Mark Zuckerberg și soția sa prezintă un atlas de proteine pentru a accelera cercetarea biomedicală
Conceput ca un motor de căutare, acest model prezentat de Mark Zuckerberg și soția sa poate prezice, proiecta sau descoperirea – molecule mari care îndeplinesc o varietate de funcții în cadrul organismelor – economisind cercetători luni sau chiar ani, potrivit Biohub. Accesibil online, acesta este oferit gratuit laboratoarelor din lume pentru a facilita dezvoltarea de noi tratament, a explicat organizația de cercetare non-profit, relatează Le Figaro . „Proteinele sunt motorul vieții. Miliarde de secvențe ale acestora au fost catalogate, dar biologia care stă la baza majorității lor rămâne necunoscută. Astăzi, dezvăluim un model care va schimba acest lucru”, a declarat Alex Rives, cercetătorul șef al Biohub, într-un videoclip. Cea mai recentă încercare de a revoluționa cercetarea biomedicală utilizată inteligența artificială This inițiativă tehnologică este cea mai recentă încercare de a revoluționa cercetarea biomedicală utilizată inteligența artificială. Înainte de Biohub, DeepMind de la Google actualizase un alt atlas de proteine, mai mic. Bazat pe analiza a aproximativ 2,8 miliarde de secvențe genetice din toată lumea vie, modelul Biohub le-a permis cercetătorilor fundației să creeze molecule terapeutice „în câteva zile”, comparativ cu lunile sau anii necesari în prezent. Odată create și testate în laborator, o mare parte din aceste molecule au funcționat conform previziunilor, a mai declarat compania. „Alți oameni de știință sunt impresionați de rezultate”, relatează revista științifică Nature. Experimentul a fost descris într-un studiu publicat online miercuri, dar care încă trebuie revizuit critic de către oameni de știință externi. Organizația speră că acest atlas ar putea, în special, accelera descoperirea unor molecule eficiente împotriva anumitor tipuri de cancer sau boli autoimune. Modelele bazate pe inteligență artificială dezvoltată astăzi „ar putea oferi în sfârșitul comunității științifice o modalitate de a răspunde la cele mai dificile și urgente întrebări din domeniul sănătății umane”, permițând, de exemplu, „simularea și înțelegerea sistemului imunitar”, a afirmat recent Priscilla Chan într-un articol de opinie din revista Time.
Alexandru Rogobete, mesaj despre finanțarea spitalelor din PNRR și dezinformare: Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă este transferat către mediul privat
Fostul ministru PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete, a făcut o serie de precizări pe pagina sa de Facebook despre finanțarea spitalelor din PNRR și plățile făcute de stat pentru proiectele de investiții în sănătate. Acesta a declarat că informațiile false sau prezentate trunchiat circulă frecvent în spațiul public și pot crea confuzie în legătură cu proiectele de infrastructură medicală. „Dezinformarea este de multe ori insidioasă, prezentă în zonele în care te aștepți mai puțin, cu informații prezentate trunchiat sau date false livrate pe post de certitudini, fără dileme.”, a scris Rogobete. El a oferit ca exemplu afirmația potrivit căreia „spitalele din PNRR sunt blocate”, despre care a precizat că o consideră un fake news alimentat de lipsa de informații corecte. Explicații despre finanțarea spitalelor Fostul ministru al Sănătății a explicat că Ministerul Finanțelor a transferat contribuția națională pentru proiectele de spitale finanțate din fonduri europene și bugetul de stat. „Astăzi s-a primit confirmarea că Ministerul Finanțelor a efectuat transferul contribuției naționale pentru proiectele de spitale pe care le construim din bani europeni (deci nu numai PNRR). Este vorba despre cca. 1.2 miliarde de lei – contribuția noastră națională – din bugetul de stat”, a precizat el. El a adăugat că România a folosit deja fondurile europene disponibile pentru aceste proiecte, iar diferența este acoperită din bugetul național. „Adevărul (pe care dl. Ministrul Cseke l-a marcat foarte bine) este că noi, România am absorbit banii europeni din fondurile disponibile pentru proiectele din PNRR, urmând ca restul să fie plătit din bugetul de stat (cofinanțarea de care se știa din 2022).”, a transmis el. O altă precizare pe care Rogobete a mai făcut-o este că o parte din investiții sunt finanțate direct din bugetul de stat. „Adevărul care nu a fost spus public (până acum) este că cca. 20% din investiții au totuși o sursă națională, adică bugetul național de stat.”, a spus fostul ministru PSD. Critici și explicații politice În același mesaj, Alexandru Rogobete a mai spus că a făcut demersuri încă de la începutul anului pentru obținerea banilor necesari, susținând că aceștia au fost aprobați abia după o perioadă lungă. „Am făcut personal tot ce a ținut de mine pentru a obține acești bani de la buget la timp, încă de începutul anului. După aproape jumătate de an, văd că s-a întâmplat.”, a spus el. Fostul ministru a criticat, totodată, modul în care sunt prezentate uneori datele financiare și a spus că acestea nu arată care este impactul real asupra proiectelor. „Degeaba cifrele de deficit național sunt bune, dacă deficitul este transferat către mediul privat, constructori, contractori și subcontractori.” „Viața oamenilor nu se calculează în deficit și sper ca «mesia politică» să înțeleagă asta, măcar acum!”, a adăugat acesta. Rogobete a transmis, în același timp, că banii necesari pentru cofinanțarea națională au fost alocați, după solicitări făcute încă din luna februarie. „În loc de concluzii vreau să îi mulțumesc ministrului Nazare cu care am discutat chiar aceste zile despre nevoia de injectare a componentei naționale de plăți pentru proiectele de spitale.” „Păcat că vuvuzelele de propagandă au criticat și împins informații false peste tot! Important este că azi, Ministerul Sănătății a primit banii solicitați de mine încă din luna februarie pentru cofinanțarea națională pentru cele 8 spitale din PNRR!”, a precizat Rogobete.
Europa riscă să devină un focar pentru virusul chikungunya, pe fondul extinderii habitatelor țânțarilor
Europa și America de Nord ar putea deveni noi zone de risc pentru virusul chikungunya, pe măsură ce schimbările climatice și temperaturile tot mai ridicate favorizează extinderea habitatelor țânțarilor, arată un nou studiu publicat în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology. Cercetarea, realizată de oameni de știință din China, arată că 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru această boală virală transmisă de țânțari. Asta reprezintă peste 21% din suprafața terestră a lumii. „Dar arătăm că, conform modelelor de schimbări climatice, virusul se va extinde în continuare spre nord în regiunile temperate, în special nord-estul Americii de Nord, Europa Centrală și Asia de Est”, a declarat Dr. Ye Xu, coautor al studiului. Cum modifică clima comportamentul țânțarilor? Cercetătorii explică faptul că virusul chikungunya era transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, prezent în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane. În ultimii ani, însă, schimbările climatice și mobilitatea populației au favorizat răspândirea altor specii de țânțari purtători ai virusului. În timpul epidemiei din Oceanul Indian din 2005-2006, specialiștii au identificat o mutație care a făcut virusul mai adaptabil la țânțarul tigru asiatic. „Deoarece acest țânțar poate tolera condiții mai reci mai bine decât țânțarul febrei galbene, încălzirea i-ar putea permite să se stabilească în locuri care înainte erau prea reci”, a spus Dr. Yang Wu, coautor al studiului. Potrivit cercetării, temperaturile cuprinse între 18 și 28 de grade Celsius accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarilor de patru până la cinci ori. Cât de departe se pot răspândi țânțarii? Studiul arată că transmiterea locală a chikungunya a fost raportată deja în 114 țări, iar peste trei sferturi din populația lumii este expusă riscului. Rata mortalității este estimată la aproximativ 1,3 la mie. Pentru a evalua evoluția viitoare a bolii, cercetătorii au analizat zeci de mii de date geo-localizate și au folosit 16 scenarii climatice elaborate de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) al ONU. Concluzia a fost că Europa centrală și de nord-est, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est ar putea deveni principalele puncte fierbinți pentru răspândirea virusului până în anul 2100. În prezent, virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, iar cazurile raportate sunt asociate în principal călătoriilor din zone tropicale și subtropicale. În 2025, la nivel mondial au fost raportate peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii, potrivit Organizației Panamericane a Sănătății. „Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească din timp”, a avertizat Dr. Xu. Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea țânțarilor, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a virusului, creșterea măsurilor de control al țânțarilor și elaborarea unor planuri de intervenție înainte de apariția focarelor.
Numărul cazurilor de hantavirus legate de focarul de pe nava de croazieră MV Hondius a ajuns la 13
Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunțat miercuri, prin intermediul unei postări pe X, că numărul cazurilor de hantavirus a ajuns la 13, după ce Spania a mai raportat încă un caz. Pacientul nou confirmat fusese în izolare la spitalul militar Gómez Ulla din Madrid, potrivit POLITICO. „Situația rămâne stabilă. Pasagerii care s-au îmbolnăvit primesc îngrijirea necesară, în timp ce ceilalți rămân în carantină”, a completat oficialul OMS. #Hantavirus update: – Spain reported a new case among the passengers who are in quarantine, which brings the total number of cases to 13. – There are no new deaths reported since May 2. The total number of deaths remains three out of 13 reported cases so far. The situation… pic.twitter.com/rvGvL6jFgl — Tedros Adhanom Ghebreyesus (@DrTedros) May 27, 2026 Printre celelalte cazuri se numără un membru al echipajului olandez, pasageri din Elveția, Franța, Canada, Spania și Marea Britanie. OMS avertizase anterior că este probabil să mai apară și alte cazuri, în contextul în care perioada de incubație este de până la șase săptămâni până la apariția simptomelor. Focarul de hantavirus a fost semnalat pentru prima dată pe 3 mai la bordul navei MV Hondius, care transporta 150 de pasageri. Trei persoane au murit: un cuplu din Olanda și o femeie din Germania. Ce este hantavirusul Hantavirusul nu este un singur virus, ci o familie de virusuri transmise în principal de rozătoare. Oamenii se infectează, de obicei, atunci când inhalează particule contaminate provenite din urina, fecalele sau saliva rozătoarelor infectate. Boala este rară, dar poate deveni severă și chiar fatală. Infecția poate începe cu simptome asemănătoare gripei: febră, dureri musculare, dureri de cap, oboseală, greață, vărsături sau diaree. În cazurile grave, boala poate evolua rapid către afectare pulmonară severă, dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale, șoc și insuficiență respiratorie.
Avertismentul experților: focarul de Ebola este greu de controlat, riscul răspândirii este ridicat
Experții spun că focarul de Ebola care face ravagii în Africa Centrală ar putea fi dificil de ținut sub control, potrivit Live Science. Epidemia a fost declarată „urgență de sănătate publică de interes internațional” de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar specialiștii încearcă să țină boala sub control. Începând de pe 22 mai, peste 800 de cazuri de Ebola au fost raportate în Republica Democrată Congo (RDC), inclusiv peste 180 de decese. De asemenea, există două cazuri confirmate și un deces în Uganda. Focarul de Ebola ar putea fi greu de ținut sub control Oficialii OMS avertizează că o serie de factori determina ca focarul să fie foarte dificil de ținut sub control. Ei cred că focarul de Ebola, cu centrul în RDC, ar fi putut începe în urmă două luni. Probabil, răspândirea a fost făcută la un eveniment public sau într-un spațiu aglomerat. Până acum, focarul este concentrat în RDC. OMS, însă, vorbește despre un risc ridicat de răspândire internațională. Asta l-a determinat pe liderul agenției să facă o declarație de urgență fără a convoca mai întâi un comitet pentru a discuta decizia. Un virus fără vaccin în focarul african O parte a provocării legate de izolare este că nu există un vaccin eficient împotriva virusului Bundibugyo, cel care provoacă acest focar de Ebola. Singurele vaccinuri sunt împotriva altor forme de Ebola. Cel mai mare focar de Ebola a avut loc între 2014 și 2016 a implicat virusul din Zair, o formă diferită a bolii. Focarul congolez. Lipsa diagnosticelor și a tratamentelor Boala poate fi dificil de detectat în stadiile incipiente, în parte pentru că primele simptome sunt destul de generice: febră, oboseală, stare generală de rău, dureri musculare, de cap și în gât. Aceste simptome apar în termen de două până la 21 de zile de la expunerea la virusul Ebola. Există niște teste pentru virusul Bundibugyo, dar acestea nu sunt disponibile pe scară largă, mai arată specialiștii. Chiar și atunci când astfel de teste sunt disponibile, procedura este complicată. Asta deoarece poate dura câteva zile după ce un pacient dezvoltă simptome pentru ca virusul să fie detectabil în sânge. Numeroși lideri mondiali în domeniul sănătății au avertizat că epidemia s-ar putea extinde în mai multe țări. De aceea, ei cer mai multe resurse pentru a ajuta la controlul și prevenirea răspândirii.
Suspiciune de Ebola în Italia, într-o regiune în care trăiesc numeroși români
Cele două persoane s-au întors din Uganda și au febră, au confirmat autoritățile medicale italiene, potrivit ANSA. Imediat au fost declanșate procedurile de urgență în astfel de cazuri. Cele două persoane sunt o femeie din Lurate Caccivio și un bărbat din Bulgarograsso care s-au întors din Uganda în ultimele 24 de ore împreună cu alți membri ai familiilor lor. Ei au stat în Africa aproximativ trei luni fiind lucrători umanitari. Simptomele celor doi pacienți Cei doi au simptome asemănătoarea celor de la virusul Ebola, inclusiv febră mare, greață, vărsături și probleme intestinale. Pacienții au fost transferați la Spitalul Sacco din Milano, o unitate specializată pentru gestionarea bolilor infecțioase cu risc ridicat. În prezent, acolo se fac testele necesare conform protocoalelor naționale și internaționale. În paralel, sunt monitorizați și membrii familiilor celor doi pacienți. Suspiciune de Ebola în Italia. Anunțul Ministerului Sănătății Un oficial din Lombardia, Guido Bertolaso, a confirmat că au fost activate procedurile de urgență. Totuși, el a subliniat faptul că nu există încă nicio confirmare oficială a prezenței virusului. Rezultatele testelor vor fi cunoscute luni seara. În paralel, Ministerul Sănătății a transmis că riscul de Ebola în Italia „rămâne foarte scăzut”. Ministerul a mai anunțat că sistemul național de pregătire și răspuns la urgențele este operațional.
Pastila de slăbit care a cucerit America ar putea ajunge curând și în Europa
Ce a decis Agenția Europeană pentru Medicamente în privința Wegovy comprimat Agenția Europeană pentru Medicamente a recomandat aprobarea versiunii comprimat a Wegovy, medicamentul pentru slăbit al companiei daneze Novo Nordisk. Decizia ar putea oferi companiei un avans temporar față de rivalul american Eli Lilly pe piața europeană. EMA a recomandat oficial aprobarea formei orale a Wegovy. Dacă decizia finală va fi favorabilă, Novo Nordisk va fi prima companie cu un comprimat pentru slăbit autorizat în Europa. Eli Lilly nu are încă un produs similar aprobat pe continent, conform Világgazdaság. Cât de bine s-a vândut comprimatul Wegovy în Statele Unite Forma orală a Wegovy a fost un succes în America. În primul trimestru din 2026, comprimatul a fost prescris pentru 1,3 milioane de pacienți. Avansul față de Eli Lilly a fost însă scurt. În aprilie, și produsul american a obținut autorizația autorităților americane. Ce poziție ocupă Novo Nordisk față de Eli Lilly pe piața medicamentelor pentru slăbit Compania daneză se află în dezavantaj față de Eli Lilly în segmentul injecțiilor. Produsul american, comercializat sub numele Mounjaro sau Zepbound, domină această piață. Novo Nordisk a fost nevoită să reducă deja prețul formulării injectabile a Wegovy din cauza concurenței. Cum arată situația financiară a Novo Nordisk în 2026 La ultima comunicare a rezultatelor, compania și-a îmbunătățit așteptările pentru acest an. Totuși, se estimează o scădere a profitului și a veniturilor cu 4 – 12%. Acțiunile Novo Nordisk au pierdut peste 70% din valoare față de maximul atins în vara lui 2024. Atunci, compania era cea mai valoroasă listată la bursă din Europa.
Statul la birou îți afectează corpul mai mult decât crezi
Tot mai multe studii arată că sedentarismul prelungit este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și moarte prematură. Specialiștii spun că există o diferență importantă între lipsa activității fizice și comportamentul sedentar, potrivit RTE. O persoană poate merge la sală sau poate alerga dimineața, dar să petreacă apoi opt sau zece ore pe zi stând pe scaun la birou. În acest caz, exercițiile fizice nu elimină complet efectele negative produse de perioadele lungi de stat jos. Cercetătorii explică faptul că organismul începe să se schimbe atunci când corpul rămâne nemișcat mult timp. Activitatea musculară scade, iar organismul procesează mai greu glucoza din sânge. În timp, acest lucru poate duce la rezistență la insulină, unul dintre principalii factori asociați diabetului de tip 2. Sedentarismul afectează și metabolismul grăsimilor. Circulația sângelui devine mai lentă, iar țesuturile primesc mai puțin oxigen și mai puțini nutrienți. Aceste schimbări pot favoriza apariția hipertensiunii arteriale și a altor probleme cardiometabolice. Medicii atrag atenția și asupra efectelor asupra coloanei și musculaturii. Poziția incorectă și lipsa mișcării pun presiune pe gât, umeri și zona lombară. Durerile de spate și tensiunea musculară sunt printre cele mai frecvente probleme raportate de angajații care lucrează la birou. Efectele nu sunt doar fizice Perioadele lungi de inactivitate pot reduce nivelul de energie, capacitatea de concentrare și starea generală de alertă. Mulți angajați spun că se simt mai obosiți și mai puțin productivi după ore întregi petrecute pe scaun. La nivel global, lipsa mișcării este asociată anual cu milioane de decese. În ultimii ani, specialiștii în sănătate publică au început să insiste nu doar asupra exercițiilor fizice, ci și asupra reducerii timpului petrecut stând jos. Pentru că majoritatea adulților își petrec mare parte din zi la serviciu, locul de muncă este considerat unul dintre principalele spații unde problema poate fi combătută. Experții spun că nu sunt necesare schimbări radicale Pauzele scurte și regulate pot avea efecte importante asupra sănătății. Ridicarea de pe scaun sau mersul timp de două până la cinci minute la fiecare jumătate de oră poate îmbunătăți metabolismul și circulația sângelui. Birourile reglabile, folosirea scărilor și traseele pentru mers pe jos în interiorul clădirilor sunt alte soluții recomandate. Studii realizate în birouri din Marea Britanie au arătat că astfel de măsuri pot reduce timpul petrecut pe scaun cu peste o oră pe zi. Angajații au raportat și o creștere a nivelului de energie și o stare de confort mai bună. Specialiștii spun că mesajul este simplu: sportul rămâne esențial, dar nu este suficient dacă restul zilei este petrecut aproape exclusiv pe scaun. Chiar și schimbările mici, precum ridicarea în timpul apelurilor telefonice sau o scurtă plimbare în pauza de prânz, pot face diferența pentru sănătate.
Prelevare de organe la Floreasca: patru transplanturi realizate în urma acordului familiei donatorului
Un transplant hepatic de urgență, două transplanturi renale și mai multe transplanturi de cornee – acesta este bilanțul unei singure decizii luate de o familie aflată în fața celei mai grele încercări. Vineri, 22 mai 2026, la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), a fost realizată o intervenție de prelevare de organe și țesuturi de la un donator de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală. Familia a semnat acordul pentru donare, potrivit unei comunicări a spitalului. Ficatul prelevat a ajuns în aceeași zi la Institutul Clinic Fundeni, unde o femeie de 50 de ani, în insuficiență hepatică acută cauzată de o infecție cu virus hepatitic B, a primit transplantul de care depindea supraviețuirea sa. Tot la Fundeni au fost efectuate două transplanturi renale, pe doi pacienți bărbați de 42, respectiv 52 de ani. Transplanturi de cornee au fost realizate la Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice „Prof. dr. Mircea Olteanu”, redând șansa la vedere unor pacienți aflați pe liste de așteptare. Rata de accept pentru donare de organe e mică în România Coordonarea intervenției de la Floreasca a revenit unei echipe ATI formate din asist. Anghel Florentina (coordonator), conf. dr. Liliana Mirea și prof. dr. Ioana Grințescu (coordonatori de donor procurement regionali), dr. Anca Rotaru (coordonator regional). Donarea de organe rămâne în România un act rar, cu o rată de consimțământ printre cele mai scăzute din Europa. Fiecare caz în care o familie alege să doneze în mijlocul durerii reprezintă, pentru sistemul medical, o excepție prețioasă – și, pentru cei de pe listele de așteptare, uneori singura șansă.
Răzbunarea leneșilor: Dai cu aspiratorul? Urci scările? Felicitări, tocmai ți-ai prelungit viața
Nu e nevoie de abonament la sală sau antrenamente epuizante. Cercetătorii norvegieni au analizat datele a peste 150.000 de adulți din Marea Britanie, SUA și Scandinavia. Concluzia privind viața este surprinzătoare prin simplitatea ei, notează La Stampa. Ce au descoperit cercetătorii Cinci minute de activitate moderată zilnică în plus – mers alert, bicicletă, urcat scări – pot preveni unul din zece decese înainte de 69 de ani. „A fost surprinzător să constatăm cum schimbări mici au un impact atât de semnificativ”, a declarat Ulf Ekelund, coordonatorul studiului și profesor la Școala Norvegiană de Sport. Ekelund subliniază că obiectivul real rămâne cel recomandat de OMS: 150 de minute de exerciții moderate pe săptămână. „Dar 5 minute sunt un început bun”. Efectul cel mai mare la sedentari Beneficiile sunt cu atât mai mari cu cât punctul de plecare este mai jos. Pentru cei deja activi, cinci minute în plus au un efect minor. Pentru cei sedentari, schimbarea este semnificativă. Reducerea timpului petrecut pe scaun cu doar 30 de minute pe zi scade rata mortalității premature cu 7%. „Sedentarismul este una dintre principalele cauze ale bolilor cronice și ale decesului prematur”, a adăugat Ekelund. Aspiratorul contează Activitățile care cresc frecvența cardiacă se califică. Dansul în bucătărie, aspiratul energic, urcatul scărilor mai repede decât de obicei, toate contează. Nu e nevoie ca mișcarea să fie continuă. Sesiunile scurte distribuite pe parcursul zilei au efecte reale asupra sănătății cardiovasculare. Datele globale sunt îngrijorătoare. Unul din trei adulți și opt din zece adolescenți nu fac suficientă mișcare. Peste cinci milioane de decese pe an sunt atribuite inactivității fizice. Nivelurile globale de activitate fizică nu s-au îmbunătățit în ultimele două decenii.