Ce beneficii oferă tratamentele prin endoscopie intervențională (P)
Pentru un tratament eficient, procedurile de endoscopie intervențională trebuie să fie realizate de medici gastroenterologi foarte experimentați, cu competențe în endoscopie digestivă, iar echipamentele folosite să fie performante. Pentru siguranța crescută a tratamentului endoscopic și confortul sporit al pacienților, intervențiile pot fi realizate cu anestezie sau cu sedare asigurată de un medic ATI. Tratamentul prin endoscopie intervențională poate fi recomandat de medicul gastroenterolog, în urma unei evaluări medicale complete, ținând cont de specificul fiecărui caz în parte. În funcție de afecțiunea diagnosticată, există diferite proceduri terapeutice. Una dintre cele mai avansate intervenții terapeutice endoscopice este procedura ERCP sau colangiopancreatografia endoscopică retrogradă. Aceasta este folosită în special pentru extragerea calculilor blocați din căile biliare, dar și pentru dilatarea canalelor biliare și montarea de stenturi, care să asigure drenajul biliar. Alte proceduri de endoscopie intervențională sunt și polipectomia, pentru îndepărtarea polipilor colorectali descoperiți la examinarea prin colonoscopie, ablația mucoasei gastrice, pentru formele severe de reflux gastroesofagian și montarea endoscopică a balonului endogastric. Aceasta din urmă poate fi recomandată pacienților cu obezitate, care nu au pierdut în greutate prin alte metode și nu vor să treacă printr-o operație bariatrică sau care au contraindicație pentru intervenție chirurgicală. Tot prin endoscopie intervențională, echipa medicală poate realiza hemostaza endoscopică în cazul unei hemoragii digestive, poate trata varicele esofagiene, poate monta stenturi esofagiene sau poate realiza o gastrostomă – procedură salvatoare pentru persoanele care nu se mai pot alimenta natural. În funcție de tipul de procedură, aceasta necesită o anumită pregătire înainte de tratament, conform recomandării medicului. Intervențiile pot fi realizate cu sedare, astfel încât disconfortul este minim, iar după finalizarea tratamentului pacientul este monitorizat un timp într-un salon special, până când efectul anesteziei trece complet. În acest fel, pot fi descoperite din timp eventuale complicații. La Spitalul Clinic SANADOR și la Spitalul de Zi SANADOR Floreasca, pacienții beneficiază de proceduri endoscopice diagnostice și terapeutice avansate, în funcție de indicația medicală stabilită. Echipamentele folosite la SANADOR sunt de ultimă generație, precum turnul endoscopic Olympus, dotat cu diferite tipuri de sonde, care furnizează imagini foarte detaliate alte tractului digestiv și permite efectuarea unor intervenții terapeutice precise. Toate intervențiile endoscopice sunt realizate de medici cu vastă experiență, în deplină siguranță și în cele mai bune condiții de confort pentru pacient, cu sedare asistată de un medic ATI.
Modificările programului de vaccinare din SUA au fost blocate de instanță
Decizia judecătorească vine ca urmare a unui proces intentat de Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații împotriva lui Kennedy și a Departamentului Sănătății, scrie Reuters. Instanța a constatat că restructurarea comitetului consultativ pentru imunizare (ACIP) a fost ilegală, după ce Kennedy a concediat toți cei 17 membri independenți specializați în sănătate publică și boli infecțioase. În locul lor, secretarul sănătății a numit 15 membri de încredere, despre care judecătorul Brian Murphy a afirmat că par „clar necalificați”. Experții avertizau încă de la publicarea concedierilor că astfel de decizii ar putea destabiliza programul american de vaccinare și ar putea eroda încrederea publicului. Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea și Politica Bolilor Infecțioase de la Universitatea din Minnesota, a declarat că „geniul a ieșit din sticlă” și că efectele acestei campanii de dezinformare vor fi greu de inversat. În ultimele luni, Kennedy a modificat recomandările privind vaccinurile COVID și hepatita B, transformând mai multe vaccinuri din categoria „recomandate de rutină” în decizii de tip „shared clinical decision-making”, ceea ce implică consultarea individuală cu medicul. Experții spun că aceste schimbări, realizate fără dovezi științifice, au stârnit suspiciuni cu privire la siguranța vaccinurilor și au lăsat părinții confuzi. În urma acestor modificări, aproximativ 30 de state americane, inclusiv Districtul Columbia, au anunțat că nu vor urma recomandările CDC pentru vaccinurile copilului și vor continua să se bazeze pe ghidurile Academiei Americane de Pediatrie. În același timp, încrederea părinților în informațiile CDC privind vaccinurile a atins cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei de COVID-19. Specialiștii susțin că restaurarea încrederii va fi un proces lung și dificil. Jen Kates, analist senior la KFF, a explicat că „nu poți doar să apeși un buton și să readuci situația la normal”.
Încălzirea globală ar putea determina un stil de viață mai sedentar și o creștere a problemelor de sănătate în viitor, arată un studiu
Cercetătorii de la mai multe universități din America Latină au analizat date din 156 de țări, care au fost colectate între anii 2000 și 2022, și au realizat un model care arată cum creșterea temperaturilor ar putea afecta activitatea fizică la nivel global până în 2050. Rezultatele studiului arată că fiecare lună suplimentară în care se înregistrează o temperatură medie de peste 27,8°C ar duce la o creștere a inactivității fizice cu o medie de 1,5 puncte procentuale la nivel global. Creșterea este și mai mare în cazul țărilor cu venituri mici și medii, scrie The Guardian. Potrivit studiului publicat în revista The Lancet Global Health, creșterea temperaturilor ar putea duce la 470.000 până la 700.000 de decese suplimentare la nivel mondial în fiecare an până în 2050, întrucât vremea mai caldă ar putea face ca oamenii să fie mai puțin activi fizic. Zonele și categoriile de persoane cele mai afectate În cadrul simulărilor făcute de cercetători s-a constatat că țările tropicale cu venituri mici și medii din regiuni precum Caraibe și Africa subsahariană ar fi probabil cele mai afectate, notează ABC News. De asemenea, femeile și persoanele în vârstă pot resimți efectele mai puternic, întrucât corpurile lor au adesea mai multe dificultăți în a se răcori. Inactivitatea fizică crește riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și de anumite tipuri de cancer și tulburări de sănătate mintală, potrivit autorului principal al studiului, Christian García-Witulski. „Căldura nu este doar o problemă de confort, ci că schimbă modelele comportamentale la scară largă. Deoarece inactivitatea fizică este un factor de risc cheie pentru bolile netransmisibile, acest lucru implică impacturi relevante pentru sănătate și economie”, a spus García-Witulski, autorul principal al studiului, pentru ABC News. Datele OMS arată că în prezent, doar aproximativ 65% din populația mondială face suficientă mișcare. Totuși, îngrijorător este faptul că inactivitatea fizică are o contribuție la aproximativ 5% din decesele înregistrate la nivel global.
Durerea nevăzută – endometrioza și neuropelveologia, un eveniment organizat de MedLife pentru femeile care se confruntă cu dureri pelvine cronice (P)
Participantele la eveniment au avut ocazia să afle direct de la medicii supraspecializați în chirurgia endometriozei și neurochirurgia pelvină care sunt mecanismele din spatele durerilor pelvine, dar și care sunt opțiunile moderne de diagnostic și tratament pentru aceste afecțiuni. „Aproximativ 1 din 10 femei se confruntă cu dureri pelvine cronice, iar de cele mai multe ori suferința se întinde pe mulți ani, timp în care pacientele primesc explicații superficiale, precum stres, oboseală sau chiar sunt acuzate de sensibilitate extremă. Din acest motiv ne-am dorit să organizăm această întâlnire educativă, prin care să oferim persoanelor cu endometrioză și durere pelvină cronică informații și sprijin în luarea celor mai bune decizii terapeutice”, a declarat Dr. Gabriel Mitroi, medic supraspecializat în chirurgia endometriozei și neuropelveologie și coordonatorul Bucharest Endometriosis Center. Neuropelveologia: o abordare integrată pentru tratarea durerilor pelvine cronice În cadrul întâlnirii, medicii supraspecializați în chirurgia endometriozei și neurochirurgia pelvină au explicat modul în care aceste patologii pot afecta diferite structuri anatomice, inclusiv nervii pelvini, contribuind la apariția durerii pelvine persistente și a altor simptome care pot avea un impact major asupra calității vieții pacienților. Evenimentul a fost structurat în două paneluri tematice care au abordat principalele mecanisme implicate în apariția durerii pelvine cronice și legătura acestora cu endometrioza. Prima parte a conferinței a fost dedicată neuropelveologiei – chirurgia nervilor pelvini – și a explorat rolul neuropatiilor periferice pelvine în apariția durerii cronice atât la femei, cât și la bărbați. Specialiști din domenii precum ginecologie, chirurgie generală, neurochirurgie, imagistică medicală și recuperare au discutat despre simptomele acestor afecțiuni, opțiunile moderne de diagnostic și tratament, precum și despre strategiile de gestionare a durerii. Panelul a inclus și un moment interactiv dedicat participanților – un workshop de exerciții pentru gestionarea durerii pelvine, susținut de specialiști în recuperare medicală și osteopatie. Neuropelveologia este o supraspecializare relativ nouă, destinată tratării durerii pelvine cronice şi a afecţiunilor neurologice pelvine printr-o abordare integrată, multidisciplinară şi minim invazivă. Pentru a veni în sprijinul pacienților, MedLife a lansat anul trecut Centrul de Excelenţă în Neurochirurgia Pelvină, în cadrul căruia sunt tratați pacienți cu un spectru larg de patologii – de la endometrioză cu afectare nervoasă şi cancere tratate robotic, până la cazuri cronice şi complexe, în care alte forme de tratament nu au funcționat. Peste 650 de paciente cu endometrioză operate anul trecut în cadrul MedLife Bucharest Endometriosis Center Cel de-al doilea panel al conferinței a fost dedicat endometriozei, una dintre cele mai frecvente afecțiuni ginecologice cronice, și a abordat impactul normalizării durerii în rândul pacientelor, cauzele și simptomele bolii, precum și opțiunile actuale de tratament. Specialiștii au subliniat faptul că endometrioza nu este doar o boală ginecologică, ci o afecțiune inflamatorie cronică, cu componentă genetică, care poate debuta încă din viața intrauterină și care afectează multiple organe. De asemenea, endometrioza este una dintre principalele cauze de infertilitate la nivel global. În același timp, medicii au remarcat că numărul femeilor diagnosticate cu endometrioză este în creștere, semn că pacientele sunt tot mai informate și acordă o importanță sporită recunoașterii simptomelor. Numai în cadrul MedLife Bucharest Endometriosis Center, coordonat de Dr. Gabriel Mitroi, au fost realizate peste 650 de intervenții chirurgicale pentru endometrioză în anul 2025. „Endometrioza este o afecțiune complexă, care poate avea manifestări variate și care, în anumite situații, poate implica și structurile nervoase pelvine. Înțelegerea mecanismelor durerii și colaborarea între specialități sunt esențiale pentru stabilirea unui diagnostic corect și pentru alegerea tratamentului adecvat”, a adăugat Dr. Gabriel Mitroi. Evenimentul „Durerea nevăzută – endometrioza și neuropelveologia” a fost conceput ca o întâlnire educativă dedicată persoanelor care se confruntă cu endometrioza și simptomele asociate acesteia, inclusiv durerea pelvină cronică, oferind acces la informații medicale corecte și la perspective moderne de diagnostic și tratament. Inițiativa face parte din demersul MedLife de a crește nivelul de informare și conștientizare asupra endometriozei și asupra impactului acestei afecțiuni asupra calității vieții pacienților. Despre Grupul MedLife MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor. Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare bază de clienţi corporate pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est. Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii. Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″. În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare. Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.
Ce să eviți seara pentru o inimă sănătoasă
Potrivit cardiologului american Dr. Sanjay Bhojraj, medic cardiolog intervenționist și specialist în medicină funcțională, după două decenii de experiență în tratarea bolilor cardiovasculare, alegerile făcute după ora 19.00 pot determina dacă organismul intră într-un proces de recuperare sau rămâne într-o stare de stres. Bolile de inimă nu apar brusc – a explicat medicul – ci se dezvoltă în timp, fiind influențate de factori precum tensiunea arterială, inflamația, reglarea glicemiei și calitatea somnului. Iar multe dintre aceste mecanisme sunt afectate de rutina din timpul serii. Mesele târzii Potrivit specialistului, citat de CNBC – mâncatul târziu este unul dintre obiceiurile care ar trebui evitate. Seara, sensibilitatea la insulină scade, iar organismul procesează mai greu glucoza și grăsimile. Mesele luate târziu sunt asociate cu creșteri ale glicemiei după masă și cu un metabolism lipidic mai puțin eficient, ceea ce poate favoriza inflamația și riscul cardiovascular. Lumina puternică Expunerea la lumină puternică, în special la LED-uri sau la lumină albastră, poate reduce producția de melatonină – hormonul care reglează somnul. Melatonina contribuie și la reglarea tensiunii arteriale și are efect antioxidant asupra sistemului cardiovascular. Din acest motiv, medicul recomandă folosirea unor surse de lumină mai calde în timpul serii. Stresul înainte de culcare Vizionarea unor programe TV intense sau stresante poate activa sistemul nervos simpatic, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială. Potrivit studiilor, stresul emoțional poate afecta funcția endoteliului – stratul interior al vaselor de sânge – reprezentând una dintre primele etape ale bolilor cardiovasculare. Antrenamentele seara Activitatea fizică este benefică pentru inimă, însă momentul în care este practicată contează. Antrenamentele foarte intense târziu în noapte pot menține nivelul de cortizol ridicat și pot întârzia adormirea. Acest lucru poate duce la un ritm cardiac mai mare în timpul nopții și la o recuperare mai slabă a organismului. Alcoolul și somnul Chiar și consumul moderat de alcool seara poate afecta structura somnului și poate reduce faza REM, esențială pentru refacerea organismului. În plus, alcoolul poate crește ritmul cardiac și poate împiedica scăderea naturală a tensiunii arteriale pe timpul nopții. Conversațiile tensionate Discuțiile încărcate emoțional sau certurile înainte de culcare pot declanșa eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul. La persoanele cu factori de risc cardiovascular, stresul intens poate declanșa aritmii sau alte probleme cardiace. Expunerea la ecrane Telefoanele, tabletele și televizoarele emit lumină albastră care întârzie producția de melatonină și poate afecta ritmul circadian. Tulburările de somn sunt asociate cu hipertensiune, inflamație și rezistență la insulină, factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare. Cardiologul american subliniază că o rutină de seară mai liniștită, cu mai puțin stres și cu un somn de calitate, poate ajuta organismul să intre în modul de recuperare. În opinia sa, reducerea stresului și protejarea ritmului natural al corpului sunt pași importanți pentru menținerea sănătății inimii pe termen lung.
Cum au fost transformate sticlele de plastic într-un medicament care schimbă vieți
Sticlele de plastic au fost transformate, pentru prima dată, într-un medicament pentru Parkinson, folosind bacterii modificate genetic. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au reușit să obțină L-DOPA din deșeuri de PET, într-un proces biologic care ar putea revoluționa industria farmaceutică. Oamenii de știință de la Universitatea din Edinburgh au modificat genetic bacteria E. coli pentru a transforma plasticul PET – folosit pe scară largă în ambalajele pentru alimente și băuturi – în L-DOPA, medicamentul considerat „standard de aur” în tratarea bolii Parkinson. L-DOPA ajută la producerea de dopamină în creier și tratează simptomele motorii ale bolii: tremurăturile, rigiditatea și încetinirea mișcărilor, scrie The Independent. În Marea Britanie, aproximativ 166.000 de persoane suferă de boala Parkinson. Majorității pacienților li se prescrie L-DOPA, produs în prezent din combustibili fosili. Reutilizarea plasticului este considerată o alternativă mai durabilă. Cum funcționează procesul Pentru studiul publicat în revista Nature Sustainability, cercetătorii au descompus deșeurile de PET în acid tereftalic. Moleculele rezultate au fost apoi transformate în L-DOPA de bacteriile modificate genetic, printr-o serie de reacții biologice. În fiecare an se produc aproximativ 50 de milioane de tone de deșeuri de PET la nivel global. Nu este prima oară când plasticul este transformat într-un medicament. În iunie 2025, aceiași cercetători au folosit E. coli pentru a produce paracetamol din plastic. Ce urmează Cercetătorii spun că tehnologia ar putea fi folosită și pentru producerea de arome, parfumuri, cosmetice și substanțe chimice industriale. „Deșeurile de plastic sunt o sursă vastă și neexploatată de carbon. Arătăm cum materialele reziduale pot fi reimaginate ca resurse valoroase care susțin sănătatea umană”, a declarat profesorul Stephen Wallace, care a condus studiul.
A început sezonul alergiilor / De ce nu trebuie să ignori simptomele
Specialiștii estimează că alergiile afectează aproximativ 25% din populația globului, adică una din patru persoane. În Statele Unite, de exemplu, aproape 67 de milioane de oameni suferă de reacții alergice, iar peste 80% dintre aceștia sunt sensibili la polen. Cine e vinovat pentru alergiile de primăvară Principalii alergeni sezonieri sunt polenul arborilor, polenul de iarbă și sporii de mucegai. Copacii încep să polenizeze încă din februarie, iar concentrația de polen atinge nivelul maxim în lunile martie și aprilie. Printre arborii cel mai frecvent implicați în declanșarea alergiilor se numără mesteacănul, ulmul, artarul, frasinul, plopul, salcia, dudul și nucul. Polenul este produs în cantități mari și este transportat ușor de vânt, așa că-i este foarte ușor să ajungă în ochi, nas sau plămâni. La persoanele alergice, sistemul imunitar confundă polenul cu o substanță periculoasă. Organismul reacționează prin eliberarea histaminei, o substanță responsabilă pentru majoritatea simptomelor neplăcute. Simptomele alergiei sezoniere Alergiile de primăvară pot fi confundate ușor cu o răceală, însă există câteva semne caracteristice. Printre cele mai frecvente simptome se numără: nas înfundat și secreții nazale apoase strănut repetat, în salve mâncărime la nivelul nasului și gâtului ochi roșii, iritați și lăcrimoși tuse, mai accentuată dimineața și noaptea dificultăți de respirație în cazuri severe oboseală, iritabilitate și probleme de concentrare La copii poate apărea un gest caracteristic – frecarea frecventă a nasului în sus, care uneori lasă o mică linie vizibilă pe nas. Alergiile pot agrava și alte probleme de sănătate, în special astmul bronșic, și pot afecta semnificativ calitatea somnului. Cum se tratează alergiile Gestionarea alergiilor se bazează pe trei direcții principale: evitarea alergenilor, tratamentul medicamentos și imunoterapia. Cele mai utilizate medicamente sunt antihistaminicele, disponibile sub formă de tablete, lichide sau spray-uri nazale. Acestea reduc strănutul, mâncărimea și secrețiile nazale. De asemenea, medicii pot recomanda: spray-uri nazale cu corticosteroizi, considerate cele mai eficiente pentru rinita alergică, deoarece reduc inflamația și controlează majoritatea simptomelor decongestionante, care ajută la desfundarea nasului, dar sunt recomandate doar pe termen scurt cromoglicat de sodiu (cromolyn), un spray nazal care împiedică eliberarea substanțelor implicate în reacția alergică antagoniști ai receptorilor de leucotriene, utilizați uneori la pacienții cu alergii și astm În formele severe, medicii pot prescrie corticosteroizi administrați oral sau injectabil, însă doar pentru perioade limitate, din cauza efectelor secundare. Imunoterapia este tratamentul pe termen lung Pentru persoanele care nu răspund suficient la medicamentele uzuale, specialiștii pot recomanda imunoterapia. Aceasta presupune administrarea controlată a unor cantități mici de alergen pentru a „antrena” sistemul imunitar să nu mai reacționeze excesiv. Imunoterapia poate fi realizată prin injecții alergice sau prin tablete sublinguale care se dizolvă sub limbă. Tratamentul este de durată, dar poate reduce semnificativ simptomele și, în unele cazuri, poate duce la dispariția alergiei. Când trebuie consultat medicul Medicii recomandă consultul unui alergolog dacă: simptomele persistă mai mult de 7–10 zile tratamentele obișnuite nu dau rezultate apar dificultăți de respirație, respirație șuierătoare sau presiune în piept Specialiștii subliniază că alergiile pot fi ținute sub control prin diagnostic corect, tratament adecvat și măsuri simple de protecție, precum limitarea expunerii la polen și menținerea unui mediu interior cât mai curat.
Rogobete: Creștere semnificativă a accidentelor cu trotinete electrice
Potrivit lui Rogobete, 2.751 de oameni au ajuns anul trecut la urgență după accidente cu trotinete electrice. Cele mai multe cazuri sunt în rândul tinerilor: 646 de pacienți sub 20 de ani în 2024, iar în 2025, numărul a ajuns la 1.611. „Pentru medicii din serviciile de urgență, înseamnă traumatisme serioase, intervenții chirurgicale, iar pentru pacienți, perioade lungi de recuperare. Datele centralizate la nivel național de Direcția de Medicină de Urgență din Ministerul Sǎnǎtǎții arată o creștere semnificativă a acestor accidente. În 2024, 1.491 de persoane au fost tratate în unitățile de primiri urgențe după accidente cu trotinete electrice, iar 190 au avut nevoie de intervenții chirurgicale. În 2025, numărul celor care s-au prezentat la Urgență a crescut la 2.751 de pacienți, dintre care 354 au necesitat intervenții chirurgicale. Au fost înregistrate și două decese”, spune ministrul Alexandru Rogobete. Ministrul Sănătății mai spune că în primele luni din 2026, sunt deja 89 de prezentări în UPU, dintre care nouă au necesitat intervenții chirurgicale. „Trotinetele electrice sunt un mijloc de transport tot mai prezent în orașe. Tocmai de aceea cred că merită să vorbim mai des despre prevenție și prudență în utilizarea lor, poate chiar și de reguli mai clare în utilizarea lor. Uneori, o clipă de atenție poate face diferența între un drum obișnuit și o vizită la urgență”, a mai spus Rogobete.
Virusul HPV va afecta 8 din 10 persoane pe parcursul vieții, chiar și în cazul relațiilor stabile
HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală și se estimează că „este responsabil de 4,5% din cancerele la nivel mondial”, generând totodată un impact negativ asupra vieții sexuale, sociale și emoționale, notează El Economista. Noelia López, directoarea de Medical Affairs Vaccinuri și Imunologie a MSD în Spania, a subliniat că prevenția acestui virus, care poate afecta atât bărbații, cât și femeile, ar trebui să rămână o prioritate, prin „inițiative de conștientizare menite să informeze populația despre această infecție, posibilele consecințe și modalitățile de prevenire”. Cauză majoră a cancerului de col uterin Ginecologul Jesús de la Fuente, coordonatorul Unității de Patologie TGI-HPV de la HU Infanta Leonor Vallecas-Madrid și președinte al Asociației Spaniole de Patologie Cervicală și Colposcopie (AEPCC) și al Asociației HPV Madrid, a explicat că între 85% și 100% dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel mondial sunt asociate cu HPV. „HPV poate produce leziuni benigne, veruci genitale, și leziuni precanceroase”, a continuat specialistul. Pe lângă efectele fizice, infecția implică și o „povară emoțională semnificativă”, generând sentimente de anxietate, furie, rușine sau vinovăție. În România există date alarmante despre infecția cu Human Papillomavirus (HPV) și consecințele sale. Țara noastră se situează constant pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancer de col uterin, o boală cauzată în proporție de peste 99% de infecția persistentă cu HPV. Aproape 3.400 – 4.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. În timp ce peste 1.800 – 2.000 de femei mor anual din această cauză, ceea ce înseamnă aproximativ 5-6 femei care își pierd viața în fiecare zi. Infecția poate provoca, ca efect final, șase tipuri de cancer: de col uterin, vagin, vulvă, anus, penis sau orofaringe. Infecție posibilă chiar și în relații stabile De la Fuente a explicat că HPV nu se comportă ca alte infecții cu transmitere sexuală, deoarece „poate apărea într-o relație de cuplu stabil” cu „raporturi obișnuite”. De aceea, testarea ar trebui realizată pe tot parcursul vieții. Pentru combaterea virusului și a consecințelor sale sunt necesare trei strategii: depistarea precoce, imunizarea și intervențiile chirurgicale. „Dacă combinăm aceste trei strategii, se poate ajunge la eliminarea cancerului de col uterin provocat de HPV, reducând incidența la nivelul unei boli rare”. Boala poate fi prevenită prin imunizare și screening, iar atât cancerul, cât și leziunile precanceroase pot fi tratate dacă sunt detectate la timp. Screeningul cervical s-a realizat „ocazional în ultimii 50 de ani” și a demonstrat că reduce mortalitatea. În prezent, screeningul se efectuează la femeile între 25 și 65 de ani: între 25 și 29 ani se face citologie la fiecare trei ani, iar de la 30 la 65 de ani se realizează testarea HPV. Esther Redondo, șefa Unității Tehnice de Vaccinare și Sănătate Internațională din cadrul Madrid Salud, a subliniat că programele de screening reprezintă „un pas esențial în prevenție și detecție precoce”, reducând incidența și mortalitatea asociate. Redondo a mai explicat că a existat o „inechitate” pentru bărbați, deoarece pentru fiecare patru cazuri de HPV la femei există unul la bărbați, motiv pentru care aceștia trebuie incluși în campaniile de vaccinare. Ea a evidențiat că screeningul trebuie perceput ca un proces bazat pe informare și luarea deciziilor împreună între pacient și profesionistul medical, pentru o prevenție personalizată și eficientă. Vaccinarea, cheia prevenției Valero Sebastián, șeful Serviciului de Vaccinare și Imunizare Sistematică din Comunitatea Valenciană, a subliniat că vaccinarea copiilor reprezintă „un pas crucial în prevenția bolilor asociate HPV”. În țări precum Australia, unde vaccinarea a fost implementată pentru fete și băieți, s-a observat o reducere semnificativă a cancerelor asociate HPV. Specialiștii estimează că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat până în 2035. În Suedia, datorită vaccinării fetelor și băieților, tulpina HPV 16, cu cel mai mare risc oncogen, „a încetat să mai circule” în țară. De asemenea, Sebastián a subliniat necesitatea extinderii accesului la vaccinare, „în special în grupurile de risc care nu au beneficiat încă”, cum ar fi persoanele cu cancer, cele în situații de prostituție sau cu relații sexuale între bărbați. „Politicile de sănătate publică trebuie să continue să avanseze pentru prevenirea bolilor asociate HPV”, a concluzionat el. MSD va fi prezent în orașele spaniole unde echipa națională va juca meciurile de calificare pentru Campionatul Mondial din Brazilia 2027, inclusiv în «fan zone» și în stadioane. Primul eveniment va avea loc pe 3 martie la Castellón, pentru a crește conștientizarea privind prevenția HPV.
Laptele de capră: elixirul alb redescoperit de nutriționiști
Deși laptele de vacă rămâne cel mai consumat produs lactat în întreaga lume, cercetările sugerează că laptele de capră poate fi o alternativă interesantă pentru persoanele cu digestie sensibilă sau pentru cei care caută o sursă diferită de nutrienți. Profil nutritiv comparabil cu cel al laptelui de vacă Ca și laptele de vacă, laptele de capră conține proteine complete, grăsimi, vitamine și minerale esențiale. Un pahar de aproximativ 240 ml furnizează în medie aproximativ 8-9 grame de proteine și peste 300 mg de calciu, adică aproape o treime din necesarul zilnic recomandat unui adult. Conținutul total de nutrienți este similar cu cel al laptelui de vacă, însă există diferențe în modul în care îi utilizează organismul. Mineralele din laptele de capră, precum calciul, fierul sau magneziul, sunt mult mai ușor absorbite de organism, spun specialiștii. „Din punct de vedere nutrițional, laptele de capră este o sursă valoroasă de proteine, minerale și acizi grași esențiali, cu o biodisponibilitate ridicată a unor nutrienți”, arată o analiză realizată de cercetători de la universități din Brazilia și Europa, publicată în revista științifică International Dairy Journal. În plus, laptele de capră conține mai multă vitamina A în formă direct utilizabilă, ceea ce contribuie la sănătatea pielii, a ochilor și a sistemului imunitar. Diferența majoră: digestia mai ușoară Unul dintre cele mai frecvent menționate avantaje ale laptelui de capră este faptul că este mult mai ușor de digerat. Globulele de grăsime din laptele de capră sunt mai mici decât cele din laptele de vacă, ceea ce permite organismului să le descompună mai ușor în timpul digestiei. De asemenea, laptele de capră conține o proporție mai mare de acizi grași cu lanț scurt și mediu – un tip de grăsimi care sunt descompuse și utilizate mai rapid de organism. În stomac, laptele de capră formează și un cheag proteic mai moale, ceea ce îl face mai ușor de digerat. „Structura globulelor de grăsime și compoziția proteinelor fac ca laptele de capră să formeze un coagul mai moale în stomac, ceea ce poate facilita digestia comparativ cu laptele de vacă”, menționează cercetătorii într-un studiu publicat în Journal of Dairy Science. Aceste caracteristici explică de ce unele persoane care resimt disconfort digestiv după consumul de lapte de vacă pot tolera mai bine laptele de capră. Diferențe importante în structura proteinelor Un alt element care diferențiază cele două tipuri de lapte este structura proteinelor. Laptele de capră conține o cantitate mai mică dintr-un tip de cazeină, principala proteină din lapte, care este adesea asociată cu reacții digestive sau alergice în cazul laptelui de vacă. „Conținutul mai redus de αS1-cazeină din laptele de capră este considerat unul dintre motivele pentru care acesta poate fi mai bine tolerat de unele persoane sensibile la laptele de vacă”, notează cercetătorii într-un studiu publicat în revista știintifică Foods. În laptele de vacă, această proteină poate reprezenta până la aproximativ 40% din cantitatea totală de cazeină, în timp ce în laptele de capră proporția este mult mai mică. Analize comparative arată că laptele de capră conține, în medie, cu aproximativ 15,7% mai puțină cazeină și cu circa 8,7% mai puțină lactoză decât laptele de vacă. Aceste diferențe pot explica toleranța mai bună a unor persoane la acest tip de lapte. Avantaje pentru persoanele cu alergii Structura diferită a proteinelor este și motivul pentru care laptele de capră este analizat ca alternativă pentru persoanele sensibile la laptele de vacă. Cantitatea mai redusă a acestui tip de cazeină și structura diferită a proteinelor fac ca acest lapte să fie perceput de organism ca mai puțin iritant pentru sistemul digestiv. Totuși, laptele de capră nu este complet hipoalergenic. Persoanele diagnosticate cu alergie la proteina din lapte pot reacționa și la laptele de capră, deoarece există similitudini între proteinele celor două produse lactate. Din acest motiv, introducerea lui în dietă trebuie făcută cu prudență, mai ales în cazul persoanelor cu alergii sau al copiilor și, în unele situații, la recomandarea medicului alergolog. Beneficii pentru sănătate Pe lângă avantajele legate de digestie, cercetările indică și alte efecte potențiale. Proteinele și peptidele din laptele de capră au proprietăți antioxidante, antiinflamatoare și imunomodulatoare, ceea ce a atras interesul cercetătorilor în domeniul nutriției. În plus, studiile sugerează că „laptele de capră conține numeroși compuși bioactivi care contribuie la susținerea microbiomului intestinal și au efecte antioxidante și antiinflamatoare”. Când este o alegere bună laptele de vacă Deși laptele de capră câștigă popularitate, laptele de vacă rămâne o sursă importantă de nutrienți și este mult mai disponibil la nivel global. Pentru persoanele care tolerează bine lactatele și nu au probleme digestive sau alergii, acesta poate fi o opțiune nutritivă foarte bună în alimentația zilnică. De exemplu, compoziția medie a laptelui de vacă include aproximativ 3-4% grăsimi, 3,5% proteine și circa 5% lactoză, valori care îl transformă într-un aliment complet pentru majoritatea populației. Laptele de capră are o compoziție similară, dar conține, în general, mai puțină lactoză și o structură diferită a grăsimilor și proteinelor. Atât laptele de capră, cât și cel de vacă pot face parte dintr-o alimentație sănătoasă, alegerea depinzând în mare măsură de toleranța individuală, de gust și de obiceiurile alimentare.