Dan Dungaciu: România, Marea Neagră și Europa nu sunt prioritare pentru Trump
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, profesorul universitar, analistul și geopoliticianul Dan Dungaciu a enumerat provocările geopolitice cu care se confruntă Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump. Potrivit acestuia, România și regiunea Mării Negre nu se regăsesc printre prioritățile administrației Trump, într-un moment în care marile dosare globale tensionează agenda de la Washington. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dungaciu: „Se discută chestiuni grave, care îl pot costa președinția pe Trump” Profesorul Dungaciu a explicat că în numele președintelui american se duc negocieri importante, care implică Moscova, Iranul sau capitale europene și care pot influența decisiv finalul mandatului. „Sunt chestiuni grave, adică se duc emisarii lui Trump peste tot: se duc la Moscova, se duc în Iran, ajung la Paris, discută chestiuni totuși grave, care ar putea să-l coste pe Trump președinția”, a declarat el în emisiune. Principalul risc? Un nou „Vietnam” geopolitic, în cazul în care războiul din Ucraina se prelungește fără o soluție clară: „Un Afganistan, un Vietnam, o Ucraină transformată în Vietnam înseamnă sfârșitul administrației Trump și eșecul președinției”, mai spune Dungaciu. Dungaciu: „Trump vrea să închidă dosarele fierbinți pentru a se concentra pe altele” În viziunea analistului, Trump își dorește o degrevare de conflictele externe care i-ar putea destabiliza mandatul. „Spectrul Afganistanului din 2002-2003 este acolo, în fața administrației Trump, și el vrea să rezolve aceste probleme în așa fel încât să se ocupe de altele”, a afirmat Dungaciu. Această abordare explică și intențiile administrației de a reduce prezența militară americană în anumite regiuni, inclusiv în Europa de Est. România, prinsă în categoria „și altele” În ceea ce privește România, mesajul este unul clar și tranșant: nu suntem pe lista scurtă a priorităților Casei Albe. „România și, iertați-mă, Marea Neagră și Europa în general sunt chestiuni care apar mai degrabă la „și altele””, a concluzionat Dungaciu. Într-un context în care SUA sunt preocupate de Orientul Mijlociu, relațiile cu Rusia și gestionarea finalului de război din Ucraina, regiunea noastră rămâne marginalizată strategic. Iar acest lucru ridică întrebări serioase despre poziția și influența României în raport cu partenerul său strategic. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Pentru ca americanii să nu recunoască alegerile trebuie să se întâmple ceva grav
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a analizat scenariile posibile privind alegerile din România și implicațiile politice interne și internaționale ale acestora. Discuția a inclus și o evaluare a strategiilor politice ale unor partide precum USR, precum și posibila reacție a Statelor Unite în cazul unui derapaj democratic. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Cristoiu: „Nu poți să nu recunoști alegerile fără motiv. Trebuie să se întâmple ceva grav” Cristoiu a fost întrebat de Marius Tucă ce s-ar putea întâmpla dacă Statele Unite nu ar recunoaște rezultatele alegerilor din România. Răspunsul său a fost tranșant: o astfel de reacție ar necesita o justificare solidă și un eveniment serios care să o declanșeze. „Nu au cum să nu recunoască alegerile fără un motiv. Trebuie să aibă ceva concret. Nu poți doar să spui că nu-ți plac rezultatele și gata. Trebuie să se întâmple ceva grav. Să fie, de exemplu, scos Simion din joc, să fie o intervenție de tip autoritar. Altfel, n-au cum să conteste alegerile doar de dragul de a le contesta.”, susține Cristoiu. Cristoiu subliniază că, până la alegeri, ar putea apărea evenimente care să schimbe cursul lucrurilor, dar totul depinde de gravitatea situației. „Chiar și până în alegeri, dacă se întâmplă ceva cu adevărat serios – nu vorbesc de orice incident – atunci ar putea apărea reacții internaționale.”, adauga el. Cristoiu: „Au încercat să o scoată pe Șoșoacă, dar efectul a fost invers” Un alt subiect abordat a fost eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa electorală pentru Primăria Capitalei. Cristoiu a explicat că tentativa nu doar că a eșuat, dar a avut un efect de bumerang. Cristoiu observă o diferență clară între o decizie impusă de partid și una legitimată prin votul popular. „Au încercat să rezolve problema cu Șoșoacă, dar efectul a fost exact pe dos. Toată stima pentru Duduia, cum i-am spus, dar nu au scos-o. A fost o manevră clară, o înscenare democratică, dar nu poți să o pui pe asta ca și cum a fost scoasă prin voința publicului. Nu e totuna.Scoaterile acestea regizate nu țin loc de legitimitate. Publicul simte când e ceva forțat.”, spune Cristoiu. Cristoiu: „USR-ul a calculat: mai bine sacrificăm Capitala ca să intrăm în viitorul guvern” Analiza lui Ion Cristoiu s-a îndreptat apoi către mișcările strategice ale USR, în special în contextul candidaturilor la alegerile locale din București. Potrivit acestuia, partidul a ales în mod deliberat să nu aibă un candidat propriu puternic pentru Primăria Generală, mizând pe altceva. „USR-ul a considerat că bătălia din turul întâi este să nu intre în turul doi nici Ponta, nici Simion. A zis: să intre doar unul dintre ei, în niciun caz amândoi. Iar din partea noastră, a celor pro-europeni, trebuie să fie cineva. Au zis: cine poate intra? Nicușor Dan. Deci au justificat că l-au susținut pe el pentru a asigura un echilibru.”, susține Cristoiu. Cristoiu crede că decizia USR-ului face parte dintr-un plan mai amplu, ce vizează participarea la o posibilă guvernare post-electorală. „Nu au pierdut cu adevărat. În planul lor, după alegeri va fi un guvern de uniune națională condus de Cioloș sau Bolojan. Și acolo, latura USR va fi foarte prezentă, chiar dacă rămâne PSD la putere.”, conchide el. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează detalii dintr-o conversație mai amplă
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a comentat rolul și sensul real al trimiterii de „emisari” în politica internațională. Plecând de la o recentă declarație a premierului României, Dungaciu a explicat de ce trimiterile la astfel de gesturi diplomatice sunt uneori greșit înțelese sau prezentate superficial în spațiul public. În realitate, spune el, emisarul nu este începutul unei relații diplomatice, ci doar o piesă într-un dialog deja inițiat și conturat între marile puteri. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Emisarul – un actor într-o piesă deja scrisă Comentând ideea premierului României despre existența unor „emisari” în planul diplomatic internațional, Dungaciu a remarcat că acest tip de gest e de fapt parte dintr-o conversație deja existentă între actori internaționali, nicidecum o încercare de a iniția ceva nou. În sprijinul afirmației sale, a oferit exemplul clar al lui Kiriil Dimitriev – un reprezentant al Federației Ruse, care a fost primit recent în Statele Unite. „Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează anumite elemente, clarifică momente dintr-o discuție care deja a avut loc. Nu e începutul dialogului, ci o continuare discretă”, a precizat profesorul. Faptul că lui Dimitriev i s-a ridicat interdicția de a intra în SUA pentru a purta o asemenea discuție subliniază caracterul delicat și clar definit al rolului său. Kiriil Dimitriev – un mesager cu profil financiar, nu diplomatic Dungaciu a subliniat că emisarul rus Kiriil Dimitriev nu are nicio legătură directă cu dosarul ucrainean și nu este un actor politic clasic. Cu o carieră în finanțe și studii în SUA, Dimitrov este omul care gestionează un fond suveran uriaș și care a calculat că, în urma războiului din Ucraina și a retragerii companiilor occidentale din Rusia, americanii ar fi pierdut în jur de 300 de miliarde de dolari. „Este o discuție de business, nu una de strategie militară. Nu are nicio legătură cu Ucraina. A fost trimis să clarifice lucruri punctuale în relația Rusia-SUA, într-un context post-discutare deja stabilit prin conversațiile din februarie și mai dintre Biden și Putin”, a explicat Dungaciu. Diplomatul adevărat, între ambasade și miniștri În contrast cu ideea de „emisar” ca soluție diplomatică spectaculoasă, Dungaciu atrage atenția că în relațiile între state recunoscute, canalele clasice – ambasadele și miniștrii de externe – rămân pilonii reali ai dialogului. A vorbi despre trimiteri de emisari în astfel de contexte, fără să existe o criză formală sau lipsa canalelor oficiale, pare să fie mai degrabă o tentativă de a dramatiza inutil o normalitate diplomatică. „Când ai ambasadă, ai ministru de externe și stat recunoscut, nu trimiți emisari să bată la ușă. Trimiți emisari doar pentru detalii într-o conversație mare, deja pornită. Nu pentru deschiderea acelei conversații”, a conchis profesorul. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Dacă americanii nu recunosc alegerile din România, nu le va recunoaște nici Rusia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a ridicat un semnal de alarmă cu privire la riscurile externe care planează asupra României în contextul electoral din 2024-2025. Într-o analiză francă, Dungaciu a avertizat că una dintre cele mai sumbre perspective pentru țară ar fi ca Statele Unite „să nu mai fie interesate de România”. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Cea mai proastă veste: dezinteresul american Pornind de la ipoteza unui posibil dezinteres al SUA față de spațiul românesc, Dan Dungaciu a subliniat că, în prezent, nici măcar nu mai pare să existe un efort de a înțelege România: „S-ar putea ca pe americani să nu-i mai intereseze România. Asta ar fi vestea cea mai proastă. Nici măcar că au o problemă de înțelegere… pur și simplu să nu le mai pese deloc ce se întâmplă aici”, spune profesorul. Această constatare vine pe fondul unei lipse acute de claritate și strategie din partea României în plan internațional, iar profesorul consideră că partenerul strategic american nu mai vede Bucureștiul ca o piesă relevantă pe tabla de șah geopolitică. Alegerile prezidențiale, sub semnul incertitudinii Marius Tucă a adus în discuție incertitudinea legată de alegerile prezidențiale din România și posibilele reacții externe, în special ale SUA. În contextul unor mesaje recente, precum cele transmise de James Devan, există suspiciuni privind credibilitatea și validarea internațională a scrutinului ce urmează. „Dacă americanii nu recunosc alegerile, a doua țară care nu le va recunoaște va fi Rusia”, a declarat categoric Dungaciu. Deși cele două țări nu pot fi comparate în planul relațiilor bilaterale cu România, un astfel de scenariu ar amplifica riscul de instabilitate regională și ar compromite percepția externă asupra legitimității puterii de la București. Semnalele Rusiei – nu doar pentru România Dungaciu a explicat că un eventual refuz al Rusiei de a recunoaște alegerile din România nu ar avea drept scop direct destabilizarea țării, ci ar face parte dintr-o strategie regională și globală mai amplă. „Semnalul pe care rușii îl trimit nu-l trimit neapărat pentru România. Îl trimit pentru alte spații, ca să arate că aici e ceva în neregulă”, a punctat invitatul. În opinia sa, dacă Rusia câștigă în Ucraina, resuscitarea naționalismului rus va fi atât de profundă, încât „peste câțiva ani ne vom ruga să mai stea Putin, ca să-i potolească pe nebunii care vor apărea în jurul lui”. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
H.D. Hartmann: Dacă elita din SUA l-ar fi susținut pe Georgescu, CCR ar fi schimbat decizia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a vorbit despre tăcerea periculoasă a Statelor Unite în fața derapajelor din România. Acesta a criticat lipsa unui mesaj ferm din partea partenerului strategic, mai ales în contextul eliminării lui Călin Georgescu din cursa prezidențială. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Statele Unite ar fi trebuit să transmită un semnal clar Hartmann s-a declarat dezamăgit de lipsa unui răspuns ferm al Statelor Unite în fața situației din România. Potrivit acestuia, în absența unui semnal clar din partea Washingtonului, grupările care au capturat instituțiile statului român acționează nestingherit. El consideră că o astfel de poziționare lipsă alimentează abuzurile de putere, chiar și atunci când este vorba de suspendarea drepturilor fundamentale sau de eliminarea unor candidați din competiția electorală. „Ceea ce mă deranjează cel mai rău și cel mai mult este că Statele Unite nu transmit un semnal fundamental de rupere cu această grupare privată care a pus mâna pe statul român.”, afirmă Hartmann. Hartmann: „Călin Georgescu n-a convins elita americană” În continuarea discuției, analistul a explicat de ce Statele Unite nu au reacționat ferm în cazul eliminării lui Călin Georgescu. El spune că Georgescu nu a oferit garanții clare partenerilor externi. Pozițiile sale fluctuante de-a lungul timpului i-au afectat credibilitatea în ochii elitei politice americane. Hartmann a explicat și ce presupune „sprijinul total” din partea SUA, sugerând că, în lipsa acestuia, nici Curtea Constituțională nu ar fi simțit presiunea de a acționa corect. „Călin Georgescu nu a convins, nu a convins sub nicio formă. Și doi, a avut și niște poziționări de-a lungul anilor. Ba era cu NATO, ba era cu SUA, ba nu era cu NATO. Nu a convins elita americană că merită să fie sprijinit până la capăt. Ce înseamnă sprijin până la capăt american, ca asta e cel mai important. El se duce până la a nu recunoaște rezultate alegerilor, rupem relațiile cu voi și în acel moment Curtea Constituțională, oricât de slugă ar fi fost la adresa puterii politice sau a acestui grup privat care a pus mâna pe statul român, nu și-ar fi permis aceste lovituri.”, spune Hartmann. Hartmann: „Traian Băsescu știe ceva” Pe final, Hartmann a comentat și intervenția lui Traian Băsescu, care a atras atenția asupra situației politice din România. Deși a fost un critic constant al fostului președinte, Hartmann a recunoscut că mesajul transmis de Băsescu trebuie luat în serios. În opinia sa, Băsescu încă păstrează legături în cercurile politice influente din Statele Unite, iar intervenția sa ar putea semnala ceva grav. „Eu cred foarte cinstit, Marius Tucă, că acel semnal e foarte dur. Băsescu știe ceva. El nu și-a pierdut încă în mafia democrată relațiile. El a fost cu democrații, el a fost cu Soros, cu ăștia.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
H.D. Hartmann: Americanii nu ne dau rușilor, dar este un efect al degradării relațiilor SUA-România
Într-un moment geopolitic tensionat, în care pacea din Ucraina atârnă de un fir de păr, H.D. Hartmann atrage atenția asupra degradării periculoase a relațiilor dintre România și Statele Unite. În emisiunea „Marius Tucă Show”, analistul a vorbit despre consecințele concrete ale acestei rupturi diplomatice, dar și despre efectele propagandistice care întrețin confuzia în spațiul public. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Hartmann: „România riscă să intre într-o zonă gri geopolitică” Hartmann avertizează că în lipsa unui dialog real cu Washingtonul, România riscă să devină o țară „în zona gri”. Ea poate pierde poziționarea clară în marile decizii geopolitice. El spune că în contextul negocierilor de pace pentru Ucraina, SUA sunt cele care decid direcția. România ar trebui să fie prezentă în acel dialog. În schimb, în acest moment, susține invitatul, Bucureștiul nu mai are „relații active” cu americanii, iar colaborările reale au fost înlocuite cu declarații goale. „În acest moment atât de periculos, a nu avea relații active, a nu avea relații absolut constructive cu Statele Unite este trădare de țară. Nu pentru că SUA ne vor da rușilor, că nu ne vor da niciodată. Înghețarea pur și simplu a relațiilor între SUA și România duce la intrarea într-o zonă gri a României, într-o zonă gri geopolitică.”, afirmă Hartmann. Politica externă nu se face cu poze, ci cu dialog real Analistul critică și discursul oficial de la București, acuzându-l pe ministrul Predoiu că încearcă să „acopere” degradarea relațiilor prin explicații tehnocrate. Potrivit lui Hartmann, în lipsa unei legături directe cu președintele SUA, România rămâne în afara procesului decizional real, într-un moment în care se conturează noi alianțe și sfere de influență în Europa. În opinia sa, nu există riscul ca România să fie „dată rușilor”, dar riscul este de izolare și irelevanță. „Politica externă a Statelor Unite o face președintele Statelor Unite ale Americii. Dacă nu ai acolo dialog, nu relații, nu să te pozezi nu știu unde, ci să ai relații working relations, cum se spune în engleză. Adică relații reale, active. În acel moment, când se decid marile mișcări geopolitice ale SUA în Europa, tu intri în zona gri. Nu că te iau rușii, aia e o minciună, aia este o disperare a lui Goșu, a lui CNA-ul lui Bănescu și a mai știu eu căror mincinoși care spun că ne iau rușii. Nu. Americanii nu ne dau rușilor. Este un efect însă al acestei degradări a relațiilor între România și SUA sau între SUA și România.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Sancțiune fără precedent: CNA lovește în Marius Tucă pentru o opinie postată pe YouTube
Marius Tucă a vorbit în direct la Ionuț Cristache despre o sancțiune primită de la CNA pentru un videoclip publicat pe conturile sale personale. Fără nicio notificare prealabilă, jurnalistul s-a trezit cu conținutul șters și fără explicații. Este prima oară în cariera lui când primește o sancțiune de acest fel. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Ionuț Cristache Marius Tucă a intervenit telefonic în emisiunea lui Ionuț Cristache și a povestit cum a aflat că a fost sancționat de CNA. Nu a existat nicio înștiințare oficială, niciun dialog, nici măcar un semnal informal. Informația a ajuns la el abia când conținutul fusese deja scos, iar reacția a fost una de uimire totală. Jurnalistul a spus că, în 35 de ani de carieră, nu a mai trăit o asemenea situație. „Absolut nimic n-a ajuns la mine. Prima informație a fost cea legată de faptul că trebuie să scoată postarea, conținutul video. Până atunci nu am primit nimic. Vorba voastră, înainte te chema la CNA, discutai, puteai primi o sancțiune sau un avertisment. E prima dată în viața mea de jurnalist când primesc o sancțiune. Și una gravă, dacă mă întrebați pe mine. Adică să scoți conținutul video. În 35 de ani nu-mi aduc aminte o sancțiune.”, spune el. „E vorba de o opinie. Nu a fost emisiune, ci ceva personal” Ionuț Cristache a ținut să clarifice un detaliu esențial: sancțiunea nu a fost aplicată pentru o emisiune difuzată la Gândul sau pe alt canal oficial. Era vorba de o opinie exprimată în spațiul personal, pe contul de YouTube și TikTok al jurnalistului. Cu toate acestea, CNA a considerat conținutul ca fiind sancționabil, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind libertatea de exprimare în mediul online. „Tu nu ai fost penalizat ca jurnalist Gândul în urma unei prestații jurnalistice la un trust de presă. Tu ai fost penalizat pentru o opinie de pe canalul tău personal.”, a spus Ionuț Cristache. „Imaginați-vă că vin cei de la CNA și-ți iau postările de pe TikTok sau YouTube” În continuarea discuției, Marius Tucă a făcut referire la o eventuală extindere a autorității CNA asupra tuturor platformelor online. Jurnalistul a menționat că decizia ar fi fost justificată printr-un cadru legal european, dar consideră abordarea total deplasată. A făcut și o comparație cu Ion Cristoiu, despre care spune că, dacă s-ar aplica aceleași criterii, ar rămâne fără jumătate din conținutul postat. „Păi nu, stai o secundă că acuma analiza se face în baza legii. Legea asta de la Uniunea Europeană… se pot analiza conținuturi de pe TikTok, Facebook, YouTube. Imaginați-vă că vin ăia de la CNA și-ți iau postările. Ale mele, ale altora… Cristoiu pune de 10 pe zi. Eu îi spun de-acuma că rămâne fără jumătate din ele.”, afirmă Tucă. Iulian Marinescu, originar din Târgu Jiu, a absolvit studiile de licență și master la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Cu o carieră diversificată, Iulian Marinescu activează ca actor … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Nicușor Dan a început să fie vocal după câștigarea celui de-al doilea mandat
Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a venit cu o ipoteză controversată: anularea alegerilor pentru ca Nicușor Dan să fie inclus pe listă. Acesta a subliniat că situația este una „foarte ciudată” și a ridicat semne de întrebare asupra modului însăilat în care s-au desfășurat lucrurile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Nicușor Dan – de la tăcere la activism politic Un aspect remarcabil, potrivit lui Ion Cristoiu, este transformarea lui Nicușor Dan după ce a câștigat cel de-al doilea mandat de primar al Capitalei. Potrivit jurnalistului, într-o manieră surprinzătoare, edilul a devenit brusc vocal și activ pe scena publică, deși până atunci avusese o prezență mai degrabă discretă. „El, timp de patru ani, nu a făcut nimic, a fost mut, ca o lebădă. Dar, când au venit alegerile, brusc, a devenit activ. Când încep alegerile, devine febril. A început să se ducă la toți candidații, inclusiv la Nicolae Ciucă, și să negocieze.”, a afirmat Cristoiu. Referendumul controversat Un alt aspect discutat în emisiune a fost referendumul inițiat de Nicușor Dan. Conform lui Cristoiu, acest demers ar trebui să ridice semne de întrebare, deoarece primarul general propunea transferul unor atribuții de la primarii de sector către Primăria Generală, ceea ce ar fi dus la o concentrare mai mare a puterii. „Era clar o manevră. Referendumul fusese exagerat de la bun început, iar dacă era aprobat, ar fi oferit primarului general puteri sporite”, a subliniat Ion Cristoiu. Alegerile și acuzațiile de ilegitimitate Marius Tucă afirmă că alegerile care urmează vor fi considerate ilegitime de americani. Jurnalistul a invocat declarațiile făcute deja de J. D. Vance. Ion Cristoiu a precizat că există zvonuri conform cărora ar putea fi contestate rezultatele scrutinului, ceea ce ar duce la un nou val de incertitudine politică. „Se poate ajunge la ideea că alegerile acestea nu sunt valide. Dar dacă așa stau lucrurile, de ce nu s-a spus încă de pe acum?”, a punctat Cristoiu. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele