Sighiartău: PNL ar fi câștigătorul net al alegerile anticipate. Liberalul susține primarii aleși în două tururi
Întrebat ce scor ar obține PNL în cazul unor alegeri anticipate, Robert Sighiartău a afirmat la Digi 24 că liberalii ar depăși semnificativ rezultatul înregistrat la scrutinul parlamentar din 2024. „Partidul Național Liberal, cu siguranță, ar lua mult mai mult decât a luat la alegerile parlamentare care au avut loc în decembrie 2024. Acum nu vreau să dau publicității datele pe care le avem noi din sondaje, dar e clar că Partidul Național Liberal, dacă ar fi anticipate, presupunând acest lucru, ar fi câștigătorul net al acestor alegeri anticipate, în sensul în care ar avea o creștere de 10%”, a declarat Sighiartău. „Partidul Național Liberal nu se userizează” Liderul liberal a respins și afirmațiile potrivit cărora PNL s-ar apropia de USR. „Este o temă falsă. Partidul Național Liberal nu se userizează. Partidul Național Liberal, din potrivă, se întărește identitar, odată ce s-a rupt de Partidul Social-Democrat și de influența lui”, a spus acesta. Liberalul susține alegerea primarilor în două tururi Robert Sighiartău s-a pronunțat și în favoarea revenirii la alegerea primarilor în două tururi. El a precizat că în PNL există opinii diferite pe această temă, însă, din punctul său de vedere, acest sistem oferă o legitimitate mai mare edililor aleși. „Eu sunt adeptul alegerii primarilor în două tururi. Personal, asta cred. Partidul Național Liberal are voci diferite pe această temă și le respectăm. Sigur, există argumente pro-contra pe fiecare model, dar cel puțin din perspectiva mea, cred că alegerea primarilor în două tururi dă legitimitate mai mare primarului care a câștigat alegeri”, a afirmat liderul PNL. Sighiartău a spus că încearcă de mai mult timp să promoveze această idee în partid și consideră că primarii cu rezultate bune nu ar avea motive să se opună schimbării sistemului electoral. „Primarilor foarte buni, cu rezultate, nu le este frică. De obicei, acești primari câștigă cu 60%, cu peste 50% din voturi din primul tur. Și atunci nu ar exista o problemă pentru dânșii. Eu cred și susțin acest lucru, că ar trebui să existe două tururi”, a declarat Robert Sighiartău.
VIDEO EXCLUSIV | Ambasadorul Argentinei în România, Alejandro Poffo: Micii și sarmalele m-au cucerit
Alejandro Poffo, ambasadorul Argentinei la București, nu se ferește de subiecte incomode, recunoaște că singurul său regret legat de România este eliminarea Argentinei la Mondialul din 1994. În rest, vorbește cu căldură despre o relație bilaterală aproape centenară, despre mituri demontate și despre faptul că, dacă vrei să guști Argentina, nu trebuie să iei avionul, o găsești în supermarketurile de la noi. INTERVIU Reporter: Numele complet. Alejandro Poffo: Alejandro Poffo. Reporter: Studii și funcția actuală. Alejandro Poffo: Sunt absolvent de relații internaționale, contabil public, diplomat și, în prezent, ambasadorul Argentinei în România și în Republica Moldova. Reporter: Descrieți Argentina în trei cuvinte. Argentina e mai aproape decât crezi Alejandro Poffo: Diversă, ospitalieră și fascinantă. Reporter: Un mit despre Argentina pe care mulți români îl cred și care este complet fals. Alejandro Poffo: Că Argentina este departe de România. Adevărul este că e nevoie de o singură escală și, după un scurt somn, sunteți deja în Argentina, așa că nu este atât de departe. Reporter: Ce au românii special în relația cu străinii? Alejandro Poffo: Ospitalitate autentică și o căldură care face ca noi, toți străinii, să ne simțim ca acasă aici. Reporter: Un mit despre argentinieni pe care mulți români îl cred și care este complet fals. Alejandro Poffo: Că tango-ul argentinian este o abilitate exclusiv a argentinienilor. Reporter: Cât de veche este relația bilaterală Un secol de relații diplomatice între ambele țări Alejandro Poffo: Primele contacte au avut loc în 1880, printr-o scrisoare a regelui Carol I al României și, în 5 ani, vom împlini un secol de relații diplomatice între ambele țări. Reporter: Ce știu, în general, argentinienii care vizitează România despre țară și ce spun când pleacă? Alejandro Poffo: Înainte aveau idei foarte generale, precum peisaje frumoase, legenda lui Dracula, faptul că ambele țări avem aceeași limbă română și așa mai departe. Au o imagine foarte frumoasă, care a depășit tot ce își imaginau înainte. Reporter: Unde vedeți cele mai mari oportunități de cooperare între Argentina și România în următorii ani? Meciul de fotbal din 1994, regretul ambasadorului Alejandro Poffo: Eu cred că în sectorul utilajelor agricole, unde Argentina este recunoscută la nivel mondial, și în sectorul energiei nucleare, un domeniu în care ambele țări împărtășim aceleași tehnologii. Reporter: Dacă ați putea șterge din istorie un eveniment dintre țările noastre, care ar fi acela? Alejandro Poffo: Sunt sigur că aș dori schimbarea rezultatului meciului de la Campionatul Mondial din 1994, în care naționala României a învins Argentina. Reporter: Dacă ar trebui să descrieți relația dintre Argentina și România într-o singură frază: Alejandro Poffo: O legătură strânsă, cu un potențial imens de dezvoltare. Reporter: Ce ar trebui să știe românul de rând despre Argentina și probabil nu știe? Despre produsele argentiniene din România Alejandro Poffo: Că nu trebuie să traverseze Atlanticul pentru a se bucura de carnea și vinurile argentiniene excelente, pentru că sunt disponibile în majoritatea restaurantelor și supermarketurilor din România. Reporter: Cum ați convinge un tânăr român, în 20 de secunde, că Argentina înseamnă mult mai mult decât fotbal și tango? Alejandro Poffo: Poate că i-aș arăta un reel cu 20 de imagini reprezentative pentru cele 1000 de opțiuni pe care le are Argentina. Reporter: Ce mâncare românească v-a cucerit cel mai mult? Alejandro Poffo: Sigur, micii și sarmalele, iar la desert papanași. Reporter: Ce loc din Argentina ați recomanda să viziteze oricărui român? Alejandro Poffo: Este imposibil să spun doar un loc. Ar trebui să vizităm multe locuri, precum Buenos Aires, Cascada Iguazú, Patagonia argentiniană, zona de vinuri din Mendoza. Există o Argentina pentru fiecare călător. „Nu vorbesc atât de rău limba română” Reporter: Cu ce personalitate istorică v-ar plăcea cel mai mult să luați prânzul? Alejandro Poffo: Cu unele dintre marile figuri ale istoriei României, pentru a înțelege mai bine specificitatea României. Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care visează să devină diplomat? Alejandro Poffo: Să folosească instrumentele tehnologice actuale pentru a aprofunda istoria, geografia, limbile străine și așa mai departe. Le va fi util dacă vor ajunge diplomați sau vor lucra în alte domenii. Mesaj pentru tineri Reporter: Ce v-ar plăcea să spună oamenii despre dumneavoastră atunci când nu sunteți prezent? Alejandro Poffo: Că nu vorbesc atât de rău limba română. Reporter: Dacă ați putea trimite un singur mesaj tuturor tinerilor din Argentina și România în același timp, care ar fi acela? Alejandro Poffo: Să fie deschiși către alte culturi, pentru că așa se pot învăța foarte multe lucruri interesante
Disputa PSDPNL continuă pe Facebook. Adrian Câciu, despre Siegfried Mureșan: Ești un veșnic propus, niciodată ajuns
Într-o postare publicată vineri, Câciu afirmă că Mureșan „a ajuns să pună linii roșii în politica românească”, deși, în opinia sa, nu are autoritatea necesară pentru a face acest lucru. „Este trist că un fost PDL-ist, fost PMP-ist, actual «vedetă» PNL a ajuns să pună linii roșii în politica românească. Un traseist politic! Mai nou, face și evaluări despre politicienii români”, a scris Adrian Câciu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Finanțelor. Câciu îi reproșează lui Mureșan trecutul politic Acesta susține că Mureșan a trecut succesiv prin PDL, PMP și PNL și că europarlamentarul nu ar fi obținut un nou mandat fără lista comună PSD-PNL la alegerile europarlamentare. Câciu mai spune că Mureșan a fost propus în repetate rânduri pentru funcții importante, precum cea de premier sau de comisar european, fără să fie desemnat vreodată. „Acum, ne spune cum se face guvernul. Ne și ceartă dacă avem alte opinii”, a mai scris social-democratul. „Siegfried, du-te la culcare! Soarta României nu se decide de către tine! Tu ești un veșnic propus, niciodată ajuns! Sper să nu te doară adevărul! Poate te va vindeca!”, i-a transmis politicianul PSD lui Siegfried Mureșan. Mureșan: PSD vrea „puterea totală în stat” Siegfried Mureșan este propunerea PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru în negocierile privind formarea noului Guvern. Vineri, europarlamentarul a acuzat PSD că urmărește „recucerirea puterii totale în stat” și a afirmat că liberalii nu vor da „un cec în alb” social-democraților în negocierile pentru formarea Executivului. „PSD dorește revenirea la guvernare doar pentru recucerirea puterii totale în stat — guvernul, resursele și pârghiile administrative. Adică la fel ca în perioada Năstase sau în perioada Dragnea”, a scris Mureșan pe Facebook.
Șeful Transporturilor anunță ce se va întâmpla cu ROMATSA dacă nu se va ajunge la un acord cu Pfizer
Declarația a fost făcută în timpul unei intervenții telefonice la Digi 24. Radu Miruță a fost întrebat despre criza de la ROMATSA. „Ministrul de finanțe va purta discuții cu cei de la Pfizer (…) ROMATSA nu are decât o singură vină, că are bani în conturi”, a răspuns Miruță. Ministrul interimar al Transporturilor a mai spus că „nu se poate ca ROMATSA să nu continue activitatea” explicând ce se va întâmpla în continuare. Potrivit lui Miruță, ROMATSA mai poate funcționa încă 6-8 săptămâni în actualele condiții. „Apoi, fie va primi bani de la buget, fie se va ajunge la o înțelegere cu Pfizer”, a precizat Radu Miruță. Criza ROMATSA ROMATSA a anunțat joi că a fost notificată de EUROCONTROL în cadrul unei proceduri de executare silită inițiate de compania Pfizer Romania SRL împotriva statului român, pentru o creanță de peste 3,4 miliarde de lei. Regia a explicat că nu este parte în litigiu, însă veniturile sale sunt afectate prin mecanismul de colectare administrat de EUROCONTROL. Bolojan, despre ROMATSA Ulterior, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că România va contesta în Belgia măsura executării silite. „ROMATSA, împreună cu avocații Guvernului României, vor depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia la această procedură de executare, pe de o parte, și, pe de altă parte, vom continua negocierile cu firma Pfizer în așa fel încât să putem găsi o soluție”, a declarat Ilie Bolojan. În paralel, ROMATSA a transmis că activitatea operațională continuă fără probleme. „În acest moment, serviciile de navigație aeriană furnizate de ROMATSA se desfășoară în condiții normale, fără niciun impact asupra siguranței, continuității sau calității serviciilor de trafic aerian”, a anunțat regia prin intermediul unui comunicat.
Dezvăluire. Rușii folosesc drone complet autonome, invizibile pentru detectoare și interferențele electromagnetice
Rușii folosesc drone de atac complet autonome, fără legătură radio și invizibile pentru interferențele electromagnetice, potrivit Ukrainska Pravda. Rușii au implementat o variantă complet autonomă a dronei de atac Molniya fără nicio legătură de control radio, a explicat un consilier al Ministerului Apărării din Ucraina. Ucrainenii au recuperat o dronă autonomă. Aparatul avea doar o cameră și un computer de zbor cu IA încorporat, identificat ca placa FlyCore FC-202. Drona nu avea antenă de control, legătură video și emisii radio de niciun fel. Cum funcționează drona autonomă a rușilor După lansare, drona navighează în mod autonom folosind puncte de control preprogramate, apoi utilizează rețeaua încorporată pentru a căuta, identifica și ataca ținta fără implicarea unui operator. Acest lucru face ca drona să devină practic invizibilă pentru majoritatea detectoarelor din Ucraina care detectează semnalele de control. De asemenea, drona rușilor este complet imună la interferențele electromagnetice pentru că nu există nicio legătură radio care să poată fi blocată. Se pare că varianta autonomă a dronei a fost utilizată pe scară largă în regiunea Zaporojia, unde evită sistemele pe care Ucraina le utilizează pentru a contracara atacurile aeriene.
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a demisionat: Aleg să plec
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru”, a transmis Alexandru Munteanu, într-o postare pe Facebook. El a spus că a acceptat propunerea de a fi premier „cu multă responsabilitate” și cu „ferma convingere” că poate contribui la schimbarea lucrurilor în bine. „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a afirmat Munteanu. Premierul demisionar le-a mulțumit miniștrilor, echipelor acestora și oamenilor care, potrivit lui, au muncit „cu profesionalism și bună-credință”. Alexandru Munteanu a mai transmis că va continua să își servească țara „din orice poziție” se va afla. „Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla, indiferent de locul în care voi trăi sau de responsabilitățile pe care le voi avea, fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm. Vă mulțumesc!”, a subliniat Alexandru Munteanu. Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru al Republicii Moldova în toamna anului 2025, după victoria Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare. Demisia premierului vine într-un moment tensionat pentru guvernarea de la Chișinău, după scandalul MOLDATSA, care a dus în ultimele zile la demisii, excluderi din PAS și controale anunțate la întreprinderile de stat.
O țară care se învecinează cu Rusia anunță că vrea să colaboreze cu NATO
Anunțul a fost făcut de un oficial din Azerbaidjan. Conform Nexta, el a spus că armata țării sale ar putea participa la operațiunile pentru menținerea păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale”, a declarat ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov. Anunțul poate fi surprinzător chiar dacă mult timp relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost tensionate. Totuși, după apropierea țării vecine Armenia de UE, Rusia a încercat să parieze pe relațiile cu Azerbaidjan pentru a-și păstra influența în regiune. Rusia, Armenia, Azerbaidjan, o relație zbuciumată În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de Uniunea Europeană și s-a distanțat de Rusia, ceea ce i-a determinat pe ruși să amenințe cu privire la posibile creșteri ale prețurilor gazelor. De asemenea, rușii au oprit unele schimburi comerciale cu Armenia. La alegerile parlamentare din Armenia, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o victorie zdrobitoare. Pashinyan promovează o apropiere a țării de UE și, implicit, o distanțare de influența Rusiei.
Scandalul privind justiția din România ajunge la Parlamentul European. PSD reclamă PNL la Bruxelles
Europarlamentarii PSD au sesizat joi Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE) a Parlamentului European, cerând ca declarațiile recente ale reprezentanților PNL despre justiție să fie analizate în cadrul dialogului european privind statul de drept. Social-democrații susțin că declarațiile liberalilor „ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept”. Potrivit PSD, demersul nu urmărește ca Parlamentul European să se pronunțe asupra dosarelor aflate pe rolul instanțelor din România, ci asupra „declarațiilor publice formulate în ultimele zile de reprezentanți ai Partidului Național Liberal, prin care au fost contestate modul de repartizare a completurilor de judecată și activitatea instanțelor în dosare privind propriul partid, precum și anchete penale referitoare la presupuse fapte de corupție în care sunt vizați lideri liberali”. PSD se sprijină pe poziția CSM Eurodeputații PSD citează reacția Consiliului Superior al Magistraturii, care a vorbit despre o „escaladare fără precedent” a discursului împotriva instanțelor și a avertizat că „astfel de mesaje pot afecta încrederea cetățenilor în imparțialitatea și autoritatea sistemului judiciar”. În același timp, social-democrații afirmă că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”. De la contestația PNL la reacția magistraților Miercuri, Tribunalul București a suspendat hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL prin care a fost convocat Congresul partidului. Hotărârea a fost pronunțată de un complet specializat în litigii privind partidele politice. După anunțarea soluției, PNL a cerut transparență privind modul de constituire și repartizare a completurilor specializate care judecă dosarele referitoare la partide. Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale în legătură cu atribuțiile instanțelor și a susținut că justiția nu poate decide asupra unor chestiuni care țin de organizarea autorităților publice și de utilizarea fondurilor publice. Declarațiile au fost urmate de reacții din partea Tribunalului București, Curților de Apel, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliului Superior al Magistraturii. Instituțiile au respins criticile privind activitatea instanțelor, au apărat independența justiției și au avertizat că astfel de declarații pot afecta încrederea publicului în sistemul judiciar.
Bolojan atacă la CCR decizia ÎCCJ: Justiția nu poate decide cum se împart banii publici
Premierul Ilie Bolojan spune că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”. De ce a decis Guvernul să sesizeze Curtea Constituțională „Sarcinea puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanțele publice și codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanțelor salariale din zona de justiție. Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan. Miza conflictului: aproape 8 miliarde de lei și penalități uriașe Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către instanță este 9 iulie. „Prima instanță a stabilit, în afară acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor și altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentință, de un anumit tip, declanșează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după ședința de Guvern. Guvernul avertizează asupra unui precedent cu impact asupra bugetului de stat Premierul reamintește că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență 99 a intrezis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislația specifică, în zona de justiție, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deși ele sunt sub sancțiunea anulării de drept acestor sume”. „O instanță ne poate obliga… poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanțe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat și, la propunerea Ministerului de Finanțe, Guvernul a adoptat astăzi (joi – n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul. Precedent periculos Acesta atrage atenția că, dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este „un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuvință, ar putea obține, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitații. „În condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în bază a unei hotărări judecătorești, deschiderea unor așa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și, dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiți-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deși neexecutarea atrage niște penalitații enorme, doar din adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan. De asemenea, sursele de finanțare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor.
Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale
Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.