuală privind intervenția Statelor Unite în Venezuela, Dungaciu acuză ipocrizia și dubla măsură, susținând că, în cazul în care Israelul ar ataca Iranul, America i-ar susține, iar restul statelor nu ar mai invoca concepte precum dreptul internațional. „Știți când o să fie cei mai penibili? Atunci când America o să atace Iranul. Și atunci nu o să mai invoce niciun drept internațional”, adaugă moderatorul. „O să atace Israelul Iranul, și America va proteja”, completează invitatul.
Ucraina le cere cetățenilor să părăsească Iranul din motive de securitate
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis joi un avertisment prin care le recomandă cetățenilor ucraineni să plece din Iran, pe fondul unei situații de securitate foarte instabile. Anunțul a venit după izbucnirea unor proteste ample în Iran, declanșate la finalul lunii decembrie, după o grevă a comercianților din Teheran. Nemulțumirile legate de scumpiri și lipsa progresului economic au dus ulterior la manifestații extinse, cu mesaje politice, în mai multe regiuni ale țării. Într-un comunicat oficial, Ministerul de Externe de la Kiev a invocat „înrăutățiri ale situației de securitate” și a indicat rutele disponibile pentru ieșirea din Iran. „Din cauza înrăutățirii situației de securitate din Republica Islamică Iran, Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei recomandă cetățenilor ucraineni să părăsească teritoriul Iranului”, se arată în declarație. Autoritățile ucrainene precizează că părăsirea țării se poate face prin mai multe puncte de control. „În prezent, ieșirea din țară este posibilă prin următoarele puncte de control: Aeroportul Internațional Imam Khomeini (Teheran); Punctul de trecere a frontierei la granița cu Armenia – Norduz/Agarak; Punctul de trecere a frontierei la granița cu Turcia este Bazorgan/Serow”, mai este menționat în comunicat. Ministerul Afacerilor Externe îi sfătuiește pe cetățeni să evite orice confruntare cu autoritățile iraniene și să respecte indicațiile oficiale. „În acest caz, vă rugăm să urmați instrucțiunile autorităților locale, să nu intrați în conflicte cu reprezentanții poliției și să păstrați calmul”, se arată în declarație. Autoritățile de la Kiev au mai transmis că vor reveni cu informații actualizate, dacă situația se schimbă. „În cazul unor schimbări ale situației sau al deschiderii unor rute suplimentare de ieșire din țară, informațiile vor fi actualizate prompt”, adaugă acesta.
Trump: SUA va lovi dur Iranul dacă protestatarii sunt uciși
Statele Unite, prin vocea președintelui Donald Trump, au lansat un avertisment dur la adresa Iranului, declarând că Washingtonul ar putea lovi „foarte dur” Teheranul dacă autoritățile iraniene recurg la violență mortală împotriva protestatarilor care se află în stradă de peste zece zile în numeroase orașe din țară. Trump a spus, printr-o intervenție telefonică la emisiunea Hugh Hewitt Show, că SUA urmăresc „foarte atent” situația și că orice moarte violentă a manifestanților pașnici ar putea declanșa o reacție americană semnificativă, subliniind dorința Washingtonului de a proteja drepturile civile în timp ce protestele escaladează. Protestele din Iran au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie, inițial ca reacție la prăbușirea monedei naționale și la creșterea costului vieții, dar s-au extins rapid în peste 300 de locații din întreaga țară, reflectând nemulțumiri economice și critici mai largi la adresa regimului clerical. Autoritățile de securitate au răspuns prin reprimări dure, inclusiv cu gaze lacrimogene și muniție, ceea ce a dus la cel puțin 36 de morți și peste 2.000 de arestări, potrivit grupurilor pentru drepturile omului. Teheranul condamnă interferența Washingtonului Pe fondul acestei crize, liderii iranieni au încercat să distingă între protestatarii pașnici și persoanele considerate „revoltați” sau violente, iar președintele Masoud Pezeshkian a cerut forțelor de ordine să nu vizeze direct manifestanții, în timp ce comandantul armatei iraniene a avertizat despre un posibil răspuns „în forță” la orice amenințare externă. Teheranul a condamnat totodată ceea ce consideră o „interferență” a Washingtonului în treburile interne ale Iranului și a respins amenințările ca fiind o provocare, pe măsură ce protestele continuă să capete amploare, iar economia rămâne sub presiune majoră din cauza inflației și prăbușirii rialului. Această evoluție amplifică tensiunile existente între SUA și Iran, într-un context regional deja marcat de rivalități și conflicte, și ridică întrebări despre modul în care Washingtonul va răspunde în continuare dacă violența împotriva civililor se intensifică.
Blocaj de internet în Iran pe fondul protestelor care au cuprins toată țara
„Statisticile în timp real arată că Iranul se află acum în mijlocul unei întreruperi a internetului la nivel național; incidentul vine în urma unei serii de măsuri de cenzură digitală tot mai ample care vizează protestele din întreaga țară și împiedică dreptul publicului de a comunica într-un moment critic”, a transmis, printr-un mesaj publicat pe X, organizația NetBlocks. Iranul se confruntă de mai mult timp cu nemulțumiri sociale recurente, alimentate de dificultăți economice și sancțiuni internaționale. După un conflict de aproape două săptămâni cu Israelul, economia a suferit un nou șoc, iar în decembrie moneda națională s-a depreciat puternic, declanșând noul val de proteste. Protestatarii au ieșit în stradă în mai multe orașe, inclusiv capitala Teheran, unde au fost aprinse focuri, și în Borujerd, Arsanjan și Gilan-e Gharb, unde mii de persoane au participat la marșuri. În orașul Shiraz, imagini video au arătat forțele de securitate trecând peste o barieră a protestatarilor pe care era scris mesajul: „Ne revoltam din cauza foamei”. Protestele din Iran au atras și o reacție din partea liderului de la Casa Albă. Președintele Donald Trump a declarat duminică: „Urmărim acest lucru cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”.
Kremlinul îndeamnă SUA și Iranul să se abțină de la escaladarea conflictului după ultima amenințare a lui Trump
Kremlinul a îndemnat marți ca toate părțile să se abțină de la escaladarea conflictului cu Iranul, după ce Donald Trump a precizat că Washingtonul nu va sprijini un alt atac masiv asupra republicii islamice, potrivit Reuters. Moscova, care a cultivat relații mai strânse cu Teheranul de la începutul invaziei în Ucraina, a îndemnat la aplanarea conflictului. „Considerăm că este necesar să ne abținem de la orice măsuri care ar putea escalada tensiunile în regiune și credem că, în primul rând, este necesar dialogul cu Iranul”, a declarat Dimtri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a precizat că Rusia va continua să cultive relații strânse cu Iranul. Rusia și Iran au semnat un tratat de parteneriat strategic în acest an. Occidentul a acuzat că Iran furnizează rachete și drone pentru atacurile rusești asupra Ucrainei, deși Teheranul neagă acest lucru. Reamintim că, luni, flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Teheranul ar putea lucra la restabilirea programelor de înarmare, în urma atacului american din iunie. Iranul neagă că ar avea un program pentru armele nucleare. „Am citit că își construiesc arme și alte lucruri, iar dacă este adevărat, nu folosesc locațiile pe care le-am distrus, ci probabil alte locații”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă. În luna iunie, SUA au lovit trei principale instalații nucleare ale Iranului, după ce s-au alăturat campaniei militare de 12 zile pornită de Israel împotriva Teheranului. Trump a declarat, la momentul respectiv, că atacurile au „distrus” instalațiile Iranului, deși într-o evaluare ulterioară, experți americani au constatat că atacurile au avariat, în mare parte, numai una dintre instalații.
Fâșia Gaza și Iranul, teme centrale la întâlnirea dintre Netanyahu și Trump
Premierul israelian Benjamin Netanyahu este așteptat luni în Statele Unite pentru o întrevedere cu președintele american Donald Trump. Vizita va include discuții pe subiecte majore, precum programul nuclear al Iranului și viitorul armistițiului fragil din Fâșia Gaza, potrivit informațiilor transmise duminică de Al Jazeera. Aceasta reprezintă a cincea întâlnire dintre cei doi lideri pe teritoriul american de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în urmă cu aproape un an. Conform presei israeliene, Netanyahu nu va fi însoțit de jurnaliști și va avea discuțiile cu Donald Trump la reședința acestuia din Mar-a-Lago, în Palm Beach, Florida. Potrivit publicației Yedioth Ahronoth, pe agenda discuțiilor se află și situația din Siria, precum și rolul Hezbollahului libanez. În acest moment, Statele Unite și mediatorii regionali încearcă să grăbească lansarea celei de-a doua etape a armistițiului dintre Israel și Hamas, aflat în vigoare din luna octombrie. A doua fază a planului de pace propus de Trump, care ar putea începe la mijlocul lunii ianuarie, include dezarmarea Hamas, formarea unei forțe internaționale de stabilizare, retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza și instalarea unui guvern de tranziție. Pe lângă cele cinci întâlniri din acest an în Statele Unite, Trump a petrecut câteva ore la Ierusalim pe 13 octombrie, atunci când ultimii 20 de ostatici din Gaza au fost eliberați, moment în care a făcut și un apel public pentru pace. „Israelul, cu ajutorul nostru, a câștigat tot ce se poate realiza prin forța armelor. Acum este momentul să transformăm aceste victorii împotriva teroriștilor în pace și prosperitate pentru întregul Orient Mijlociu”, a declarat atunci Trump, într-un discurs susținut în parlamentul israelian.
Președintele Iranului spune că țara sa se află într-un război total cu SUA, Israel și Europa
Pezeshkian a afirmat, într-un interviu publicat sâmbătă pe site-ul liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, că acest conflict cu Occidentul este mai grav decât războiul sângeros dintre Iran și Irak din anii ’80, potrivit AP. „În opinia mea, ne aflăm într-un război total cu Statele Unite, Israelul și Europa”, a declarat Pezeshkian. „Suntem încercuiți din toate direcțiile” Președintele iranian a susținut că războiul dus de Occident împotriva Iranului este „mai complicat și mai dificil” decât războiul din perioada 1980–1988 cu Irakul, conflict care a provocat peste un milion de victime de ambele părți. „În timpul războiului cu Irakul, situația era clară: ei lansau rachete, iar noi știam exact unde răspundem. Acum însă suntem încercuiți din toate direcțiile”, a spus el. Declarațiile vin cu două zile înaintea întâlnirii planificate dintre Trump și Netanyahu, în cadrul vizitei premierului israelian în Statele Unite, Iranul urmând să fie unul dintre principalele subiecte ale discuțiilor. Loviturile aeriene lansate de Israel și Statele Unite asupra Iranului, în cadrul conflictului aerian de 12 zile din luna iunie, au provocat moartea a aproape 1.100 de iranieni, inclusiv comandanți militari de rang înalt și oameni de știință din domeniul nuclear. Atacurile cu rachete lansate de Iran ca represalii au ucis 28 de persoane în Israel.
O universitate din SUA concediază o profesoară iraniană pentru critici la adresa Israelului
Este vorba despre Shirin Saeidi, profesoară asistentă de științe politice la Universitatea din Arkansas, care ocupa și funcția de directoare a Programului de Studii ale Orientului Mijlociu. Vineri, conducerea universității a decis să o îndepărteze din funcția de conducere, după ce Saeidi a publicat pe platforma X mesaje în care critica acțiunile Israelului în Gaza. Ea a descris războiul purtat de armata israeliană în Gaza drept „genocid”, calificând regimul politic israelian ca fiind „terorist”. Decizia a declanșat o amplă dezbatere privind libertatea de exprimare și autonomia academică din Statele Unite. Criticile la adresa Israelului, analizate de conducerea universității Un purtător de cuvânt al universității, citat de Mizan News Agency, a confirmat măsura. El a precizat că „Shirin Saeidi nu mai face parte din conducerea Programului de Studii ale Orientului Mijlociu”. Instituția de învățământ „analizează și dacă profesoara a folosit numele și antetul oficial al instituției atunci când a făcut declarații publice” împotriva Israelului. Cazul Saeidi evidențiază tensiunile tot mai accentuate în universitățile din SUA. De la începutul războiului din Gaza, în 2023, numeroase campusuri din SUA au fost scena unor proteste împotriva Israelului. Acestea au dus la suspendări și concedieri ale studenților și cadrelor didactice. Iranul condamnă decizia Reacții dure au venit și din Iran. Nasser Seraj, oficial iranian responsabil de relațiile internaționale ale justiției și secretar al Înaltului Consiliu pentru Drepturile Omului, a declarat că „îndepărtarea unei profesoare iraniene pentru apărarea poporului palestinian este încă o rușine pentru Statele Unite”. Oficialul iranian susține că acest caz arată clar că „libertatea de exprimare și spațiul academic promovate de Occident sunt, în realitate, simple sloganuri”. El a adăugat că mediul universitar occidental este „supus presiunilor ideologice”. Critici similare, la nivel internațional În legătură cu situația din Gaza, termenul de „genocid” a fost folosit și de alți oficiali și experți internaționali. Africa de Sud a sesizat Curtea Internațională de Justiție, acuzând Israelul de încălcarea Convenției ONU pentru prevenirea și pedepsirea genocidului. De asemenea, mai mulți raportori speciali ai ONU au avertizat asupra unui „risc serios de genocid”. În același timp, organizații internaționale pentru drepturile omului au vorbit despre crime grave și posibile crime împotriva umanității. Printre acestea se numără Amnesty International și Human Rights Watch. Numeroși juriști și academicieni specializați în drept internațional au susținut că acțiunile militare din Gaza ridică semne majore de întrebare privind respectarea dreptului umanitar internațional. Autoritățile universitare americane nu au anunțat, deocamdată, dacă măsura luată în cazul lui Shirin Saeidi va fi revizuită.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică nu mai poate verifica stocul de uraniu al Iranului
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) nu a mai reușit de luni întregi să verifice stocurile de uraniu aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor nucleare din Iran, potrivit unui raport confidențial obținut de Associated Press. Instituția avertizează că a „pierdut continuitatea informațiilor” privind materialele nucleare declarate anterior de Teheran la instalațiile afectate de atacurile Israelului și Statelor Unite în timpul conflictului din iunie, și cere ca situația să fie „rezolvată urgent”. Ultimul raport complet al AIEA, publicat în septembrie, arăta că Iranul deținea 440,9 kilograme de uraniu îmbogățit până la 60% puritate, un pas tehnic scurt față de nivelul de 90% necesar pentru armament nuclear. Directorul general al agenției, Rafael Grossi, a declarat recent pentru AP că o astfel de cantitate ar fi suficientă pentru până la zece bombe nucleare, dacă Iranul ar decide să militarizeze programul său atomic. „Asta nu înseamnă că Iranul are o armă nucleară,” a subliniat el. Teheranul insistă de mult timp că programul său nuclear are scopuri exclusiv pașnice. Totuși, AIEA și mai multe state occidentale susțin că Iranul a avut un program organizat de dezvoltare a armelor nucleare până în 2003.Raportul de miercuri accentuează îngrijorările internaționale privind lipsa de transparență a Iranului, într-un moment în care tensiunile regionale rămân ridicate, iar sancțiunile economice continuă să afecteze grav economia țării.