Rogobete: Nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii
Alexandru Rogobete spune că România nu mai are timp pentru orgolii: „Sunt momente în istoria unei țări în care nu mai contează cine are ultimul cuvânt. Contează cine are primul gest de responsabilitate. Cred că acesta este unul dintre acele momente”, a transmis Rogobete, joi, pe pagina sa de Facebook. Fostul ministru al Sănătății susține că adevărata măsură a unui lider nu este lipsa greșelilor, ci capacitatea de a recunoaște atunci când este nevoie de o schimbare de direcție și disponibilitatea de a construi împreună soluții mai bune. „Nu suntem perfecți și mereu e loc de mai bine. Toți greșim. În politică, în administrație, în viață. Dar adevărata măsură a unui lider nu este să pretindă că nu greșește niciodată, ci să aibă maturitatea de a recunoaște când trebuie schimbată direcția și curajul de a construi împreună ceea ce este mai bine pentru oameni”, mai spune Rogobete. Fostul ministru consideră că România „nu are nevoie de orgolii, răzbunări, etichete sau blocaje”, ci de lideri dispuși să stea la aceeași masă și să găsească soluții pentru cetățeni. Potrivit ministrului, decidenții trebuie să privească dincolo de calculele politice, sondaje și ambițiile personale și să se concentreze asupra preocupărilor oamenilor, antreprenorilor și tinerilor care își doresc un viitor în România. „Nu există lideri adevărați fără curajul de a uni. Și nu există viitor pentru România dacă rămânem prizonierii propriilor orgolii”, a mai transmis fostul ministru al Sănătății. În finalul postării, Alexandru Rogobete afirmă că oamenii îi vor judeca pe liderii politici nu după disputele câștigate, ci după capacitatea de a pune interesul României pe primul loc.
Guvernul alocă noi ajutoare pentru persoanele afectate de incendiul din Soveja, Vrancea: Procedură simplificată și despăgubiri de până la 90% din valoarea caselor
„32 de case au fost distruse, 27 de familii au rămas fără locuințe, iar peste 300 de persoane au fost evacuate. Vorbim despre oameni care, într-o singură zi, și-au văzut casele și bunurile de o viață mistuite de foc”, a scris ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, despre incendiul care a avut loc la finalul lunii aprilie în comuna Soveja, județul Vrancea. Ministrul a anunțat că Guvernul a adoptat un nou pachet de sprijin pentru persoanele afectate de catastrofă, potrivit căruia persoanele afectate vor primi ajutoare de urgență calculate în funcție de valoarea pagubelor constatate. „Prin hotărârea adoptată astăzi, ajutoarele de urgență vor fi acordate în funcție de valoarea pagubelor evaluate: până la 90% din valoarea stabilită pentru construcțiile autorizate sau pentru cele pentru care nu era necesară autorizația de construire și 75% în cazul construcțiilor pentru care era necesară autorizația, dar aceasta nu există”, explică Pîslaru. Oficialul a mai anunțat că procedura de acordare a ajutoarelor a fost simplificată. Beneficiarii nu vor trebui să depună cereri și nici nu vor fi supuși unor anchete sociale, măsură menită să permită acordarea mai rapidă a sprijinului. „Aceste sume vin în completarea ajutoarelor deja acordate anterior celor 27 de familii și persoane singure afectate, în valoare totală de 800.000 de lei”, mai transmite ministrul Pîslaru. Incendiul a izbucnit în dimineața zilei de 26 aprilie și s-a extins la 32 de case din sat. În încercarea de stingere a incendiului au intervenit 228 de pompieri militari cu 13 autospeciale de stingere.
PNL respinge acuzațiile PSD privind votul împotriva prelungirii termenelor pentru implementarea PNRR: Nu este posibil în actualul cadru european
Într-un comunicat de presă emis miercuri seara, delegația PNL din Parlamentul European a respins, miercuri, acuzațiile lansate de eurodeputații PSD, care au susținut că liberalii au votat împotriva prelungirii termenelor de implementare a PNRR. Delegația PNL afirmă că o astfel de măsură nu mai este posibilă în actualul cadru european. „Solicitam europarlamentarilor PSD să nu-și importe la Bruxelles metehnele din România privind manipularea, minciuna, dezinformarea și ipocrizia. Atragem atenția asupra informațiilor false promovate de PSD cu privire la posibilitatea prelungirii termenului de implementare a PNRR. În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă”, se arată în poziția eurodeputaților PNL. Ce susține delegația PNL din Parlamentul European Aceștia au subliniat faptul că au promovat încă din 2025 ideea unei prelungiri cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR, solicitare care a fost inclusă într-un raport al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, însă Comisia Europeană nu a acceptat însă această propunere. „Europarlamentarii PNL au susținut încă de anul trecut, în Parlamentul European, solicitarea de prelungire cu 18 luni a termenului pentru finalizarea proiectelor mature din PNRR. Această solicitare a fost inclusă în raportul Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Comisia Europeană nu a dat curs solicitării de prelungire. Dimpotrivă, a transmis în mod repetat statelor membre necesitatea prioritizării proiectelor mature și a concentrării tuturor eforturilor pentru finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit”, mai spune delegația PNL din Parlamentul European. Ce invocă eurodeputații liberali PNL susține că mesajele PSD privind o posibilă prelungire a PNRR pornesc de la un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport referitor la activitatea Băncii Europene de Investiții pentru anul 2025, document care, potrivit liberalilor, nu are legătură cu modificarea termenelor PNRR. „Banca Europeană de Investiții nu are competența de a gestiona PNRR-urile statelor membre și nici de a decide modificarea termenelor de implementare a acestora. Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile”, se mai arată în poziția acestora. Delegația PNL consideră că prioritatea autorităților și a forțelor politice trebuie să fie accelerarea implementării proiectelor și absorbția fondurilor europene rămase disponibile, nu promovarea unor „scenarii care nu au susținere în actualul cadru european”. Social-democrații acuză PNL că a respins prelungirea termenelor Reacția delegației PNL din Parlamentul European vine după ce eurodeputații PSD au anunțat, miercuri, faptul că au votat pentru prelungirea perioadei de implementare a PNRR, în timp ce colegii lor din PNL s-au opus amendamentului privind extinderea termenelor. Potrivit social-democraților, unele investiții finanțate prin fonduri europene ar putea fi afectate. Amendamentul susținut de delegația PSD solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere legislativă pentru extinderea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile disponibile și să finalizeze proiectele aflate în derulare.
Nicușor Dan anunță că va merge la Kiev. Când va fi și ce scop va avea vizita
Nicușor Dan va merge în capitala Ucrainei pe 15 iulie, conform anunțului făcut de șeful statului în timpul unui interviu acordat Antena 3 CNN. Unul dintre scopurile vizitei va fi discuția despre sistemul antidronă. „Da, după cum știți, a fost vizita președintelui, în urmă cu trei luni, aproximativ. Cu ocazia asta am semnat un acord pe subiectul acesta. Au urmat niște vizite tehnice. În luna iulie o să fie o altă vizită tehnică pentru a operaționaliza tipul acesta de cooperare. În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția”, a declarat Nicușor Dan. Nicușor Dan și drona din Portul Constanța Președintele Nicușor Dan a fost întrebat despre discuțiile cu ucrainenii despre incidentul cu drona care a explodat în Portul Constanța. „După acel incident au fost discuții cu partea ucraineană la mai multe niveluri. Un lucru care s-a convenit și care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct și în cadrul sistemului nostru de apărare și în cadrul sistemului ucrainean de apărare. Sunt mai multe structuri. Unele aveau contact direct, altele nu aveau și în momentul acesta există contact direct și la nivelul structurilor de apărare. Asta este un lucru care s-a întâmplat și pe partea explicativă au fost mai multe contacte, inclusiv de la Ministerul Apărării și răspunsul final o să-l avem după vizita delegației ucrainene în România”, a adăugat Nicușor Dan. Președintele a dat asigurări că drona nu a vizat teritoriul românesc. „Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă portul Constanța. Asta știm cu certitudine și avem un parteneriat cu Ucraina care elimină această posibilitate. Mai departe, este un răspuns tehnic pe care îl vom da când toată investigația se va termina”, a precizat Nicușor Dan. O dronă navală a explodat la începutul lunii iunie în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța. În urma exploziei nu au fost înregistrate victime. Atunci, Ucraina a spus că drona face partea din flota ucraineană și că aparatul a fost deturnat de ruși.
PNL contraatacă după decizia Tribunalului București: Vom apăra în instanță votul Congresului
Într-un comunicat transmis miercuri, PNL precizează că ia act de hotărârea instanței și afirmă că aceasta are caracter provizoriu, urmând să formuleze apel. „Respectăm decizia instanței și notăm că este vorba despre un act provizoriu, în raport cu care ne vom exercita dreptul de apel”, se arată în comunicatul formațiunii. Liberalii susțin că, până la soluționarea definitivă a dosarelor aflate pe rolul instanțelor, activitatea partidului va continua în baza statutului adoptat la Congresul din 12 iulie 2025. PNL afirmă că instanța nu s-a pronunțat pe fondul cauzei și că hotărârea vizează exclusiv suspendarea provizorie a unor decizii adoptate la Congresul Extraordinar, până la judecarea dosarului. Totodată, conducerea partidului consideră că acțiunile în instanță au fost inițiate de „un grup restrâns” care încearcă să blocheze procesul de reorganizare a formațiunii după ce nu a reușit să obțină sprijinul majorității membrilor prin mecanisme interne. Potrivit comunicatului, procedura de organizare a Congresului Extraordinar a respectat prevederile statutare, iar PNL amintește că, în anul precedent, a organizat un Consiliu Național și un Congres în urma cărora au fost adoptate modificări statutare și aleasă conducerea partidului, fără ca respectivele decizii să fie contestate în instanță. Liberalii mai susțin că legitimitatea conducerii rezultă din votul exprimat de Congres și afirmă că vor continua toate demersurile judiciare până la o hotărâre definitivă. „Partidul Național Liberal își va continua procesul de reconstrucție și modernizare, cu respect pentru lege, pentru instituții și pentru votul democratic exprimat de membrii săi”, se mai arată în comunicatul transmis de Biroul de Presă al PNL.
Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, a anunțat miercuri, într-o postare pe Facebook, că raportul anual privind Republica Moldova a fost adoptat în plenul Parlamentului European cu 505 voturi pentru, 115 împotrivă și 45 de abțineri. Mureșan a precizat că raportul include mai multe amendamente depuse de el, alături de alți eurodeputați, prin care se cere accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Arătăm, astfel, sprijinul total pe care Parlamentul European îl acordă parcursului european al Republicii Moldova”, a transmis Mureșan. Eurodeputatul a mai spus că Parlamentul European consideră Republica Moldova „fruntașă în procesul de aderare” și că progresele făcute de Chișinău trebuie răsplătite prin accelerarea negocierilor. Raportul condamnă și „încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza Republica Moldova”, inclusiv tentativele de influențare a rezultatelor alegerilor. „Ca atare, cerem creșterea sprijinului financiar și tehnic pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova, astfel încât aceasta să fie mai sigură, să combată amenințările externe și să continue pe drumul european”, a adăugat eurodeputatul. Siegfried Mureșan a subliniat că viitorul european al Republicii Moldova este „una dintre marile priorități ale Parlamentului European”, deoarece „o Moldovă sigură, stabilă și integrată în Uniunea Europeană este în beneficiul securității întregii Europe”.
Miruță, despre amenințările cu drone: România și-a învățat lecția. Dineu cu aliații NATO din Indo-Pacific
Potrivit comunicatului publicat, miercuri, de Ministerul Apărării, în cadrul dineului au fost prezenți oficiali Australia, Japonia, Noua Zeelandă, dar și Republica Coreea. În cadrul evenimentului, liderii de la Ankara și-au reafirmat angajamentul pentru Apărarea Colectivă, mai precis Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, precum și consolidarea NATO 3.0. De asemene, continuarea sprijinului pentru Ucraina a rămas „un punct prioritar”, inclusiv sprijinirea programului NATO de achiziție de arme pentru Kiev, PURL. Miniștrii au confirmat sprijinul în acest sens. De la Ankara, Miruță a transmis că România „a făcut pași concreți pentru repornirea producției militare”. „Suplimentar deciziei de a își menține creșterea cheltuielilor pentru Apărare, România a făcut pași concreți pentru repornirea producției militare, în ultimul an semnând contracte de cooperare industrială pentru 5 facilități de producție”, a declarat Miruță. Acesta a vorbit și despre amenințările cu dronă pe flancul estic, afirmând că țara noastră „a contractat sisteme anti-dronă”, dar a solicitat susținere temporară până când echipamentele vor ajunge în țara noastră. „În ceea ce privește amenițările cu dronă din flancul estic, România și-a învățat lecția și a contractat sisteme de apărare anti-dronă, considerând legitimă solicitarea de susținere aliată temporară până când acestea vor fi livrate”, a declarat Miruță. Miruță a precizat că România susține întărirea pilonului european, NATO 3.0, dar și că România este pregătită să demonstreze „unitate și solidaritate”, pentru a a avea „forțele și capacitățile necesare” pentru a se apăra de amenințări, dar și a descuraja agresiunea Rusă. „Din perspectiva României, Rusia rămâne o amenințare pe termen lung și susținem întărirea pilonului european în cadrul NATO. Suntem determinați, la nivel aliat, să demonstrăm credibilitate, unitate și solidaritate, astfel încât să avem instrumentele, forțele și capabilitățile necesare să descurajăm orice agresiune și, la nevoie să ne apărăm în fața oricărei amenințări”, a declarat Miruță. O concluzie a acestui dineu la care au participat și aliații din regiunea Indo-Pacific (IP/4) a fost faptul că problemele globale în materie de Securitate sunt interconectate și există nevoie de măsuri concrete pentru combaterea lor. Soluția este creșterea cooperării în industria de Apărare, inclusiv prin adoptarea noilor tehnologii.
Rareș Bogdan critică măsurile fiscale adoptate de Bolojan: Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică
Într-o postare făcută pe Facebook marți seara, europarlamentarul PNL susține că reducerea deficitului bugetar ar fi putut fi realizată prin tăierea risipei, digitalizarea administrației și stimularea creșterii economice, nu prin creșterea poverii fiscale. El a subliniat că măsurile adoptate afectează atât mediul de afaceri, cât și populația, și afirmă că tot mai mulți români, inclusiv antreprenori, iau în calcul plecarea din țară. „Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz. (…) Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar”, a scris Rareș Bogdan în mesajul postat pe Facebook. Reproșurile lui Rareș Bogdan pentru Bolojan Eurodeputatul îi mai reproșează lui Bolojan că nu s-a consultat cu specialiști, care l-ar fi putut sfătui să nu aleagă ca soluție austeritatea. „O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie. 5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a probușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea ecoomică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperfinflație, sărăcie, colaps”, mai notează Rareș Bogdan. Potrivit acestuia, reducerea deficitului ar fi trebuit să înceapă cu restructurarea aparatului administrativ și combaterea evaziunii fiscale. „Existau – și încă există – alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, comasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale (…) și digitalizarea pe bune a ANAF”, a afirmat europarlamentarul. Cu ce mesaj ar fi trebuit să se ducă Bolojan la Comisia Europeană, în opinia lui Rareș Bogdan Rareș Bogdan susține, de asemenea, că Guvernul ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un calendar diferit de consolidare fiscală, bazat pe reforme și investiții, nu pe creșterea taxelor. „Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă. Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion? Eroare!! Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate. Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?”, a conchis Rareș Bogdan.
Cât costă războiul. Polonia a dezvăluit suma cheltuită pentru ajutorul acordat Ucrainei
Polonia a dezvăluit cât de mult a transferat Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit Nexta, suma totală este de aproape 4 miliarde de euro. Conform acordului cu NATO și SUA, în cazul unei amenințări, Varșovia va primi de zece ori mai multe echipamente decât cele oferite ucrainenilor.. Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind echipamentele militare donate Ucrainei în perioada 2022–2026. Decizia a fost luată ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora Varșovia a transferat în secret în Ucraina rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Conform acuzației, rachetele au fost livrate în luna martie fără a informa Parlamentul polonez. Kosiniak a precizat că decizia privind desecretizarea a fost luată după consultări cu premierul Donald Tusk și are ca scop asigurarea transparenței față de opinia publică. Polonia este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei Ministrul Apărării a subliniat că programul de livrări de echipamente militare către Ucraina a fost început de fostul guvern condus de partidul Lege și Justiție (PiS). De asemenea, fiecare transfer a fost comunicat președintelui Poloniei, mai întâi lui Andrzej Duda, iar în prezent lui Karol Nawrocki. Polonia se numără printre principalii susținători militari ai Ucrainei după începutul războiului în februarie 2022. Polonia a furnizat tancuri, vehicule blindate, aeronave, muniție și a găzduitunul dintre cele mai importante hub-uri logistice pentru livrările de armament occidental către Kiev. În ultimele săptămâni, relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost marcate de tensiuni, ca urmare a unor dispute privind cooperarea militară și probleme istorice. Ajutorul din România, la secret În România, valoarea ajutorului acordat Ucrainei este în continuare secretă. Recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre solicitările privind desecretizarea ajutorului oferit de România Ucrainei și a explicat de ce doar o parte din aceste informații pot fi făcute publice. Oficialul a subliniat că actualele date comunicate respectă o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că orice schimbare depinde de o nouă hotărâre a CSAT. O analiză a Curs de guvernare arată că România a oferit Ucrainei, din 2022 până în septembrie 2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro. Suma include ajutor militar, umanitar și financiar.
România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare. Miruță, la Summitul NATO de la Ankara
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că „România este astăzi un partener credibil și respectat în cadrul NATO”. „Un pas pe care România îl amâna de prea mult timp” „Dincolo de angajamentul de a aloca până la 5% din PIB pentru apărare, anul acesta am făcut un pas pe care România îl amâna de prea mult timp, dar care este foarte apreciat la nivel aliat: am început să repornim producția militară în fabricile din țară”, a explicat el. „În contractele semnate în acest an am introdus o condiție esențială, ignorată zeci de ani: cine livrează echipamente pentru Armata Română trebuie să producă, în cea mai mare măsură posibilă, în România”, a precizat Ministrul Apărării. „O investiție în securitatea națională” Astfel, „am început să repornim fabrici din industria națională de apărare și să reconstruim capacitatea de producție de care România are nevoie. Nu este doar o investiție în economie. Este și o investiție în securitatea națională”, a adăugat Miruță. „Tehnica militară modernă este esențială pentru capacitatea NATO de descurajare. Dar la fel de importantă este capacitatea de a o produce rapid, de a avea lanțuri de aprovizionare reziliente și o industrie capabilă să răspundă fără întârzieri provocărilor de securitate”, a afirmat ministrul. „Ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor” „Aceasta este și direcția susținută de Secretarul General al NATO, Mark Rutte. De aceea, în marja Summitului NATO de la Ankara, în cadrul NATO Defence Industry Forum, ne-am concentrat pe consolidarea parteneriatelor, dezvoltarea programelor comune de achiziții și extinderea capacităților de producție în statele aliate”, a scris Miruță. Ministrul Apărării a specificat că „forța NATO nu se măsoară doar în efective și echipamente. Se măsoară și în capacitatea de a produce, de a inova și de a livra atunci când situația o cere”. „România are șansa de a deveni un actor important în această nouă arhitectură industrială de apărare”, a transmis ministrul. „Depinde de noi să valorificăm această oportunitate și să transformăm industria românească de apărare într-un pilon al securității naționale și al Alianței”, a conchis Radu Miruță.