Dan Dungaciu: România ia decizii pe baza unei supoziții că America se duce în cap
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, analist și geopolitician, a explicat de ce România, în opinia sa, a luat o decizie nelegitimă privind orientarea strategică și securitară. Analistul atrage atenția asupra fragilității Uniunii Europene și a haosului din spatele promisiunilor privind trimiterea de trupe sau garantarea securității în regiune. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dungaciu susține că, în loc să-și păstreze poziția de echilibru și să aștepte o nouă conducere legitimă, România s-a aruncat într-un pariu riscant pe un proiect european fragil. Într-un context geopolitic instabil, Bucureștiul a ales să meargă tot pe cartea Bruxellesului. Dan Dungaciu: „Nu e niciun back-stop american. Este haos și la noi, și la ei” În analiza sa, Dan Dungaciu consideră că strategia europeană privind conflictul din Ucraina este doar o formulare teoretică fără acoperire concretă. Deși se vorbește despre trupe și sprijin, realitatea este că americanii nu garantează aceste forțe. Între partenerii occidentali există deja divergențe clare. „Toată povestea asta cu trimitem trupe, nu trimitem trupe, nu este niciun back-stop american pentru trupele aia. Deci nu vom trimite trupe, zic britanicii, ideea francezilor nouă nu ne place. Deci e un haos și într-o parte și în alta în realitate. Da, voi, statul român, ați luat deja o decizie complet nelegitimă. E bazată pe o supoziție că America să duce în cap.”, afirmă Dungaciu. În acest context, România, spune el, ar fi trebuit să aștepte desemnarea unui președinte legitim, în loc să ia o decizie pe baza unei simple ipoteze că Statele Unite se retrag din regiune. Potrivit analistului, riscul strategic este uriaș dacă acest pariu pe un proiect european instabil se dovedește greșit. „Se pregătește o presiune militară. Rușii vor lovi în curând” Dungaciu atrage atenția și asupra evoluțiilor de pe frontul din Ucraina. El estimează că, în perioada imediat următoare, Rusia va lansa o ofensivă majoră. Va profita de condițiile favorabile din teren și de slăbirea ajutorului american. „Într-o lună de zile se închide rezerva de armament, adică țeava la armament venită de la Biden, arondată de Biden. Și atunci o să înceapă chestiuni foarte complicate.”, avertizează el. România riscă să fie prinsă în mijlocul unui conflict fără a avea un plan solid de apărare. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Toni Neacșu: Dacă nu îl apărăm pe Alexandru Vasile, judecătorii nu se vor mai simți independenți în această țară
Într-o ediție transmisă live de Gândul, avocatul Toni Neacșu a abordat un subiect extrem de sensibil, legat de decizia judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești. Neacșu a evidențiat importanța acestei decizii în contextul actual politic și juridic din România și a subliniat nevoia de solidaritate pentru apărarea independenței magistraților. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Toni Neacșu: „Trebuie să existe o formă de solidarizare cu domnul judecător” Toni Neacșu a subliniat că decizia luată de judecătorul Alexandru Vasile reprezintă un act de curaj într-o perioadă marcată de tensiuni și presiuni asupra sistemului judiciar. În opinia sa, această decizie nu trebuie privită doar ca un gest singular. Este un moment definitoriu pentru apărarea independenței instanțelor din România. Neacșu a insistat că sprijinul pentru Vasile este esențial nu doar pentru cariera magistratului, ci și pentru protejarea unui sistem de justiție liber și echilibrat. „Lucrurile sunt foarte clare din punctul ăsta de vedere și cred că Dana a atins puțin mai devreme subiectul. El se regăsește și în motivarea acestuia, domnului judecător Alexandru Vasile, și poate să îmi dați posibilitatea să discutăm puțin mai târziu, împreună și despre domnia sa, pentru că eu cred că el trebuie apărat în momentul de față. Cred că trebuie să existe o formă de solidarizare cu domnul judecător, nu pentru domnia sa, ci pentru noi înșine, pentru că dacă nu facem lucrul ăsta, judecătorii nu se vor mai simți independenți în această țară.”, a spus Toni Neacșu. Curtea de Apel Ploiești a suspendat Hotărârea CCR cu doar câteva zile înainte de alegeri Decizia pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, prin judecătorul Alexandru Vasile, a venit într-un moment extrem de sensibil. Mai exact, cu doar zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025. Instanța a dispus suspendarea executării Hotărârii nr. 32/2024, cea prin care Curtea Constituțională anulase turul doi al alegerilor anterioare. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Toni Neacșu: Înalta Curte nu are timp să ia o decizie până pe 4 mai
În cadrul emisiunii „Marius Tucă Show”, avocatul Toni Neacșu a oferit o analiză asupra implicațiilor juridice ale unei hotărâri judecătorești recente și a reacției Biroului Electoral Central (BEC), în contextul alegerilor programate pentru 4 și 18 mai. În opinia avocatului, calendarul procedural face improbabilă o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție înainte de primul tur al scrutinului. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Neacșu: „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte” Potrivit avocatului Neacșu, exista o hotărâre judecătorească ce ar fi trebuit să producă efecte, inclusiv suspendarea anumitor operațiuni electorale. „Legea prevede că orice hotărâre judecătorească produce anumite efecte… legea spune că în această situație toată lumea ar trebui să respecte această suspendare. Suspendarea vizează practic numai punctul doi din hotărârea de anul trecut a Curții Constituționale, care se referă la organizarea unui nou proces electoral de la zero”, a explicat Neacșu. Acesta a menționat că, în opinia sa, Biroului Electoral Central (BEC) ar fi trebuit să ia act de această hotărâre și să suspende acțiunile pregătitoare pentru alegeri. „Înțeleg că BEC-ul l-a luat în discuție… a decis să nu respecte niciun fel această hotărâre și să meargă mai departe.”, a adăugat el. Neacșu: „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai” Avocatul și-a exprimat scepticismul cu privire la posibilitatea unei decizii rapide a Înaltei Curți. „Nu. Dar din alt motiv cred că nu e timp să se dea o decizie cel puțin înainte de 4 mai. Și anume, această hotărâre înainte să plece la Înalta Curte, trebuie să fie motivată de judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești”, a punctat Neacșu. El a subliniat că termenul legal pentru motivarea hotărârii este de până la 30 de zile. „Ori, dacă această hotărâre nu va fi motivată, să spunem mai devreme de o săptămână, este evident că ajungem deja cel puțin la primul tur. Rămâneți amândoi, să știți că e de 30 de zile. Domnul judecător poate să-și ia cât dorește din aceste 30 de zile.” Improbabilitatea unei Decizii a Înaltei Curți înainte de 4 Mai În concluzie, opinia lui Toni Neacșu este că, având în vedere termenul de motivare a hotărârii de către Curtea de Apel Ploiești, este puțin probabil ca Înalta Curte de Casație și Justiție să poată emite o decizie relevantă înainte de data de 4 mai, primul tur al alegerilor. Această perspectivă adaugă un element de incertitudine asupra desfășurării procesului electoral. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Nu este nicio putere, în afară de SUA, care să scoată Rusia din Ucraina
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre situația militară din Ucraina, analizând perspectivele de viitor și evidențiind limitele implicării europene în conflict. Potrivit acestuia, ideea că Rusia poate fi înfrântă fără sprijin american este o iluzie periculoasă. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nu este nicio putere, în afară de SUA, care să scoată Rusia din Ucraina” Analistul a subliniat că, deși ne aflăm la ani distanță de momentul anexării Crimeei, pozițiile pe teren nu s-au schimbat semnificativ, în ciuda eforturilor uriașe ale administrației americane conduse de Joe Biden. „Nu suntem în momentul zero, suntem după o ocupație a Crimeei care durează din 2014. Pe ruși nu poți să-i scoți nu doar din Crimea și n-ai putut să-i nu și din celelalte, mă rog, zone oblasturi pe care le ocupă, nu pe toate integral. Deci 20% din Ucraina o ocupă”, afirmă Dungaciu. Dungaciu atrage atenția că nici sprijinul masiv american nu a reușit să recupereze aceste teritorii, iar ideea că acest lucru s-ar putea face doar cu ajutor european este complet nerealistă: „N-ai reușit să-i scoți de acolo în 3 ani de zile, cu tot sprijinul militar al aministrației Biden, care a fost masiv, fără precedent, și Ucraina încă mai rezistă militar, în special pentru că ajutorul din finanțat și contractat de Biden încă merge.”, explică el. „Te-au încurcat americanii?” – o premisă falsă și riscantă Dungaciu ironizează indirect logica celor care cred că, fără ajutorul american, Europa va putea învinge Rusia: „Consecința din teitoriu este că americanii te-au încurcat, deci te-au încurcat 3 ani de zile și atun faci tu foarte bine cu ajutorul european, Ucraina și Europa împotriva Federației Ruse, ceea ce este o nebunie.”, afirmă Dungaciu. „Ce facem după ce respingem planul?” – criza de viziune a Uniunii Europene Pe lângă dimensiunea militară, Dungaciu a pus în discuție și lipsa unui „proiect pozitiv” clar din partea Uniunii Europene în ceea ce privește Ucraina. Respingerea planului american nu este suficientă – trebuie propusă o alternativă viabilă: „Care este proiectul pozitiv al Uniunii Europene apropo de ce se întâmplă în Ucraina? Adică bun, nu re-respingem acest plan, ce facem după aceea? Deci care e proiectul pozitiv? Ce avem noi de făcut? În afară de a respinge doar proiectele sau propunere americane?”, ridică Dungaciu întrebarea. „Film cu proști”: despre iluzia intervenției europene directe Ideea că Franța sau Marea Britanie vor trimite trupe în Ucraina este, în opinia lui Dungaciu, o fantezie periculoasă, fără susținere în realitatea militară și logistică: „Ce face Europa? Acolo se duce Europa cu trupe, luptă? Hai să trecem peste toate discuțiile astea, că vine Franța și Marea Britanie. O să intre în foc, ce o să facă aceste trupe? Care e proiectul pozitiv? Că asta e nebunia. Filmul cu proști nu ține doar de povestea pe care am discutat-o. Partea a 2-a este bun, care e proiectul, ce propun acești oameni?”, conchide Dungaciu. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Zelenski respinge planul de pace al SUA pentru că se bazează pe susținerea europeană
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a analizat evoluțiile recente din conflictul ruso-ucrainean, cu accent pe respingerea planului de pace propus de SUA de către președintele Volodimir Zelenski. Potrivit lui Dungaciu, această decizie nu este una izolată, ci are în spate o susținere clară din partea partenerilor europeni. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Zelenski respinge planul de pace al SUA pentru că se bazează pe susținerea europeană” Analistul a atras atenția asupra unui detaliu esențial: ofensiva Rusiei nu dă semne de încetinire, în ciuda discuțiilor despre posibile soluții diplomatice. Rapoartele internaționale, inclusiv cele mai favorabile Ucrainei, confirmă acest lucru. „Ruse, care, din păcate, dacă ne uităm pe toate rapoartele, chiar care sunt cele mai apropiate de Ucraina, ne semnalează, fără nicio excepție, că Rusia își continuă atacurile și potențiala ofensivă. Unele vorbesc chiar de o fensivă mai mare în următoarele luni. Deci, din punctul ăsta de vedere, evident că rușii nu o să oprească războiul. Spun .”, spune Dungaciu. Dungaciu a remarcat și ambiguitatea poziției europene, care nu s-a exprimat clar în acest context. Totuși, declarațiile recente indică o aliniere cu poziția exprimată de Zelenski. „Deocamdată, nici rușii, nici americani nu invocă partea europeană. Nu știm exact europeni unde se plasează această discuție.”, a mai adăugat el. Dungaciu: „Furia domnului Trump este mai mare decât simpla poziționare a domnului Zelenski” Potrivit lui Dan Dungaciu, respingerea planului de pace american de către Zelenski este percepută la Washington ca o mișcare orchestrată și susținută de europeni, ceea ce inflamează și mai mult poziția fostului președinte Donald Trump. „Zelenski respinge planul de pace al SUA, pentru că se bazează pe susținerea europeană. Prin urmare, și europenii susțin respingerea planului sonudu. Și atunci sigur că furia domnului Trump este mai mare decât simpla poziționare a domnului Zelenski.”, spune profesorul. Scenariile de viitor: presiuni pe Europa și pe armata ucraineană În finalul intervenției sale, Dungaciu a vorbit despre potențialele evoluții ale conflictului, de la o abordare dură din partea SUA până la retragerea totală a acesteia din conflict, ceea ce ar pune presiune uriașă pe aliații europeni și pe Ucraina. „Ce urmează de aici, repet, sau declanșarea armei nucleare, perspective, mă rog, abordării de tip nuclear, dacă vreți, retrage Americii cu totul, nu doar declarativ, din acest război, ceea ce ar pune presiuni enorme. Europeni, nu mai vorbesc despre ucrainieni și armata ucraineană.”, a mai adăugat Dungaciu. Dungaciu a subliniat că europenii ar putea fi forțați să-și asume mai mult din povara războiului, dar că acest lucru necesită timp și o reorganizare strategică majoră. „Păi, zic, sigur, în principiu, poți să schimbi tot ce-i pe front în acest moment, cu capabilități militare europene. Numai că toată povestea asta îți ia timp și-ți ia timp, în sensul în care momentul în care vorbim aparține, strategic vorbind, Germaniei și nu germanii Federației Ruse, mă iertați.”, a conchis el. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Mario Nawfal critică cenzurarea lui Marius TUCĂ pe TikTok: „Vance și Rubio au avertizat cu privire la răspândirea cenzurii în UE”
Mario Nawfal, cel i-a luat interviu lui Călin Georgescu în urmă cu o lună, este revoltat de faptul că platforma TikTok a eliminat o postare a lui Marius Tucă, unul dintre jurnaliștii „veterani” ai presei românești, după cum îl numește influencerul american. Mario Nawfal i-a luat apărarea lui Marius Tucă, după ce una dintre postările acestuia de pe TikTok a fost eliminată. Jurnalistul american își exprimă dezacordul cu privire la îngrădirea libertății presei în Uniunea Europeană, subliniind că atât vicepreședintele J.D. Vance cât și Secretarul de Stat Marco Rubio au adresat această problemă. „Veteranul Marius Tucă spune că TikTok i-a eliminat ultima postare în care critica conducerea României, acuzând „regimul Bolojan–Predoiu–Ciolacu” că a transformat țara într-un stat de cenzură. Tucă dezvăluie că democrația este „pe cale să dispară”, și invocă atacuri la adresa libertății de exprimare, a dreptului de vot și a discuțiilor deschise – în special în privința lui Călin Georgescu, despre care spune că sistemul „îl vrea mort”. Între timp, traficanții de droguri cutreieră TikTok-ul netulburați, spune el, în timp ce Poliția bate la ușile jurnaliștilor căutând drapelul tricolor și „legionari”. Vance și Rubio au avertizat cu privire la răspândirea cenzurii în Uniunea Europeană.”, a transmis Mario Nawfal într-o postare pe platforma X. FOTO: Facebook Marius Tucă/X Mario Nawfal Citește și: Suspendarea lui Ion Cristoiu de pe TikTok stârnește reacții internaționale. Mario Nawfal: Un ATAC clar asupra libertății de exprimare Influencerul Mario Nawfal, postare după ce candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezindențiale a fost respinsă Influencerul Mario Nawfal s-a întâlnit la MOSCOVA cu Alexander Dughin, ideologul lui Putin, și Konstantin Malofeev, oligarh rus Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: România, Marea Neagră și Europa nu sunt prioritare pentru Trump
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, profesorul universitar, analistul și geopoliticianul Dan Dungaciu a enumerat provocările geopolitice cu care se confruntă Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump. Potrivit acestuia, România și regiunea Mării Negre nu se regăsesc printre prioritățile administrației Trump, într-un moment în care marile dosare globale tensionează agenda de la Washington. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dungaciu: „Se discută chestiuni grave, care îl pot costa președinția pe Trump” Profesorul Dungaciu a explicat că în numele președintelui american se duc negocieri importante, care implică Moscova, Iranul sau capitale europene și care pot influența decisiv finalul mandatului. „Sunt chestiuni grave, adică se duc emisarii lui Trump peste tot: se duc la Moscova, se duc în Iran, ajung la Paris, discută chestiuni totuși grave, care ar putea să-l coste pe Trump președinția”, a declarat el în emisiune. Principalul risc? Un nou „Vietnam” geopolitic, în cazul în care războiul din Ucraina se prelungește fără o soluție clară: „Un Afganistan, un Vietnam, o Ucraină transformată în Vietnam înseamnă sfârșitul administrației Trump și eșecul președinției”, mai spune Dungaciu. Dungaciu: „Trump vrea să închidă dosarele fierbinți pentru a se concentra pe altele” În viziunea analistului, Trump își dorește o degrevare de conflictele externe care i-ar putea destabiliza mandatul. „Spectrul Afganistanului din 2002-2003 este acolo, în fața administrației Trump, și el vrea să rezolve aceste probleme în așa fel încât să se ocupe de altele”, a afirmat Dungaciu. Această abordare explică și intențiile administrației de a reduce prezența militară americană în anumite regiuni, inclusiv în Europa de Est. România, prinsă în categoria „și altele” În ceea ce privește România, mesajul este unul clar și tranșant: nu suntem pe lista scurtă a priorităților Casei Albe. „România și, iertați-mă, Marea Neagră și Europa în general sunt chestiuni care apar mai degrabă la „și altele””, a concluzionat Dungaciu. Într-un context în care SUA sunt preocupate de Orientul Mijlociu, relațiile cu Rusia și gestionarea finalului de război din Ucraina, regiunea noastră rămâne marginalizată strategic. Iar acest lucru ridică întrebări serioase despre poziția și influența României în raport cu partenerul său strategic. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Pentru ca americanii să nu recunoască alegerile trebuie să se întâmple ceva grav
Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a analizat scenariile posibile privind alegerile din România și implicațiile politice interne și internaționale ale acestora. Discuția a inclus și o evaluare a strategiilor politice ale unor partide precum USR, precum și posibila reacție a Statelor Unite în cazul unui derapaj democratic. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Cristoiu: „Nu poți să nu recunoști alegerile fără motiv. Trebuie să se întâmple ceva grav” Cristoiu a fost întrebat de Marius Tucă ce s-ar putea întâmpla dacă Statele Unite nu ar recunoaște rezultatele alegerilor din România. Răspunsul său a fost tranșant: o astfel de reacție ar necesita o justificare solidă și un eveniment serios care să o declanșeze. „Nu au cum să nu recunoască alegerile fără un motiv. Trebuie să aibă ceva concret. Nu poți doar să spui că nu-ți plac rezultatele și gata. Trebuie să se întâmple ceva grav. Să fie, de exemplu, scos Simion din joc, să fie o intervenție de tip autoritar. Altfel, n-au cum să conteste alegerile doar de dragul de a le contesta.”, susține Cristoiu. Cristoiu subliniază că, până la alegeri, ar putea apărea evenimente care să schimbe cursul lucrurilor, dar totul depinde de gravitatea situației. „Chiar și până în alegeri, dacă se întâmplă ceva cu adevărat serios – nu vorbesc de orice incident – atunci ar putea apărea reacții internaționale.”, adauga el. Cristoiu: „Au încercat să o scoată pe Șoșoacă, dar efectul a fost invers” Un alt subiect abordat a fost eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa electorală pentru Primăria Capitalei. Cristoiu a explicat că tentativa nu doar că a eșuat, dar a avut un efect de bumerang. Cristoiu observă o diferență clară între o decizie impusă de partid și una legitimată prin votul popular. „Au încercat să rezolve problema cu Șoșoacă, dar efectul a fost exact pe dos. Toată stima pentru Duduia, cum i-am spus, dar nu au scos-o. A fost o manevră clară, o înscenare democratică, dar nu poți să o pui pe asta ca și cum a fost scoasă prin voința publicului. Nu e totuna.Scoaterile acestea regizate nu țin loc de legitimitate. Publicul simte când e ceva forțat.”, spune Cristoiu. Cristoiu: „USR-ul a calculat: mai bine sacrificăm Capitala ca să intrăm în viitorul guvern” Analiza lui Ion Cristoiu s-a îndreptat apoi către mișcările strategice ale USR, în special în contextul candidaturilor la alegerile locale din București. Potrivit acestuia, partidul a ales în mod deliberat să nu aibă un candidat propriu puternic pentru Primăria Generală, mizând pe altceva. „USR-ul a considerat că bătălia din turul întâi este să nu intre în turul doi nici Ponta, nici Simion. A zis: să intre doar unul dintre ei, în niciun caz amândoi. Iar din partea noastră, a celor pro-europeni, trebuie să fie cineva. Au zis: cine poate intra? Nicușor Dan. Deci au justificat că l-au susținut pe el pentru a asigura un echilibru.”, susține Cristoiu. Cristoiu crede că decizia USR-ului face parte dintr-un plan mai amplu, ce vizează participarea la o posibilă guvernare post-electorală. „Nu au pierdut cu adevărat. În planul lor, după alegeri va fi un guvern de uniune națională condus de Cioloș sau Bolojan. Și acolo, latura USR va fi foarte prezentă, chiar dacă rămâne PSD la putere.”, conchide el. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează detalii dintr-o conversație mai amplă
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a comentat rolul și sensul real al trimiterii de „emisari” în politica internațională. Plecând de la o recentă declarație a premierului României, Dungaciu a explicat de ce trimiterile la astfel de gesturi diplomatice sunt uneori greșit înțelese sau prezentate superficial în spațiul public. În realitate, spune el, emisarul nu este începutul unei relații diplomatice, ci doar o piesă într-un dialog deja inițiat și conturat între marile puteri. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Emisarul – un actor într-o piesă deja scrisă Comentând ideea premierului României despre existența unor „emisari” în planul diplomatic internațional, Dungaciu a remarcat că acest tip de gest e de fapt parte dintr-o conversație deja existentă între actori internaționali, nicidecum o încercare de a iniția ceva nou. În sprijinul afirmației sale, a oferit exemplul clar al lui Kiriil Dimitriev – un reprezentant al Federației Ruse, care a fost primit recent în Statele Unite. „Emisarul nu-ți deschide conversația, ci punctează anumite elemente, clarifică momente dintr-o discuție care deja a avut loc. Nu e începutul dialogului, ci o continuare discretă”, a precizat profesorul. Faptul că lui Dimitriev i s-a ridicat interdicția de a intra în SUA pentru a purta o asemenea discuție subliniază caracterul delicat și clar definit al rolului său. Kiriil Dimitriev – un mesager cu profil financiar, nu diplomatic Dungaciu a subliniat că emisarul rus Kiriil Dimitriev nu are nicio legătură directă cu dosarul ucrainean și nu este un actor politic clasic. Cu o carieră în finanțe și studii în SUA, Dimitrov este omul care gestionează un fond suveran uriaș și care a calculat că, în urma războiului din Ucraina și a retragerii companiilor occidentale din Rusia, americanii ar fi pierdut în jur de 300 de miliarde de dolari. „Este o discuție de business, nu una de strategie militară. Nu are nicio legătură cu Ucraina. A fost trimis să clarifice lucruri punctuale în relația Rusia-SUA, într-un context post-discutare deja stabilit prin conversațiile din februarie și mai dintre Biden și Putin”, a explicat Dungaciu. Diplomatul adevărat, între ambasade și miniștri În contrast cu ideea de „emisar” ca soluție diplomatică spectaculoasă, Dungaciu atrage atenția că în relațiile între state recunoscute, canalele clasice – ambasadele și miniștrii de externe – rămân pilonii reali ai dialogului. A vorbi despre trimiteri de emisari în astfel de contexte, fără să existe o criză formală sau lipsa canalelor oficiale, pare să fie mai degrabă o tentativă de a dramatiza inutil o normalitate diplomatică. „Când ai ambasadă, ai ministru de externe și stat recunoscut, nu trimiți emisari să bată la ușă. Trimiți emisari doar pentru detalii într-o conversație mare, deja pornită. Nu pentru deschiderea acelei conversații”, a conchis profesorul. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Dan Dungaciu: Dacă americanii nu recunosc alegerile din România, nu le va recunoaște nici Rusia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. sociologul și geopoliticianul Dan Dungaciu a ridicat un semnal de alarmă cu privire la riscurile externe care planează asupra României în contextul electoral din 2024-2025. Într-o analiză francă, Dungaciu a avertizat că una dintre cele mai sumbre perspective pentru țară ar fi ca Statele Unite „să nu mai fie interesate de România”. Urmăriți aici, integral emisiunea Marius Tucă Show. Cea mai proastă veste: dezinteresul american Pornind de la ipoteza unui posibil dezinteres al SUA față de spațiul românesc, Dan Dungaciu a subliniat că, în prezent, nici măcar nu mai pare să existe un efort de a înțelege România: „S-ar putea ca pe americani să nu-i mai intereseze România. Asta ar fi vestea cea mai proastă. Nici măcar că au o problemă de înțelegere… pur și simplu să nu le mai pese deloc ce se întâmplă aici”, spune profesorul. Această constatare vine pe fondul unei lipse acute de claritate și strategie din partea României în plan internațional, iar profesorul consideră că partenerul strategic american nu mai vede Bucureștiul ca o piesă relevantă pe tabla de șah geopolitică. Alegerile prezidențiale, sub semnul incertitudinii Marius Tucă a adus în discuție incertitudinea legată de alegerile prezidențiale din România și posibilele reacții externe, în special ale SUA. În contextul unor mesaje recente, precum cele transmise de James Devan, există suspiciuni privind credibilitatea și validarea internațională a scrutinului ce urmează. „Dacă americanii nu recunosc alegerile, a doua țară care nu le va recunoaște va fi Rusia”, a declarat categoric Dungaciu. Deși cele două țări nu pot fi comparate în planul relațiilor bilaterale cu România, un astfel de scenariu ar amplifica riscul de instabilitate regională și ar compromite percepția externă asupra legitimității puterii de la București. Semnalele Rusiei – nu doar pentru România Dungaciu a explicat că un eventual refuz al Rusiei de a recunoaște alegerile din România nu ar avea drept scop direct destabilizarea țării, ci ar face parte dintr-o strategie regională și globală mai amplă. „Semnalul pe care rușii îl trimit nu-l trimit neapărat pentru România. Îl trimit pentru alte spații, ca să arate că aici e ceva în neregulă”, a punctat invitatul. În opinia sa, dacă Rusia câștigă în Ucraina, resuscitarea naționalismului rus va fi atât de profundă, încât „peste câțiva ani ne vom ruga să mai stea Putin, ca să-i potolească pe nebunii care vor apărea în jurul lui”. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele