Etichetă: Politic

Diana Buzoianu pierde procesul contra RA-APPS, la CAB: RA-APPS a câștigat încă 2 ani de nepublicare a niciunei liste de imobile

Diana Buzoianu a anunțat luni seara, într-o postare pe Facebook, că a pierdut, la Curtea de Apel București (CAB), procesul prin care RA-APPS fusese obligată, în primă instanță, să publice listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii. Prin urmare, procesul va fi rejudecat. „După multă considerație, Curtea de Apel București a decis că mai trebuie judecat o dată procesul în care câștigasem, pe fond, la Tribunalul București. Adică RAAPPS a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile. Abia aștept să văd, peste niște luni bune, desigur, motivația judecătorilor”, a scris Buzoianu pe Facebook. Buzoianu: E perfect normal să treacă niște ani ca RA-APPS să decidă dacă trebuie sau nu să publice liste de imobile Potrivit acesteia, legislația actuală stipulează că trimiterea la rejudecare se poate face în două situații: „a) în cazul în care instanţa a cărei hotărâre este atacată cu recurs a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului – nu a fost cazul de așa ceva, Tribunalul București analizând și pronunțându-se pe fond sau b) judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului – nu a fost cazul în acest proces”, a completat Buzoianu. „Ce voiam să vă zic e: nu e normal să fie criticat sistemul de justiție. E perfect normal să treacă niște ani de zile ca să se decidă dacă trebuie sau nu să fie publicate liste de imobile cumpărate din bani publici. Cine știe ce drepturi are RAAPPS să secretizeze tot, că doar au cumpărat imobilele alea cu bănuții de la mama și tata, nu din bani publici”, a conchis, ironic, ministra interimară a Mediului. Diana Buzoianu a dat în judecată RA-APPS în noiembrie 2024, obligând-o să publice lista imobilelor pe care le administrează, beneficiarii și chiriile aferente. Buzoianu câștigase în primă instanţă procesul cu RA-APPS, iar în luna august 2025, instituția a atacat decizia cu recurs. În luna mai a acestui an, Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care obligă RA-APPS să publice lista completă a imobilelor sale, a celor care le folosesc și cât plătesc pentru asta.

Pîslaru, după intervenția DIICOT: Statul român nu a fost pregătit să protejeze persoanele vulnerabile

Totodată, ministrul a arătat că activitatea acestuia s-a desfășurat în afara cadrului legal din domeniul asistenței sociale, fără implicarea unor specialiști, fapt cunoscut de-a lungul anilor inclusiv de instituții ale statului român. Pîslaru a precizat că, în ciuda nelegalității, numeroase persoane vulnerabile au fost transportate către azilele respective chiar de către instituții publice. De asemenea, controalele efectuate de-a lungul anilor în imobilele respective nu au dus nici la intrarea în legalitate, nici la sistarea activității. Ministrul a subliniat că, din respect pentru actul de justiție, nu va face în acest moment alte comentarii privind activitatea lui Viorel Pașca sau a instituțiilor implicate. Ministerul Muncii, neinformat înainte de acțiunea DIICOT Referindu-se la intervenția desfășurată de DIICOT în data de 30 iunie, Pîslaru a afirmat că Ministerul Muncii nu a fost informat în prealabil, deși amploarea acțiunii presupunea evacuarea a peste 400 de persoane vulnerabile. Potrivit ministrului, acesta a fost contactat abia în dimineața zilei respective, la ora 09:30, când acțiunea era deja în plină desfășurare, pentru a identifica soluții urgente de relocare. Celulă de criză și coordonare interinstituțională Pus în fața faptului împlinit, ministrul a declarat că a inițiat de urgență coordonarea interinstituțională, intrând în contact cu procurorul-șef, autoritățile județene din Bihor, conducerea DGASPC, prefectul județului, președintele Consiliului Județean, precum și cu secretarul de stat Raed Arafat. Ulterior, la nivelul Ministerului Muncii a fost creată o celulă de criză și au fost mobilizate instituții de asistență socială din 20 de județe, procesul de relocare desfășurându-se pe parcursul a aproape 24 de ore de activitate continuă. 409 persoane relocate în 20 de județe Ministrul a precizat că, în prezent, sunt monitorizate toate cele 409 persoane evacuate din județul Bihor. Dintre acestea, 394 se află în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 persoane sunt internate în unități medicale. Potrivit datelor prezentate, 149 de persoane sunt încadrate într-un grad de handicap, 212 sunt persoane vârstnice, unele având până la 93 de ani, iar 11 persoane nu dețin documente de identitate, autoritățile fiind în proces de clarificare și refacere a acestora. Pîslaru a anunțat că a fost declarată situație de urgență prin decizia CNSU și că, împreună cu Ministerul Dezvoltării, a fost inițiată o hotărâre de guvern pentru alocarea de resurse financiare suplimentare către județe, astfel încât costurile îngrijirii persoanelor relocate să fie acoperite până la finalul anului 2026. Totodată, a fost constituită o echipă operativă la nivelul ministerului și au fost desemnați coordonatori județeni în cadrul DGASPC-urilor implicate. Call center pentru aparținători Ministrul a mai precizat că a fost operaționalizat un call center dedicat aparținătorilor, unde au fost înregistrate până în prezent 40 de apeluri. Potrivit acestuia, deși familiile au solicitat informații, în niciun caz nu a fost exprimată disponibilitatea de a prelua persoanele relocate. În cursul serii, ministrul Muncii a anunțat decesul unei persoane relocate în județul Mureș, un bărbat în vârstă de 55 de ani. Acesta a precizat că persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu fusese identificată cu dizabilități sau probleme medicale urgente, cauza decesului urmând să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală. În concluziile sale preliminare, Pîslaru a afirmat că acest caz scoate în evidență incapacitatea statului român, în numeroase situații, de a proteja persoanele vulnerabile. Ministrul a subliniat necesitatea adoptării unor soluții sistemice pentru ca astfel de situații să nu se mai repete. El a dat asigurări că, în ciuda caracterului interimar al mandatului său, va continua să își exercite atribuțiile cu profesionalism, onestitate și respect față de cetățeni.

17 polițiști români, decorați de Franța, în operațiunea „Musca”. Capturarea lui Mohamed Amra

Mohamed Amra, supranumit „Musca”, este un cunoscut infractor și traficant de droguri francez, devenit celebru la nivel internațional după o evadare sângeroasă în Franța și capturarea sa ulterioară în România. Amra (născut pe 10 martie 1994) este suspectat de autorități că este un lider important al unei rețele de narcotrafic cu legături strânse în crima organizată din Marsilia. Acesta a fost pus sub acuzare pentru multiple infracțiuni, inclusiv răpire urmată de deces. Evadarea Pe 14 mai 2024, în timp ce era transferat de la o închisoare din Evreux către o secție de judecată din Rouen, duba penitenciarului a fost atacată la o stație de taxare din Incarville de complici înarmați cu arme automate. În urma asaltului spectaculos, doi agenți penitenciari francezi au fost uciși, iar alți trei au fost răniți grav. Amra a reușit să fugă, devenind unul dintre cei mai căutați oameni din Europa. Arestarea și tentativa de mită După nouă luni de investigații internaționale, Amra a fost localizat și arestat în februarie 2025 la București. Polițiștii români l-au găsit în mai puțin de 24 de ore de la primirea pistelor sigure.  În momentul reținerii, acesta a încercat să ofere o mită uriașă de 2 milioane de euro polițiștilor români pentru a-l lăsa să plece, fapt ce a declanșat o anchetă suplimentară de corupție.  Fugarul a fost extrădat ulterior în Franța pentru a-și ispăși pedepsele și a fi judecat pentru atacul sângeros. Decorarea Momentul decorării. Imagine MAI Șaisprezece polițiști români care au participat la capturarea narcotraficantului francez Mohamed Amra, unul dintre cei mai căutați fugari din Europa, au fost decorați astăzi de autoritățile franceze în cadrul unei ceremonii organizate de Ambasada Franței la București. Prezent la ceremonie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că aceste distincții recompensează nu doar meritele individuale ale polițiștilor români, ci confirmă soliditatea cooperării dintre România și Franța în domeniul securității și al combaterii criminalității organizate. „Recompensarea polițiștilor români de către statul francez este o recunoaștere a profesionalismului, curajului și eficienței de care au dat dovadă în această operațiune. Este, totodată, o confirmare a faptului că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale – Poliția Română și Jandarmeria Română – este un partener de încredere în combaterea criminalității organizate la nivel european”, a declarat ministrul. În discursul său, Predoiu a evidențiat că Medalia de Onoare a Poliției Naționale Franceze simbolizează nu doar recunoașterea unei misiuni îndeplinite exemplar, ci și valorile care definesc profesia de polițist – responsabilitatea, curajul și angajamentul față de lege. Ministrul a descris relația dintre România și Franța drept „un parteneriat exemplar”, construit pe încredere reciprocă și cooperare operațională eficientă, arătând că succesul operațiunii împotriva lui Mohamed Amra demonstrează cât de importantă este colaborarea dintre autoritățile europene în combaterea criminalității transfrontaliere. Adresându-se polițiștilor decorați, Predoiu le-a transmis că distincțiile primite reprezintă atât o recunoaștere a rezultatelor obținute, cât și o responsabilitate pentru viitor. „Medalia pe care o primiți astăzi este o distincție individuală, dar ea vorbește despre onoarea unei întregi instituții. Dacă aceasta este prima recunoaștere importantă a activității dumneavoastră, primiți-o ca pe un semn că sunteți pe drumul cel bun, dar și ca pe o obligație de a continua cu aceeași integritate, aceeași rigoare și același curaj. Dacă nu este prima distincție din cariera dumneavoastră, atunci ea confirmă că ați devenit un reper profesional și moral pentru colegii mai tineri”, a afirmat ministrul. Capturarea lui Mohamed Amra – „o adevărată provocare” Cătălin Predoiu a arătat că operațiunea de capturare a lui Mohamed Amra a reprezentat „o adevărată provocare pentru cooperarea polițienească europeană”, fiind posibilă datorită coordonării exemplare dintre autoritățile române și franceze și schimbului eficient de informații. „Acest rezultat confirmă faptul că România este un partener de încredere în arhitectura europeană de securitate și că aduce o contribuție reală cooperării polițienești din spațiul Schengen, printr-un schimb de informații mai relevant și printr-o cooperare mai rapidă și mai eficientă”, a subliniat ministrul. Totodată, acesta a evidențiat că, în actualul context de securitate, amenințările generate de criminalitatea organizată depășesc granițele naționale și pot fi combătute doar printr-o acțiune comună a statelor europene. La rândul său, ambasadorul Franței în România, Nicolas Warnery, a apreciat contribuția decisivă a autorităților române la capturarea lui Mohamed Amra și a evidențiat nivelul excelent al cooperării dintre instituțiile de aplicare a legii din cele două țări. Mohamed Amra, supranumit „Musca”, a fost localizat și arestat în România la nouă luni după evadarea sa spectaculoasă din Franța. Acesta era urmărit în baza a trei mandate europene de arestare pentru evadare, omor, trafic de droguri și lipsire de libertate și este suspectat de legături cu grupări interlope din Marsilia, precum și de coordonarea unor asasinate din penitenciar. Capturarea sa a fost salutată la cel mai înalt nivel la Paris. Premierul francez a declarat că, după nouă luni de urmărire, Amra a fost în sfârșit arestat, iar președintele Emmanuel Macron a calificat operațiunea drept „un succes formidabil”. Ceremonia de decorare a polițiștilor români și distincțiile acordate de autoritățile franceze reprezintă una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale primite în ultimii ani de structurile Ministerului Afacerilor Interne, confirmând atât profesionalismul acestora, cât și rolul esențial al cooperării dintre România și Franța în consolidarea securității europene.

Documente oficiale dezvăluie cum s-au aprobat achizițiile de vaccinuri anti-COVID. Voiculescu: Premierul lua decizia, ministrul Sănătății era exclus

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare, scrie G4Media. Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro. Cum ajungeau vaccinurile în țară? În iunie 2020, Comisia Europeană a pus la punct un mecanism de achiziție centralizată a vaccinurilor pentru tot blocul comunitar. La acel moment, producătorii lucrau deja, într-un stadiu incipient, la dezvoltarea de vaccinuri anti-COVID, dar încă nu aveau vreun vaccin autorizat. Conform acestui mecanism, statelor le erau repartizate cote din viitoarele tranșe de vaccinuri, în funcție de populația țării (cotă pro-rata). României îi revenea o cotă de 4,26%. Mecanismul de alocare era, la rândul său, destul de rigid: odată oferta lansată, statele aveau la dispoziție 5 zile ca să accepte oferta sau să o refuze (opt-out). Dacă o acceptau, trebuiau să cumpere toată cantitatea alocată, nu cantități mai mici. De asemenea, Comisia Europeană a constituit un Comitet European de Vaccinare, format din reprezentanți ai celor 27 de state membre. Din partea României, reprezentant a fost desemnat Cătălin Țucureanu, cercetător la Institutul Cantacuzino și consilier onorific al secretarului de stat Andrei Baciu, din Ministerul Sătănății. Pe 20 noiembrie 2020, în România s-a înființat Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), un organism interministerial aflat în subordinea Secretariatului General al Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, destinat să administreze întreaga problematică a campaniei de vaccinare. Președinte al CNCAV a fost desemnat medicul militar colonel Valeriu Gheroghiță, iar vicepreședinte Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Cum era aprobată achiziția vaccinurilor: decizia finală aparținea premierului Documentele obținute de G4Media de la SGG conțin o parte din corespondența dintre Cătălin Țucureanu, tandemul Valeriu Gheorghiță – Andrei Baciu și Cabinetul primului ministru Florin Cîțu, între sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021, aferentă achiziției mai multor tranșe de vaccinuri Pfizer și Moderna. Documentele descriu următorul traseu de achiziție. – Cătălin Țucureanu participa la ședințele Comitetului European de Vaccinare și prelua de acolo informațiile relevante: ce vaccinuri sunt disponibile și în ce cantități, prețuri, calendare de livrare. De asemenea, în ședințele Comitetului European se discuta și despre perspectivele apariției de noi vaccinuri, stadiile de autorizare, eventuale probleme logistice. Cătălin Țucureanu punea toate aceste informații într-un document pe care îl înainta către CNCAV. – Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu, președintele și vicepreședintele CNCAV, întocmeau o notă de informare conținând toate informațiile primite de la Cătălin Țucureanu și o înaintau prim-ministrului Florin Câțu și în atenția Secretariatului General al Guvernului, cu solicitarea de a dispune sau nu achiziția. – Premierul avea 5 zile la dispoziție în care să ia o decizie: dacă în acest termen nu transmitea un refuz explicit, Comisia Europeană considera că achiziția a fost aprobată. Din documentele obținute de noi rezultă că premierul aproba în aceeași zi achiziția, printr-o rezoluție „Da” sau „De acord”, semnată și ștampilată, fără să mai aștepte trecerea celor 5 zile. – Nota cu aprobarea premierului se transmitea înapoi către CNCAV, prin SGG, iar apoi către ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, ca ordonator de credite. În baza deciziei premierului, ministrul Sănătății semna așa numitele „formulare de comandă” – documente conținând cantitățile repartizate României, care erau trimise apoi Comisiei Europene, pentru a fi integrate în comanda centralizată către producătorii de vaccinuri. Se poate observa că, așa cum a fost configurată instituțional întreaga campanie de vaccinare anti-COVID, centrul de decizie privind achiziția de vaccinuri a fost plasat la nivelul prim-ministrului, tot ce era în amonte ținând de zona de propunere, iar ce era în aval de zona de implementare. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când CNCAV s-a desființat, iar toate prerogativele sale legate de vaccinarea anti-COVID au fost transferale la Ministerul Sănătății și integrate în programele generale de vaccinare ale acestuia. De ce a ajuns România în proces cu Pfizer și cum a fost ratată renegocierea contractului Un al doilea set de documente primite de la SGG face parte din corespondența purtată în 2023 între ministrul Sănătății de atunci, Alexandru Rafila, prim-ministrul Nicolae Ciucă și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș. Discuția se purta în legătură cu un contract de achiziție a 39 milioane de vaccinuri Pfizer, care trebuia să asigure necesarul de vaccinare pentru anii 2022-2023. Contractul fusese semnat în mai 2021, în mandatul de premier al lui Florin Cîțu, când ministru al Sănătății era Ioana Mihăilă. În decembrie 2022, ca urmare a faptului că situația epidemiologică se ameliorase simțitor, Comisia Europeană a demarat discuții cu compania Pfizer pentru a renegocia respectivul contract de furnizare a vaccinurilor. Negocierile au durat până în 24 mai 2023, răstimp în care Comisia a ținut la curent autoritățile din statele membre cu evoluția discuțiilor. Renegocierea s-a soldat cu adoptarea Amendamentului 5 la contract, prin care statele care vroiau să-l semneze primeau cantități mai mici de vaccin decât cele stabilite inițial, eșalonate pe 4 ani, dar trebuiau totuși să plătească, la jumătate de preț, vaccinurile pe care nu mai doreau să le primească. Termenul limită pentru acceptarea sau refuzarea Amendamentului 5 era 24 mai 2023. În caz de refuz, statele primeau și erau obligate să plătească întreaga cantitate de vaccinuri contractate inițial. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a refuzat inițial atât să respecte contractul inițial, cât și să accepte Amendamentul 5, conform unei adrese către premierul Nicolae Ciucă din 17 februarie 2023. El propunea ca Comisia Europeană să găsească alte soluții, care să nu greveze bugetele statelor membre. Documentele primite acum de la SGG arată că, între timp, fostul ministru al Sănătății și-a mai nuanțat poziția. Într-o informare pentru premierul Nicolae Ciucă din 9 mai 2023, cu 15 zile înainte de termenul-limită, acesta expunea rezultatul negocierillor finale dintre Comisia Europeană și Pfizer și solicita prim-ministrului să aleagă una din cele două variante disponibile pentru România: – Să accepte Amendamentul 5, care ar fi presupus un efort bugetar de puțin peste

Gândul: Asta merită Trump și America. Derapajul unui fost candidat la șefia USR

La o zi după ce SUA au sărbătorit 250 de ani de la declararea independenței, eveniment marcat și în România cu fast și cu participarea oficialilor români, un politician/activist USR, fost candidat la șefia partidului, manager de proiect, a simțit nevoia să facă notă discordantă, scrie Gândul. Șerban (Shere) Marinescu a postat un mesaj plin de injurii la adresa Statelor Unite ale Americii, a președintelui Donald Trump și a locuitorilor din Sectorul 4, după ce Daniel Băluță a anunțat proiectul Parcului Prieteniei Româno-Americane „Donald Trump”. Marinescu a răbufnit după ce primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a prezentat proiectul Parcului „Donald Trump” și a menționat importanța relației dintre România și SUA. „Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii reprezintă una dintre cele mai importante garanții în acest sens, ale parcursului nostru democratic și occidental. Tocmai de aceea, orice proiect care întărește această relație este un câștig pentru România și pentru români”, a transmis Băluță în postarea sa. Șerban Marinescu a repostat mesajul edilului direct pe pagina sa de Facebook și a aruncat insulte grele la adresa Casei Albe, a președintelui american și a bucureștenilor care l-au votat pe Băluță. „Micuța căsuță albă din polistiren unde noapte te poți p..a pe geam direct în birouașul oval. Eu chiar susțin pentru ca efectiv asta merită Trump, America de ziua ei și tot Sectorul 4 care l-a votat pe Băluță,” a scris acesta. Marinescu este un personaj cu influență în structurile USR. El face parte din nucleul dur al partidului și este un apropiat al facțiunii care controlează conducerea centrală (tabăra formată din Cătălin Drulă, Cristian Ghinea și Dan Barna). De-a lungul anilor, Marinescu a strâns un istoric politic important în interiorul formațiunii: Manager de proiect în Secretariatul General al USR, șef de campanii, angajat din 2019 Consilier parlamentar, funcție din care a lucrat în mod direct în Parlament pentru mai mulți deputați și senatori USR. Candidat la șefia USR în anul 2017. Activist local foarte implicat în București (Sectorul 6), unde organizează campanii și proiecte de urbanism, cum este inițiativa pentru Parcul Uranus. De altfel, cu doar 6 zile în urmă, el a avut o intervenție pe Facebook în care a lăudat salvarea pădurii Comorova din Mangalia. Atacul la adresa lui Băluță este doar cel mai recent dintr-o serie lungă de controverse în care Șerban Marinescu a fost implicat. Limbajul său agresiv a creat probleme mari și în trecut. Cea mai mare dispută a avut loc în perioada în care Dacian Cioloș a părăsit USR. Atunci, Marinescu a postat un mesaj extrem de vulgar la adresa fostului premier – „M..e Cioloș”. Comportamentul său a fost aspru criticat de analiști și foști colegi de partid. Printre ei, scriitorul și activistul Valeriu Nicolae a avertizat public că USR riscă să se transforme într-o „sectă radicală”, unde liderii promovează oamenii pe bază de gașcă în locul meritocrației și recompensează agresivitatea verbală. Valeriu Nicolae a dezvăluit atunci că a încercat să-i explice lui Marinescu că a sărit grav calul, însă acesta a refuzat să șteargă postarea și a răspuns și mai agresiv. PNL, o „dărăpănătură de partid” De altfel, Marinescu s-a remarcat prin replici tăioase și la adresa altor partide. De exemplu, în 2017, el a catalogat PNL-ul drept o „dărăpănătură de partid”, după ce Daniel Barbu a fost validat la șefia Autorității Electorale Permanente (AEP). „Astăzi s-a votat noul şef al AEP. USR a propus o expertă recunoscută, pe Maria Krause. ALDE (şi PSD) au propus un politician notoriu pentru lipsa de verticalitate. Fiecare a votat cu al lui, a câştigat Daniel Barbu. Nici nu ştiu dacă mai are sens să remarc, dar PNL a votat cu Barbu. O dărăpănătură de partid”, scria atunci pe Facebook Şerban Marinescu.

Traian Băsescu: Constituția este încălcată de președinte, partide și Guvern / Bolojan și PSD sunt legați de 20 de ani

Fostul președinte Traian Băsescu acuză atât partidele, cât și pe președintele Nicușor Dan, de încălcarea repetată a Constituției. Băsescu spune, la Digi 24, că interesul electoral explică distanțarea declarativă a lui Ilie Bolojan de PSD. „PSD și PNL sunt împreună de 20 de ani, au participat la guvernare împreună. Au făcut un dezastru împreună și în 2009 am avut un deficit uriaș. Aș spune că nu au nici măcar trăsături doctrinare diferite. Ce-i separă e doar antipatia lui Grindeanu pentru Bolojan. Ei sunt legați de 20 de ani. De ce dintr-o dată Bolojan vine și spune că nu-i mai place PSD-ul?”. Traian Băsescu a spus că apropiatele alegeri prezidențiale explică nevoia lui Ilie Bolojan de a se distanța declarativ de social-democrați. Fostul șef de stat crede că doi vor reveni, mai devreme sau mai târziu, la o înțelegere. Întrebarea centrală: de ce nu a desemnat Nicușor Dan un al treilea premier Băsescu a criticat tergiversarea desemnării unui nou candidat pentru funcția de premier. El consideră că președintele ar fi trebuit să aleagă între variantele propuse de partide. Potrivit fostului președinte, Nicușor Dan are acum responsabilități uriașe în blocajul politic actual. Constituția îi dă președintelui, nu partidelor, competența de a desemna premierul. Băsescu a subliniat că guvernul interimar depășește deja termenul constituțional de 45 de zile. După acest termen, miniștrii nu ar mai avea dreptul să semneze acte administrative, potrivit fostului președinte. El a acuzat atât partidele, cât și președintele și guvernul Bolojan de încălcarea Constituției. Fostul șef de stat a subliniat că președintele are la dispoziție 60 de zile pentru două desemnări de premier. Alegerile anticipate, o variantă neexplorată Băsescu a explicat că președintele nu este obligat să declanșeze alegeri anticipate după două căderi de guvern. Totuși, potrivit fostului președinte, acest instrument nu ar trebui exclus într-o situație de blocaj politic. El a subliniat că fiecare pol politic a trasat linii roșii care împiedică formarea unei majorități. AUR condiționează sprijinul de participarea la guvernare, iar PSD respinge varianta cu Bolojan.

Nu avem o problemă cu ideea de căsătorie, voiam doar să schimbăm mireasa – Pucheanu, despre ruptura din coaliție

Confruntat cu observația jurnalistului Digi 24, potrivit căreia PSD ar fi vrut mai degrabă un „divorț” decât o simplă „schimbare a miresei”, Pucheanu a respins această interpretare. Edilul a explicat că partidul său nu are o problemă cu ideea de coaliție ca atare, ci cu modul în care aceasta a funcționat. „Noi nu avem nicio problemă cu PNL-ul”, a subliniat primarul, precizând că nemulțumirea vizează direct felul în care Ilie Bolojan a înțeles să aplice acordul semnat de toate părțile. Întrebat ce a obținut PSD prin retragerea din guvernare, Pucheanu a respins premisa că simpla existență a unui guvern ar fi fost suficientă. El a folosit o primă metaforă, comparând guvernarea cu o căsnicie. „Statutul marital contează într-o oarecare măsură, dar contează dacă ești fericit în cadrul căsătoriei sau nu”. Potrivit acestuia, România era guvernată prost, iar acesta a fost motivul real al schimbării. „Bolojan e ca un doctor care dă tot antibioticul odată” Pucheanu a folosit o a doua metaforă pentru a-și explica nemulțumirea față de Bolojan. A comparat situația cu un tratament medical prescris pe mai multe zile. Potrivit edilului, diagnosticul a fost corect, la fel și rețeta, însă modul de administrare a fost greșit. Bolojan ar fi ales să aplice dintr-odată măsuri gândite pentru a fi implementate treptat. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că austeritatea a fost prea dură, Pucheanu nu a contrazis direct interpretarea jurnalistului. Primarul a ținut să precizeze că relația sa personală cu Bolojan a fost, până de curând, una bună. De asemenea, direcția generală stabilită de premier rămâne, în opinia sa, în mare parte corectă. Problema, a insistat Pucheanu, nu este direcția, ci metoda prin care aceasta a fost aplicată, pe care a numit-o „suicidală”.

Membrii unei grupări neofasciste care susține supremația albă au mărșăluit în Capitala SUA de Ziua Independenței

Membrii grupării neofasciste Frontul Patriot (Patriot Front) au mărșăluit sâmbătă, în zona metropolitană a capitalei americane, cu ocazia ceremoniilor de Ziua Independenței, potrivit Al Jazeera. Ei au participat la mai multe marșuri organizate în diferite locuri, câțiva fiind văzuți chiar și în fața Capitoliului SUA. Imaginile cu persoanele cu fețele acoperite cu măști albe și ochelari de soare s-au răspândit pe rețelele de socializare. Membrii grupării au purtat pantaloni și șepci kaki, dar și cămăși în culoarea albastru închis. Membrii grupării au folosit steagurile susținătorilor sclaviei Unii dintre participanți au avut steaguri, tobe și scuturi americane. Câțiva au fluturat steaguri confederate, asociate cu identitatea sudistă. Confederația a încercat să se separe de SUA în 1861, în încercarea de a păstra sclavia, declanșând astfel Războiul Civil American. Canalul de Telegram al Frontului Patriot a indicat că grupul se aștepta ca peste 400 de naționaliști albi să participe la evenimentele de sâmbătă. De asemenea, site-ul web al grupului a făcut apel la oamenii „născuți în această națiune a rasei noastre europene” să își afirme „dreptul la independență culturală”. Ce este organizația Frontul Patriot Conform informațiilor publice, Frontul Patriot (Patriot Front) este o organizație de extremă-dreapta din Statele Unite. Grupul a fost fondat în 2017 și se remarcă prin faptul că își disimulează ideologia rasistă și neofascistă sub o retorică a „patriotismului” american. Donald Trump și rasismul Președintele SUA, Donald Trump, a fost frecvent criticat pentru că nu a luat măsuri împotriva naționaliștilor albi în timpul celor două mandate de la Casa Albă. Totodată, criticii au acuzat Administrația Trump că încurajează astfel de grupuri prin răspândirea unor false teorii ale conspirației, inclusiv una în care se vorbește despre înlocuirea creștinilor albi cu minorități și străini. Trump însuși s-a confruntat cu mai multe acuzații de rasism. De exemplu, la începutul acestui an el a publicat un videoclip care îi înfățișa pe fostul președinte democrat Barack Obama și pe soția sa, Michelle Obama drept maimuțe. Casa Albă a explicat că un membru al personalului, nu Trump însuși, a distribuit videoclipul pe contul de socializare al președintelui.

Premieră: Ucraina a început să exporte drone. Ce armată va primi primele aparate construite de ucraineni

Ucraina a permis pentru prima oară exportul de drone de luptă către o armată străină, potrivit Nexta. Kiev-ul a aprobat în mod oficial livrarea a 2.000 de sisteme de drone de atac F10 către Forțele Armate ale Statelor Unite ale Americii. Compania ucraineană F-Drones a primit autorizație de la Serviciul de Stat pentru Controlul Exporturilor, a anunțat Interfax-Ucraina. Acesta este primul export oficial de drone, pregătite de luptă și produse în Ucraina. Anterior, s-a discutat doar despre livrări de tehnologie, piese sau componente separate. Uniunea Europeană și SUA doresc să profite de experiența Ucrainei în domeniu În timpul războiului cu Rusia, Ucraina a devenit un expert de talie mondială în ceea ce privește utilizarea și fabricarea de drone. De asemenea, ucrainenii sunt recunoscuți pentru tehnicile de apărare în fața dronelor inamice. De aceea, SUA, țările bogate din Orientul Mijlociu și UE au apelat la ajutorul ucrainenilor pentru a-și întări armatele cu noile sisteme de drone. În cadrul UE s-a vorbit despre o alianță a dronelor care va implica mai multe țări europene. Unele dintre ele, precum Germania, au semnat deja acorduri cu Ucraina în acest domeniu. Și România a negociat cu 15 companii din Ucraina pentru producția de drone, în cadrul unui proiect finanțat cu 200 de milioane de euro prin SAFE.

Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Ankara. România va cere întărirea apărării pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre

Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului va participa la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai NATO, găzduită de Turcia. Este al doilea summit al Alianței organizat în Turcia, după cel din 2004, când România a participat pentru prima dată în calitate de stat aliat. Programul reuniunii include ședința Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, precum și mai multe evenimente conexe, inclusiv Forumul NATO pentru Industria de Securitate și Apărare, programat pe 7 iulie. La finalul reuniunii va fi adoptată Declarația Summitului. Războiul din Ucraina și bugetele pentru apărare, pe agenda liderilor NATO Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul se desfășoară într-un context de securitate complicat, marcat de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și de evoluțiile din Orientul Mijlociu. În acest context, liderii Alianței vor discuta despre menținerea unității transatlantice și consolidarea apărării colective. Pe agenda reuniunii se află și creșterea cheltuielilor pentru apărare, asumarea unor responsabilități mai mari de către aliații europeni, continuarea sprijinului pentru Ucraina și dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din domeniul apărării. Nicușor Dan va susține consolidarea securității la Marea Neagră Președintele Nicușor Dan va reafirma angajamentul României față de securitatea euroatlantică și contribuția țării la obiectivele Alianței. Șeful statului va pleda pentru continuarea sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru întărirea posturii de descurajare și apărare pe întregul Flanc Estic. De asemenea, acesta va atrage atenția asupra efectelor regionale ale acțiunilor Rusiei și va susține necesitatea consolidării capacităților de apărare aeriană și maritimă. Președintele va avea și întâlniri bilaterale În marja Summitului NATO, Nicușor Dan va participa și la o serie de întâlniri bilaterale cu lideri ai statelor aliate. Summitul NATO de la Ankara este primul la care participă Nicușor Dan în calitate de președinte al României. Reuniunea are loc într-un moment în care Alianța își adaptează strategia de apărare în contextul războiului din Ucraina și al deteriorării situației de securitate din regiunea Mării Negre și din Orientul Mijlociu.