Nu chimioterapie, ci bacterii. Cercetătorii au găsit o metodă să atace cancerul din interior fără să afecteze restul corpului
Echipa condusă de Tianyu Jiang de la Universitatea Shandong din China a modificat genetic tulpina bacteriană Escherichia coli Nissle 1917, un probiotic prezent în mod natural în corpul uman. Bacteria a fost reprogramată să producă Romidepsin, un medicament anticanceros aprobat de FDA. Rezultatul este o „fabrică de medicamente” vie, capabilă să se infiltreze în tumori și să elibereze substanța activă exact acolo unde este nevoie, scrie Science Daily. Bacterii contra cancer: cum funcționează terapia Cercetătorii au introdus celule tumorale de cancer mamar la șoareci, apoi au administrat bacteria modificată. Aceasta s-a acumulat în interiorul tumorilor și a eliberat medicamentul atât în condiții de laborator, cât și pe animale vii. Abordarea combină două mecanisme simultane. Bacteria colonizează tumora, iar medicamentul pe care îl produce acționează direct asupra celulelor canceroase. Autorii o descriu drept „terapie cu dublă acțiune”. Avantajul față de tratamentele clasice Chimioterapia tradițională afectează atât celulele canceroase, cât și pe cele sănătoase. Această metodă livrează medicamentul exclusiv la locul tumorii, ceea ce ar putea reduce semnificativ efectele secundare. Tratamentele țintite reprezintă una dintre direcțiile principale ale cercetării oncologice actuale. Folosirea bacteriilor ca vehicule de transport al medicamentelor deschide o cale nouă în acest domeniu. Când ar putea ajunge la pacienți Metoda nu a fost încă testată pe oameni. Studiile viitoare vor trebui să examineze posibilele efecte secundare și modalitățile de îndepărtare în siguranță a bacteriilor după tratament. Cercetătorii consideră că rezultatele de până acum stabilesc „o bază solidă” pentru dezvoltarea unor terapii bazate pe bacterii modificate genetic. Progresele viitoare în acest domeniu depind de succesul studiilor clinice pe oameni.
Sângele de piton ar putea revoluționa tratamentele de slăbit, după descoperirea GLP-1 cu ajutorul unei specii de șopârla
Pitonii au un metabolism extrem. Pot trece luni întregi fără să mănânce nimic, apoi devorează o antilopă întreagă. În timp ce acest fel de „dieta yo-yo” ar fi dezastruoasă pentru alte animale, șerpii au adaptări speciale care îi ajută să prospere în stilul lor de viață cu boom și pauză, notează Science Alert. Metabolismul lor se accelerează de 40 de ori după o masă, inima poate crește cu până la 24,5% la unele specii, iar microbiomul intestinal este pregătit să reacționeze imediat la o masă rară. Este vorba despre produsele secundare ale acestor bacterii pe care oamenii de știință speră să le valorifice pentru uz uman. Biologii Leslie Leinwand de la Universitatea din Colorado Boulder și Jonathon Long de la Stanford University au colaborat pentru a afla ce se găsește în sângele pitonilor regius și pitonilor birmanezi după masă. S-au identificat 208 metaboliți diferiți care au crescut semnificativ după mesele lunare ale pitonilor, dar unul a atras atenția cercetătorilor. Nivelurile de para-tiramină-O-sulfat (pTOS) au crescut de 1.000 de ori în sângele pitonilor după masă. Acest metabolit este produs de bacteriile intestinale ale șarpelui în timp ce descompun aminoacidul comun tirozina, eliberând dioxid de carbon și adăugând sulfat moleculei. Cercetătorii sudiază acum pTOS Despre pTOS se știe foarte puțin. Cercetătorii au găsit câteva studii care sugerează că pTOS circulă și în corpul uman și câteva indicii că nivelul său poate crește după masă. Acest lucru nu este suficient pentru a spune ce efect are asupra oamenilor, dar a fost de ajuns pentru a inspira cercetătorii să investigheze mai departe. „Dacă vrem cu adevărat să înțelegem metabolismul, trebuie să mergem dincolo de studiile pe șoareci și oameni și să ne uităm la extremele metabolice pe care le oferă natura”, spune Long. Pierdere în greutate fără efecte secundare? S-a constatat că, deși pTOS nu pare să apară natural la șoareci sau șobolani (animalele cel mai des folosite pentru studii), acesta le afectează apetitul. Atât șoarecii obezi, cât și cei slabi au consumat mult mai puțină hrană după ce li s-au administrat doze mari de pTOS, fie prin injecție abdominală, fie oral. Pierderea în greutate a survenit fără probleme gastrointestinale, pierdere musculară sau scăderi de energie, efecte frecvent întâlnite la alte tratamente. Atât la șoareci, cât și la pitoni, o doză de pTOS a activat neuroni în hipotalamusul ventromedial, centrul cerebral care controlează sațietatea, foamea și echilibrul energetic, explicând modul în care molecula semnalează pitonului că nu are nevoie să mănânce întreaga antilopă.
Băutorii de vin trăiesc mai mult decât cei de bere sau spirtoase
Un studiu realizat pe 340.000 de adulți a urmărit starea de sănătate a participanților timp de 13 ani. Cercetătorii au analizat nu doar cantitatea de alcool consumată, ci și tipul de băutură ales. Concluzia principală: riscurile pentru sănătate asociate alcoolului depind și de ce bei, nu doar de cât bei, scrie The Independent. Vinul, mai puțin periculos decât berea sau spirtoasele Consumatorii moderați de vin au un risc cu 21% mai mic de deces cardiovascular. Diferența față de abstinenți sau băutorii ocazionali este semnificativă. Consumul redus spre moderat de bere sau spirtoase crește cu 9% riscul de deces cardiovascular. Referința este față de cei care nu beau deloc. De ce face diferența tipul de băutură Vinul roșu conține polifenoli și antioxidanți cu efecte benefice asupra sănătății inimii. În plus, vinul este consumat de obicei la masă, de persoane cu un stil de viață mai echilibrat, în timp ce berea și spirtoasele sunt asociate mai frecvent cu o alimentație de calitate inferioară. „Tipul de alcool, modul în care este consumat și comportamentele asociate stilului de viață contribuie toate la diferențele observate în riscul de mortalitate”, a explicat dr. Zhangling Chen, autorul principal al studiului, de la Universitatea Central South din China. Atenție: consumul excesiv rămâne periculos Indiferent de tipul de băutură, consumul excesiv crește cu 24% riscul de deces din orice cauză, cu 36% riscul de deces prin cancer și cu 14% riscul de deces prin boli cardiace. Cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional și arată o asociere, nu o relație de cauzalitate. De asemenea, consumul de alcool a fost auto-raportat, ceea ce reprezintă o limitare. Rezultatele vor fi prezentate sâmbătă, 28 martie.
O dietă cunoscută pentru tensiunea arterială reduce enorm riscul de demență. Ce trebuie să mănânci după 45 de ani
O echipă internațională de cercetători a analizat datele din trei studii de amploare, desfășurate între 1986 și 2017, pe aproape 160.000 de adulți, potrivit Washington Post. Concluzia, publicată în JAMA Neurology: șase modele alimentare sănătoase reduc riscul de declin cognitiv, dar dieta DASH a avut cel mai mare efect. Persoanele care au urmat cel mai strict dieta DASH au obținut cele mai bune scoruri la evaluările cognitive, în special cele care au adoptat planul între 45 și 54 de ani. De ce protejează creierul Dieta DASH pune accent pe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, limitând sodiul, zahărul și grăsimile saturate. Este bogată în antioxidanți și nutrienți benefici pentru creier, potrivit autorului studiului, Kjetil Bjornevik, profesor la Harvard T.H. Chan School of Public Health. Hipertensiunea arterială este un factor de risc recunoscut pentru demență. Prin scăderea tensiunii, dieta reduce indirect și riscul cognitiv. „Ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier”, a rezumat neurologul Jazba Soomro. Dieta MIND, un pas mai departe Un studiu pe 1.647 de persoane a analizat dieta MIND – o combinație între DASH și dieta mediteraneană. Rezultatul: o aderență mai strictă la MIND a fost asociată cu o scădere mai lentă a volumului de materie cenușie din creier. Alte cercetări sugerează că respectarea strictă a dietei MIND poate reduce cu 53% riscul de boală Alzheimer. Cum să începi fără să schimbi totul peste noapte Bjornevik recomandă schimbări treptate: mai multe legume, pește și cereale integrale, mai puțină carne procesată și băuturi zaharoase. Ținta pentru sodiu în dieta DASH este de maxim 2.300 mg pe zi. Potasiul – 4.700 mg zilnic – poate fi obținut din cartofi copți, banane și somon. „Schimbările mici și durabile sunt mai realiste și mai probabil să fie menținute”, a spus cercetătorul. Dieta DASH recomandă și exerciții fizice de cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii.
Chiar și o porție de alimente procesate crește substanțial riscul de eveniment cardiac grav, chiar dacă nu ai probleme cu inima
Un consum ridicat de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc semnificativ mai mare de evenimente cardiovasculare grave, potrivit unui studiu amplu realizat pe adulți din Statele Unite și publicat în revista JACC Advances. Cercetarea, care va fi prezentată la sesiunea anuală a Colegiul American de Cardiologie (ACC.26), arată că frecvența consumului acestor produse joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Risc cu 67% mai mare pentru consum ridicat Persoanele care consumă în medie peste nouă porții de alimente ultraprocesate pe zi au un risc cu 67% mai mare de a suferi un eveniment cardiac major — precum infarct, accident vascular cerebral (AVC) sau deces de cauză cardiovasculară — comparativ cu cele care consumă aproximativ o porție zilnic. Analiza s-a bazat pe datele a 6.814 adulți, cu vârste între 45 și 84 de ani, incluși în studiul Multi-Ethnic Study of Atherosclerosis (MESA), toți fără boli cardiace cunoscute la începutul cercetării. Fiecare porție contează Rezultatele arată o legătură directă între cantitatea consumată și risc: fiecare porție suplimentară zilnică de alimente ultraprocesate crește riscul cardiovascular cu aproximativ 5,1%. Participanții cu cel mai mare consum ajungeau la o medie de 9,3 porții pe zi, față de doar 1,1 porții în cazul celor cu alimentație mai puțin procesată. Ce înseamnă „alimente ultraprocesate” În această categorie intră produse precum: chipsuri și biscuiți sărați mese congelate carne procesată băuturi îndulcite cereale pentru micul dejun diverse tipuri de pâine ambalată Cercetătorii au folosit sistemul NOVA, care clasifică alimentele în funcție de gradul de procesare. Diferențe între grupuri de populație Studiul arată că asocierea este mai pronunțată în rândul americanilor de culoare, unde fiecare porție suplimentară a fost legată de o creștere a riscului de 6,1%, comparativ cu 3,2% în alte grupuri. Autorii sugerează că aceste diferențe pot fi influențate de factori precum accesul redus la alimente sănătoase sau marketingul agresiv al produselor ultraprocesate în anumite comunități. Rezultatele rămân valide și după ajustări Chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum: diabetul hipertensiunea colesterolul obezitatea aportul caloric total legătura dintre alimentele ultraprocesate și riscul cardiovascular a rămas puternică. Recomandări: atenție la etichete Specialiștii recomandă limitarea consumului acestor produse și orientarea către alternative mai puțin procesate, precum: fulgi de ovăz simpli nuci și leguminoase produse proaspete sau congelate De asemenea, ei subliniază importanța citirii etichetelor nutriționale, în condițiile în care alimentele ultraprocesate conțin frecvent cantități ridicate de zahăr, sare și grăsimi. În 2025, Colegiul American de Cardiologie a susținut introducerea unui sistem standardizat de etichetare pe partea frontală a ambalajelor, pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri mai sănătoase. Limitările studiului Autorii precizează că datele privind alimentația au fost raportate de participanți și nu analizate direct, iar studiul nu a investigat mecanismele biologice care explică aceste efecte. Cu toate acestea, concluzia rămâne clară: frecvența consumului de alimente ultraprocesate este un factor important în riscul de boli cardiovasculare.
Nu orice ulei de măsline e la fel de sănătos pentru creier. Ce arată un studiu pe 656 de persoane
Studiul a urmărit 656 de persoane cu vârste între 55 și 75 de ani, pe o perioadă de doi ani. Toți participanții aveau supraponderalitate sau obezitate și sindrom metabolic. Cercetătorii au monitorizat tipul de ulei consumat, compoziția microbiotei intestinale și modificările funcției cognitive, conform Medical News Today. Rezultatele au arătat diferențe clare. Participanții care au consumat ulei extravirgin au prezentat o funcție cognitivă mai bună și o diversitate mai mare a microbiotei intestinale. Cei care au consumat ulei rafinat au înregistrat o diversitate mai redusă a microbiomului. Axa intestin-creier, veriga care explică diferența Rețeaua de nervi care leagă sistemul digestiv de creier – numită axa intestin-creier – joacă un rol în starea de spirit, nivelul de stres și funcția cognitivă. Microbiomul intestinal este parte din această rețea. Cercetările anterioare au asociat dereglarea axei intestin-creier cu boala Alzheimer, Parkinson, scleroza multiplă și sindromul de oboseală cronică. Un microbiom divers și echilibrat susține un mediu mai sănătos pentru creier. De ce contează tipul de ulei Diferența dintre cele două tipuri de ulei ține de procesare. Uleiul extravirgin este presat mecanic din măsline, fără căldură sau rafinare chimică. Păstrează polifenoli, antioxidanți și vitamine cu efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare. Uleiul rafinat este procesat cu căldură și tratamente industriale. Mulți antioxidanți benefici sunt eliminați în timpul procesării, potrivit nutriționistei Monique Richard, citată de Medical News Today. Ce recomandă cercetătorii Autorii studiului subliniază că rezultatele arată asocieri, nu relații de cauzalitate. Sunt necsare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismele biologice exacte. Medicul Dung Trinh, director al Healthy Brain Clinic din California, spune că studiul este util pentru că evidențiază factori practici pe care oamenii îi pot controla. El recomandă o alimentație bogată în alimente de origine vegetală și grăsimi sănătoase, precum cele din dieta mediteraneană.
Surpriza uriașă a unui pacient în vârstă de 31 de ani: a aflat că are un organ intern în plus
Pacientul este un bărbat în vârstă de 31 de ani din India, potrivit Live Science. El a mers la un centru medical după ce a avut dureri și usturime în timpul urinării. În timpul verificărilor, medicii au confirmat existența unei infecții urinare grave. Surpriza a apărut după ce au fost realizate o ecografie și o tomografie computerizată ale abdomenului. Astfel, medicii au aflat că pacientul are un organ în plus: al treilea rinichi. Acesta este legat de rinichiul drept, realizând o formă de potcoavă. Conform specialiștilor, este o anomalie congenitală despre care se crede că apare în timpul dezvoltării fetale. O astfel de situație nu afectează întotdeauna funcția normală a rinichilor și adesea trece nedetectată. Pentru infecția urinară, bărbatul a primit tratament și după 48 de ore starea pacientului s-a îmbunătățit. Cazul, însă, a fost atent analizat de experți deoarece este foarte rar. Mai puțin de 100 de cazuri apar la nivel mondial în fiecare an. De asemenea, fuziunea în formă de potcoavă este mult mai rară. Până în prezent, nu au fost raportate decât cinci astfel de situații.
Ministerul Sănătății crește bugetul pentru screening și prevenție. Anumite programe vor fi extinse
Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse. „De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată. Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață. Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății. Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială. „Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.
Bugetul pentru pacienții în stare gravă crește cu peste 35% în 2026
Ministerul Sănătății va aloca 475 de milioane de lei pentru Programul Național de Acțiuni Prioritare destinat pacienților critici, a anunțat marți Alexandru Rogobete. În 2025, bugetul programului a fost de 350 de milioane de lei. „Sunt zone în sistemul de sănătate unde fiecare minut face diferența între viață și moarte. Acolo unde ajung pacienții cei mai critici, presiunea nu este teoretică. Este zilnică, continuă și reală. Finanțarea acestor zone nu este opțională. Este o responsabilitate directă”, a scris Rogobete pe rețelele sociale. Cel mai mare buget din ultimii 10 ani Potrivit ministrului, „este cel mai mare buget destinat acestor programe în ultimii zece ani, reprezentând o creștere de 125 de milioane de lei, adică peste 35% față de 2025”. Programul sprijină secțiile de ATI, pacienții cu accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic acut, neonatologie, arsuri grave, politraume, dar include și noi programe precum chirurgia robotică. „Această creștere înseamnă resurse suplimentare pentru spitalele care duc cea mai mare presiune, echipe medicale mai bine susținute, acces mai rapid la tratamente salvatoare și capacitatea de a interveni atunci când fiecare minut contează”, a explicat Rogobete. Rogobete: Sistemul necesită reforme Ministrul a menționat că, deși finanțarea este mai mare, sistemul de sănătate are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate, pentru a asigura intervenția rapidă atunci când fiecare minut contează. „Nu spun că este suficient. Sistemul are nevoie în continuare de investiții, de organizare și de schimbare de mentalitate. Dar direcția este una clară și consecventă”, a transmis Rogobete.
Ce beneficii oferă tratamentele prin endoscopie intervențională (P)
Pentru un tratament eficient, procedurile de endoscopie intervențională trebuie să fie realizate de medici gastroenterologi foarte experimentați, cu competențe în endoscopie digestivă, iar echipamentele folosite să fie performante. Pentru siguranța crescută a tratamentului endoscopic și confortul sporit al pacienților, intervențiile pot fi realizate cu anestezie sau cu sedare asigurată de un medic ATI. Tratamentul prin endoscopie intervențională poate fi recomandat de medicul gastroenterolog, în urma unei evaluări medicale complete, ținând cont de specificul fiecărui caz în parte. În funcție de afecțiunea diagnosticată, există diferite proceduri terapeutice. Una dintre cele mai avansate intervenții terapeutice endoscopice este procedura ERCP sau colangiopancreatografia endoscopică retrogradă. Aceasta este folosită în special pentru extragerea calculilor blocați din căile biliare, dar și pentru dilatarea canalelor biliare și montarea de stenturi, care să asigure drenajul biliar. Alte proceduri de endoscopie intervențională sunt și polipectomia, pentru îndepărtarea polipilor colorectali descoperiți la examinarea prin colonoscopie, ablația mucoasei gastrice, pentru formele severe de reflux gastroesofagian și montarea endoscopică a balonului endogastric. Aceasta din urmă poate fi recomandată pacienților cu obezitate, care nu au pierdut în greutate prin alte metode și nu vor să treacă printr-o operație bariatrică sau care au contraindicație pentru intervenție chirurgicală. Tot prin endoscopie intervențională, echipa medicală poate realiza hemostaza endoscopică în cazul unei hemoragii digestive, poate trata varicele esofagiene, poate monta stenturi esofagiene sau poate realiza o gastrostomă – procedură salvatoare pentru persoanele care nu se mai pot alimenta natural. În funcție de tipul de procedură, aceasta necesită o anumită pregătire înainte de tratament, conform recomandării medicului. Intervențiile pot fi realizate cu sedare, astfel încât disconfortul este minim, iar după finalizarea tratamentului pacientul este monitorizat un timp într-un salon special, până când efectul anesteziei trece complet. În acest fel, pot fi descoperite din timp eventuale complicații. La Spitalul Clinic SANADOR și la Spitalul de Zi SANADOR Floreasca, pacienții beneficiază de proceduri endoscopice diagnostice și terapeutice avansate, în funcție de indicația medicală stabilită. Echipamentele folosite la SANADOR sunt de ultimă generație, precum turnul endoscopic Olympus, dotat cu diferite tipuri de sonde, care furnizează imagini foarte detaliate alte tractului digestiv și permite efectuarea unor intervenții terapeutice precise. Toate intervențiile endoscopice sunt realizate de medici cu vastă experiență, în deplină siguranță și în cele mai bune condiții de confort pentru pacient, cu sedare asistată de un medic ATI.