Au fost decizii blitz. Așa ceva nu există: Pîslaru, despre decizia CSM privind pensiile speciale
Invitat miercuri seara la Digi 25, ministrul interimar al Muncii Dragoș Pîslaru a fost întrebat dacă suspectează o șicanare în justiție din partea colegilor săi din tabăra Adrian Veștea. „Categoric. Nu există dubii, sunt foarte explicit”, a răspuns Pîslaru. „Mai ales după întreg episodul cu pensiile speciale, în care știți că CSM-ul ne făcea mincinoși și pe prim-ministru și pe mine și s-a demonstrat la sfârșit că am recuperat 165 de milioane de euro într-un context în care, de fapt, dumnealor s-a demonstrat a fi în culpă și tot ce spuneau era, de fapt, fals”, a adăugat ministrul interimar. El a afirmat că „lucrurile acestea au lăsat niște urmări. Adică sunt probabil niște meciuri mai largi din acest punct de vedere”. „Nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime” Însă, a transmis că „nu voi îndrăzni să spun că deciziile de instanță nu sunt legitime”. „Tot ce sperăm la Partidul Național Liberal este să ne apărăm”, a declarat Pîslaru. În contextul deciziei CSM privind pensiile speciale, ministrul interimar a subliniat că acestea au fost „decizii blitz”. „N-a fost niciodată, vreodată, stabilit un complet de judecători pe probleme legate de partide politice atât de repede. Brusc șase judecători, brusc complet, brusc decizia a fost luată peste noapte”, a explicat acesta. „Este evident ceva care nu e chiar la locul său” „Așa ceva nu există”, a afirmat Dragoș Pîslaru. „Termenele totdeauna erau de două luni, trei luni, patru luni. Este evident ceva care nu e chiar la locul său”. Întrebat câte acțiuni în instanță au fost depuse de colegii săi, ministrul interimar a răspuns „eu știu de trei”. „Prima, cea inițială, a fost practic judecată în aceeași zi aproape. Deci a fost cea mai rapidă decizie pe care Tribunalul Ilfov a luat-o vreodată”, a conchis Pîslaru.
Fostul premier Viorica Dăncilă: Nu aș fi început austeritatea de la cetățeni. Aș fi oprit ajutoarele pentru Ucraina
Dăncilă a criticat faptul că Executivul a început măsurile de austeritate „de la cetățeni”, în loc să reducă mai întâi cheltuielile la nivelul administrației centrale. „În primul rând a început o politică de austeritate de la cetățeni, în loc să înceapă de la vârf. Nu reduci deficitul printr-o politică de austeritate. Trebuie să vii cu o relansare economică, pentru că această politică de austeritate a dus la scăderea consumului, la creșterea gradului de sărăcie și la distrugerea mediului antreprenorial românesc”, a declarat fostul premier. Taxele, în centrul criticilor Ea a afirmat că nu ar fi majorat impozitele și taxele aplicate mediului de afaceri și a criticat majorarea TVA. „Niciodată nu aș fi crescut impozitul la dividende și la cifra de afaceri. Nu aș fi pus o povară pe antreprenorii români”, a spus Dăncilă, adăugând că „TVA-ul, sub nicio formă” nu ar fi fost majorat. Fostul premier a susținut că, în locul politicilor de austeritate, Guvernul ar fi trebuit să prezinte un program economic care să stimuleze investițiile și să genereze venituri suplimentare la bugetul de stat. „Aș fi sistat ajutoarele către Ucraina” În același timp, Viorica Dăncilă a declarat că ar fi suspendat ajutoarele acordate Ucrainei. „Nu spun că n-aș fi ajutat țara vecină, dar îmi pasă mai mult de propriul popor decât de vecini. Prima dată ții cu familia ta și pe urmă îți ajuți vecinii. Eu aș fi sistat ajutoarele către Ucraina”, a afirmat aceasta. Despre închiderea grupurilor pe cărbune Dăncilă a criticat și politica energetică a României, afirmând că nu ar fi acceptat închiderea grupurilor pe cărbune fără garanții din partea Uniunii Europene. „Îmi spui să dau vecinilor energie. O dau, dar în același timp îmi distrugi mixul energetic românesc. Uitați că acum s-a ajuns la cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană”, a declarat fostul premier. Ea consideră că România ar fi trebuit să negocieze mai ferm cu Uniunea Europeană. „De fiecare dată ni se spune că nu ne lasă Uniunea Europeană. Nu este adevărat. Ce e permis unuia nu-mi poate fi interzis mie. Aș fi luat măsuri în oglindă”, a declarat fostul premier. De asemenea, ea susține că Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost folosit pentru proiecte care să sprijine dezvoltarea economică a țării. Dăncilă: PNRR, „un plan de dărâmare” „Noi am primit un Plan Național de Redresare și Reziliență. Redresare înseamnă să vii pe linia de plutire. Mie mi s-a părut că acest plan a fost un plan de dărâmare”, a declarat fostul premier. Potrivit fostului premier, proiectele incluse în PNRR nu au vizat investiții esențiale pentru economie. „De ce în acest program de redresare și reziliență nu am băgat obiective importante și am băgat legea pensiilor sau legea salarizării? În nicio altă țară nu s-a întâmplat asta”, a afirmat Dăncilă.
PNL contestă decizia Tribunalului București privind Congresul și anunță că va ataca hotărârea în instanță
Partidul Național Liberal susține că decizia Tribunalului București privind suspendarea unor hotărâri nu afectează conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie. Potrivit unui comunicat transmis miercuri, PNL afirmă că hotărârea instanței suspendă doar anumite decizii și produce efecte doar pentru viitor. Liberalii mai susțin că hotărârile adoptate la Congres și noua conducere a partidului rămân în vigoare. PNL va ataca decizia privind completurile specializate Partidul anunță că va contesta pe toate căile legale Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București. PNL susține că înființarea a șase completuri specializate pentru cauze privind partidele politice este fără precedent. Formațiunea afirmă că măsura ar fi fost adoptată fără avizul necesar al Consiliului Superior al Magistraturii. Liberalii cer recuzarea unui judecător PNL anunță că va solicita recuzarea judecătoarei care a primit spre soluționare unul dintre dosarele privind Congresul Extraordinar. Partidul motivează cererea prin faptul că magistratul a fost detașat anterior la Ministerul Justiției. Potrivit PNL, detașarea a avut loc în perioada în care ministerul era condus de Alina Gorghiu, unul dintre reclamanți. Procesul este în desfășurare Liberalii precizează că vor depune la Tribunalul București documentele privind noua conducere și modificările aduse Statutului. Formațiunea afirmă că va respecta toate procedurile prevăzute de lege. Totodată, PNL anunță că avocații săi vor folosi toate căile de atac împotriva deciziilor pe care le consideră neîntemeiate. Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond. Instanța a respins, în același timp, acțiunea formulată împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, și a secretarului general, Dan Motreanu, apreciind că aceștia nu au calitate procesuală pasivă. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Hotărârea a fost pronunțată în urma unei ordonanțe președințiale depuse de un grup de lideri liberali care contestă legalitatea convocării Consiliului Național Extraordinar și a Congresului PNL din 21 iunie. În paralel, pe rolul Tribunalului București se află și o acțiune prin care este solicitată anularea hotărârilor adoptate la Congres, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului. Următorul termen de judecată este programat pentru 8 iulie.
AUR începe demersurile pentru suspendarea lui Nicușor Dan, cere alegeri anticipate și anunță că nu va vota niciun guvern
Decizia a fost adoptată în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Național de Conducere (CNC) al AUR, desfășurată miercuri la Alexandria, județul Teleorman. Potrivit comunicatului formațiunii, toți cei 135 de membri ai CNC prezenți la ședință au votat în unanimitate pentru demararea procedurii de suspendare a șefului statului și pentru inițierea dialogului cu celelalte forțe politice în vederea susținerii acestei inițiative. AUR invocă motive politice și constituționale În comunicatul transmis după ședință, AUR afirmă că unul dintre motivele care stau la baza demersului este ceea ce partidul descrie drept „excluderea unei părți importante dintre români din luarea deciziilor care privesc viitorul României”. De asemenea, formațiunea susține că președintele Nicușor Dan ar fi refuzat nominalizarea celei de-a doua propuneri de prim-ministru, situație pe care partidul o consideră contrară prevederilor Constituției. Aceste argumente reprezintă poziția oficială exprimată de AUR în comunicatul adoptat de conducerea partidului. În cadrul aceleiași ședințe, membrii Consiliului Național de Conducere au votat în unanimitate pentru începerea procedurilor privind organizarea alegerilor anticipate. Potrivit comunicatului, AUR susține că este necesară „reîntoarcerea la popor”, prin organizarea unui nou scrutin parlamentar. Parlamentarii AUR nu vor susține viitorul guvern Tot miercuri, conducerea partidului a decis că parlamentarii AUR nu vor fi prezenți și nu vor vota niciun guvern al coaliției propus de președintele Nicușor Dan. Formațiunea precizează că această decizie face parte din strategia politică adoptată în urma ședinței extraordinare a Consiliului Național de Conducere. Procedura de suspendare a președintelui este reglementată de Constituția României și presupune parcurgerea etapelor parlamentare prevăzute de lege, inclusiv votul Parlamentului. În cazul în care Parlamentul aprobă suspendarea, decizia finală aparține cetățenilor, prin referendum.
Bolojan: Nicușor Dan a respins propunerea ca Siegfried Mureșan să fie premier
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți seară, la TVR 1, că președintele Nicușor Dan nu a fost de acord cu propunerea ca europarlamentarul Siegfried Mureșan să fie desemnat prim-ministru. Bolojan a precizat că subiectul a fost discutat la Palatul Cotroceni, însă nu a existat deschidere din partea șefului statului pentru această variantă. Întrebat dacă propunerea privind desemnarea lui Siegfried Mureșan va fi menținută, Bolojan a răspuns: „În discuția pe care am avut-o la Cotroceni, domnul președinte nu a agreat asemenea propunere. Nu am văzut deschidere pentru asta.” „Domnul Nicușor Dan a respins-o. PSD a respins-o la susținere” Ilie Bolojan a explicat că propunerea nu a întrunit sprijinul necesar nici din partea președintelui, nici din partea PSD. „Dânsul a fost o propunere pe care domnul Nicușor Dan a respins-o. Pe care PSD a respins-o la susținere. Și atunci a fost o logică că dacă nu există o susținere, nu se mai fac nominalizări.” Premierul interimar a susținut că, în opinia sa, procesul de desemnare ar trebui să includă mai multe variante de premier. „Eu cred că pentru a putea lua decizii corecte, e bine să ai două propuneri. Ceea ce s-a și făcut, în așa fel încât să poți, analizând plusurile și minusurile fiecărei propuneri, să faci o desemnare cât mai corectă.” „Suntem într-o formulă de blocaj” Bolojan a declarat că, în lipsa unui acord politic, negocierile trebuie să continue pentru formarea unui nou Executiv. „Suntem într-o formulă de blocaj, ceea ce înseamnă un dialog în perioada următoare, pentru a găsi o formulă pentru România.” Până la desemnarea unui nou premier, Ilie Bolojan afirmă că Executivul interimar trebuie să își continue activitatea și să pregătească proiectele legislative necesare pentru accesarea fondurilor europene. „În primul rând, trebuie să fac ceea ce ține de mine, ca premier, chiar dacă sunt în această formulă de interimat, pentru ca țara asta să funcționeze în condiții normale, pentru a pregăti pachetul de legi care să intre în Parlament, să fie adoptat, pentru că asta înseamnă absorbția de bani europeni.” Bolojan: „PNL nu a generat această criză” Premierul interimar a susținut că Partidul Național Liberal nu este responsabil pentru actualul blocaj politic. „În toată această perioadă, PNL nu a generat această criză. Am fost principiali, am fost corecți, dar sprijinul pe care îl dăm nu trebuie să fie niciodată un cec în alb, pentru că am văzut ceea ce înseamnă cecurile în alb.”
Cum s-a acutizat criza politică din România? Bolojan vorbește despre cel mai dificil moment
Bolojan a spus, marți seara, la TVR 1, că din cauza pierderii încredării în PSD s-a luat decizia, în PNL, să nu se mai facă o coaliție în actualul context cu PSD. „Ori în condiții în care se nominalizează un premier de la tine care este pus să facă o coaliție cu PSD, înseamnă că se încearcă o subordonare a partidului, ceea ce oricum am lua, nu este în regulă. Suntem după ce acest guvern a căzut. Modul în care s-a făcut această nominalizare, în mod cert, a creat o situație de criză în Partidul Național Liberal. Și cred că președintele Nicușor Dan nu a procedat într-o manieră care să crească încrederea între PNL și dânsul. Acesta este realitatea, orice s-ar spune, și asta i-am spus, dar nu asta este problema noastră. Noi trebuie să avem o relație instituțională și să mergem mai departe, să vedem ce putem face pentru a asigura stabilitatea în România. Oamenii nu vor de la noi scandaluri”, a spus Bolojan. Discuții terminate fără soluție Ilie Bolojan amintește că el a enunțat în spațiul public că există două posibilități de guvern, ambele minoritare: „sau un guvern PSD susținut de partidele de centru-dreapta sau un guvern al coaliției de centru-dreapta susținut de PSD pe baza unui acord politic. „Unde am ajuns? Am ajuns în situația în care, de la acest enunț, am început discuțiile cu toate partidele. Deși în prima fază PSD a anunțat că e de acord cu o formă de reciprocitate, adică ceea ce am anunțat, se încheie un acord politic în care fiecare dintre cele două părți, pentru a găsi o soluție, garantează susținerea pentru cealaltă, fiecare parte se duce cu premierul și cu acordul politic în fața președintelui României și în condițiile în care președintele României desemnează un premier, cei care nu au premierul desemnat îl susțin pe ceilalți în așa fel încât să deblocăm criza. Când am început discuțiile cu PSD în această cheie, ne-au anunțat că sunt de acord să discutăm aspectele tehnice, condițiile, ceea ce trebuie făcut, care sunt garanțiile pentru care o astfel de înțelegere are o bază reală. Gândiți-vă că s-au semnat protocole de coaliție, s-au semnat acorduri de guvernare și nu s-au respectat, dar ne-au anunțat, și asta a fost o întâlnire cu martori, cu președintele UDMR de față, cu președintele USR de față, că PSD este de acord cu un singur lucru: că a partidele de centru-dreapta să-i susțină guvernul. În rest, ei nu sunt de acord să susține un guvern condus de un premier de centru-dreapta”, a declarat președinterle PNL. Bolojan: Nu am mințit Întrebat dacă este adevărat că și-a schimbat discursul după ce a spus că PNL susține un guvern PSD monocolor, apoi s-a răzgândit, Ilie Bolojan a spus că nu a mințit. „Nu am mințit. Ceea ce regret este că s-a reținut doar faza cu susținerea de către centru-dreapta unui guvern PSD. Nu s-a reținut partea de acord politic și condiția de bun simț. Am spus că partidele de centru-dreapta ar putea susține un guvern PSD pe baza unui acord politic în care fiecare partid vine cu o propunere de premier de centru-dreapta, centru-stânga, dar și stânga garantează că susține premierul de centru-dreapta în condițiile în care există acordul politic. Și noi ce am făcut? Văzând că nu ne înțelegem cu PSD-ul, am convocat ședința biroului de conducere a partidului pentru că deciziile într-un partid nu le ia președintele pe persoană fizică, ci discută cu colegii. Când au aflat colegii că PSD nu este de acord cu această formă de reciprocitate, adică și partidele de centru-dreapta să vină cu o propunere de premier, să ne ducem cu ambele propuneri la președintele României, dânsul să aleagă pentru că are această responsabilitate și această opțiune să se pronunțe în acest sens și după aceea să trecem efectiv la vot ca să deblocăm situația și să fie și un garant al respectării acestor înțelegeri pentru că altfel lucrurile nu funcționează. Colegii au spus, bun, dar dacă doar PSD dorește sprijinul nostru și ei nu vor să arată o minimă formă de respect în această formulă, atunci nu vom susține asta și, discutând cu celelalte partide, am convenit să anunțăm și propunerea de premier pe care am susținut-o”, precizează Bolojan.
Cum poate fi suspendat și demis un Președinte al României. Modificare esențială față de situațiile lui Traian Băsescu
Opoziția, reprezentată de AUR, a anunțat astăzi că inițiază demersurile pentru suspendarea din funcție a Președintelui Nicușor Dan. Liderul AUR, George Simion, spune că „îl somează” pe Nicușor Dan să desemneze în această săptămână un premier, conform obligațiilor constituționale. Spre deosebire de situațiile prin care a trecut fostul președinte Traian Băsescu în 2007 și 2012, în prezent, deși procedura suspendării unui Președinte al României de către Parlament este aceeași, procedura demiterii prin referendum a șefului de stat este „simplificată”. Doar 4,5 milioane de români ar trebui să voteze pozitiv și, astfel, președintele României este îndepărtat definitiv din funcție. Etapa 1: Procedura suspendării din funcție a Președintelui României de către Parlament Articolul 95 din Constituția României stabilește clar și strict care sunt pașii procedurali. „(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.” Constituția României Pe scurt, suspendarea de către Parlament implică următoarele etape: Inițierea propunerii: propunerea de suspendare a președintelui pentru „fapte grave” trebuie să fie inițiată de cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor (minimum 155 de parlamentari) Documentul este adus la cunoștința președintelui României. În paralel, Parlamentul trimite solicitarea și la Curtea Constituțională, dar în acest caz avizul CCR este consultativ, parlamentarii putând să nu țină cont de el. Președintele României are dreptul să meargă în Parlament pentru a oferi explicații vizavi de acuzațiile care i se aduc – fapte grave prin care a încălcat Constituția. Ulterior, Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, aprobă sau respinge propunerea de suspendare. Pentru aprobarea propunerii de suspendare a președintelui este necesar votul majorității parlamentarilor. (233 de parlamentari) Dacă minimum 233 de parlamentari sunt de acord ca Președintele României să fie suspendat, acesta pleacă de la Palatul Cotroceni iar locul său este preluat de un președinte interimar. În ordinea constituțională, acesta este președintele Senatului. Guvernul este obligat în acest caz ca în maximum 30 de zile să organizeze etapa a 2-a a procedurii, în acest caz – referendumul de demitere al Președintelui. Etapa 2: Referendumul de demitere al Președintelui României. 2026: Președintele pleacă din funcție cu doar 4,5 milioane de voturi împotriva sa Spre deosebire de situațiile prin care a trecut fostul președinte Traian Băsescu în 2007 și 2012, în prezent un președinte este mai ușor de demis de popor. Guvernul prin Parlament a modificat articolul 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului și, astfel, un președinte al României poate fi demis doar cu 4,5 milioane de voturi împotrivă. Noile prevederi: Referendumul privind demiterea Preşedintelui României Modificarea la Legea referendumului în cazul demiterii Președintelui României ART. 8 Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie. ART. 9 Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?” ART. 10*) Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. *) Art. 10 a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 131/2012 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului . Anterior publicării acestei legi, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 731/2012, a constatat că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Ca atare, dacă este luat în calcul numărul de 17,9 milioane de români înscriși pe listele electorale în alegerile trecute, rezultă potrivit modificării legislative că referendumul este validat doar dacă la vot se prezintă jumătate plus unu din cei înscriși pe liste: 9.000.000 de români. A doua condiție este ca la o prezență de 9 milioane de români, majoritatea – 4,5 milioane dintre aceștia – să voteze împotriva președintelui, pentru demiterea sa. Astfel, președintele României ar putea fi demis mai ușor. Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a fost ales pe 18 mai 2025 cu un număr de 6,1 milioane de voturi. Cazurile Traian Băsescu: două suspendări eșuate, două cvorumuri diferite de prezență Traian Băsescu este singurul fost președinte al României care a fost suspendat de 2 ori din funcție dar care nu a fost demis de popor, având în vedere că pe vremea sa opera alte prevederi legislative. Pe 19 aprilie 2007, Traian Băsescu a fost prima oară suspendat din funcție de către Parlament de majoritatea PSD, PC și PRM, pe 19 mai 2007 a avut loc referendumul de demitere, președinte interimar al României a devenit Nicolae Văcăroiu, însă Băsescu nu a putut fi demis având în vedere că în 2007 – prezența la urne a fost de doar 44,45% iar pentru demiterea sa au votat doar 24,74%, 74,48% susținând la urne că Traian Băsescu trebuie să revină la Palatul Cotroceni. În 2007, referendumul de demitere a fost validat – pragul de prezență fiind atunci de jumătate plus unu din numărul total de alegători, dar legea fusese modificată pentru a valida rezultatul indiferent de prezență, condiția fiind majoritatea din voturile exprimate – însă populația a respins masiv demiterea lui Băsescu. A doua suspendare de către Parlament a lui Traian Băsescu a avut loc pe 6 iulie 2012 și a fost făcută de către USL (PSD+PNL), Crin Antonescu a devenit președinte interimar al României, iar referendumul de demitere a avut loc pe 29 iulie 2012. La referendumul de demitere din iulie 2012, prezența la urne a fost de
Premieră post decembristă: Parlamentul nu a mai abilitat Guvernul să emită ordonanțe pe perioada verii, pentru că Guvernul Bolojan demis nu mai poate emite ordonanțe
Potrivit legii fundamentale și legilor speciale, la finalul fiecărei sesiuni parlamentare, Legislativul adoptă o lege specială prin care abilitează Guvernul să emită ordonanțe în perioada vacanței parlamentare. Numai că o astfel de lege nu a fost adoptată și acum, în iunie 2026, înaintea vacanței parlamentare, chiar dacă Guvernul Bolojan pregătise un astfel de act normativ. Proiectul elaborat de SGG, în martie 2026, prevedea următoarele: Întrucât, potrivit art.66 alin.(1) din Constituţie prima sesiune parlamentară ordinară a anului 2026 se încheie la sfârşitul lunii iunie, Guvernul a elaborat alăturatul proiect de lege prin care, la propunerea ministerelor interesate, se solicită Parlamentului abilitarea pentru legiferare prin ordonanţe simple, pe perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a legii şi până la reluarea lucrărilor Parlamentului cea de a doua sesiune ordinară a anului 2026. Prin proiectul de lege sunt stabilite domeniile în care Guvernul va putea emite ordonanţe pe perioada vacanţei parlamentare din lunile iulie-august 2026. Guvernul Bolojan ar fi putut, potrivit proiectului, să emită ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice: finanțe și economie, afaceri interne, agricultură, sănătate, transporturi, investiții și proiecte europene. Numai că demiterea pe 5 mai 2026 a Guvernului Bolojan și lipsa de învestire a unui nou Guvern cu puteri depline în toată această perioadă au generat două tipuri de consecințe: Guvernul demis nu mai poate adopta ordonanțe de urgență (OUG), ordonanțe simple sau noi politici publice, fiind limitat strict la acte de administrare curentă Parlamentul nu a mai putut adopta legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe în perioada vacanței parlamentare (iulie – august 2026) având în vedere că România are în funcție un guvern demis. În perioada post decembristă a României a mai existat o singură situație în care Guvernul de la București nu a mai putut emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare, însă motivul a fost cu totul altul, nicidecum că România nu are Guvern cu puteri depline. În vacanța parlamentară de acum 10 ani (iulie – august 2026), Guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș la acea vreme, nu a putut adopta nicio ordonanță simplă pe perioada celor două luni de vară, după ce Senatul României a respins definitiv proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței.
Ponta despre Miruță: A plătit dublu pe o navă militară nemțească, avea o opțiune mai bună la turci
Fostul premier Victor Ponta a spus, luni seara, la emisiunea „Marius Tucă Show” de la Gândul, că Rheinmetall nu a mai făcut până acum nave militare, iar navele pentru care a semnat Miruță sunt duble la preț față de ce a văzut Nicușor Dan la Istanbul. „A fost domnul președinte Nicușor Dan la Istanbul să asiste că au luat românii o corvetă de la turci identică cu alea pe care le face Rheinmetall. Cică o să le facă, le-a semnat Miruță. Problema e următoarea: aia de la turci, care e identică, NATO, tot… echipament, făcută de o firmă care cu asta se ocupă, face corvete, a mai făcut o mulțime, a costat 220 de milioane de euro. Alea două pe care cică o să le facă Rheinmetall și Miruță, costă 850 de milioane. Băi, oare trebuie să fii olimpic la matematică, ca să înțelegi că iei două cu 850, după ce tu ai fost prezent la una cu 220?”, acuză Ponta. Ponta spune că a relatat în scris pe Facebook despre acest subiect, dar „nu interesează pe nimeni. Nu interesează. Focile-s fericite”.
Victor Ponta: Asistăm la înmormântarea României
Fostul premier a afirmat la MARIUS TUCĂ SHOW că absolut toate firmele sunt pe pierdere, în acest moment. El a spus că nu mai există niciun domeniu în creștere. IT-ul ar fi în cădere, din cauza renunțării la regimul fiscal avantajos. Ponta a spus că România e total decuplată de revoluția AI și de tehnologia actuală. Agricultura ar fi afectată de lipsa producătorilor români de îngrășăminte. Prețul îngrășămintelor s-a dublat, din cauza războiului cu Iranul, a precizat el. Construcțiile sunt afectate, pentru că prețul materialelor s-a dublat, a explicat Ponta. Cât de mult ar costa un credit imobiliar, în viziunea lui Ponta O persoană care a luat un credit de 250.000 de euro ar plăti acum 400.000 de euro pentru casă. Dobânzile bancare la creditele pentru locuințe ar ajunge la 12%, a spus fostul premier. Ponta a comparat această dobândă cu cea din Occident, unde ar fi de doar 3%. El a explicat diferența prin lipsa unei relații tensionate între Guvernul Bolojan și bănci. Ce spune despre balanța comercială și inflație Balanța comercială a României este dezastruoasă, a afirmat Ponta. Deficitul balanței comerciale ar fi de 30 de miliarde de euro, anul acesta. Consumul s-a redus, în timp ce România are cea mai mare inflație din Europa, a spus el. Întreprinderile mici și mijlocii ar fi fost sugrumate, în favoarea companiilor mari. Riscul de retrogradare a ratingului Toate cele trei agenții de rating ar fi încadrat România la BBB minus. O eventuală retrogradare e așteptată în iulie, august sau septembrie, a precizat Ponta. Dacă România e retrogradată, fondurile de investiții listate la bursă nu mai pot investi aici. Datoria externă programată pentru acest an este de 64 de miliarde de lei. La cursul actual, suma reprezintă aproximativ 13 miliarde de euro, a explicat Ponta. România are nevoie de un miliard de euro pe lună, doar pentru rostogolirea datoriei. Țara plătește, practic, două dobânzi simultan, a subliniat fostul premier. Avertismentul despre octombrie Ponta a spus că este convins că România poate ajunge în incapacitate de plată. El a estimat că, în octombrie, statul nu va avea bani pentru spitale, școli, pompieri și polițiști. Fostul premier a precizat că nu se referă la pensii sau salarii, ci la funcționarea statului. România nu va putea face nici rectificare bugetară, a avertizat Ponta.