Etichetă: Sănătate

Aproape jumătate dintre cazurile de cancer care pot fi prevenite, legate de două obiceiuri de viață

Potrivit unei analize recente a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste o treime dintre toate cazurile de cancer la nivel global pot fi prevenite. Cancerul pulmonar, cel gastric și cel de col uterin reprezintă aproape jumătate din aceste cazuri, conform Science Alert. Asta înseamnă că, în fiecare an, milioane de cazuri de cancer ar putea fi prevenite prin intervenții medicale, schimbări de comportament, reducerea riscurilor la locul de muncă sau limitarea poluării. „Acest studiu de referință este o evaluare cuprinzătoare a cancerului care poate fi prevenit la nivel mondial, incluzând pentru prima dată cauzele infecțioase ale cancerului alături de riscurile comportamentale, de mediu și profesionale”, spune Isabelle Soerjomataram, epidemiolog medical la OMS și autoare principală a analizei. Fumatul, principalul factor de risc Analiza arată că, în 2022, au fost înregistrate aproape 19 milioane de cazuri noi de cancer. Aproximativ 38% dintre acestea au fost asociate cu 30 de factori de risc care pot fi modificați, precum fumatul, consumul de alcool, poluarea aerului, indicele ridicat de masă corporală, activitatea fizică insuficientă, radiațiile ultraviolete. Principalul factor de risc modificabil asociat cu apariția cancerului este fumatul. Acesta a fost legat de 15% dintre toate cazurile de cancer înregistrate în 2022. În rândul bărbaților, fumatul a contribuit la 23% dintre cazurile noi de cancer la nivel global. Fumatul nu este însă singura cauză. Poluarea aerului are, de asemenea, un rol, iar impactul acesteia diferă de la o regiune la alta. În Asia de Est, de exemplu, aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar la femei au fost asociate cu poluarea aerului. În Africa de Nord și Asia de Vest, aproximativ 20% dintre cazurile de cancer pulmonar la bărbați au fost asociate cu poluarea aerului. Fumatul și alcoolul, legate de aproape jumătate dintre cazuri de cancer care pot fi prevenite După fumat, al doilea factor de stil de viață care poate fi modificat este consumul de alcool. Acesta a fost asociat cu 3,2% dintre toate cazurile noi de cancer. Potrivit estimărilor cercetătorilor, fumatul și consumul de alcool sunt responsabile pentru aproape jumătate, aproximativ 48%, dintre toate cazurile de cancer care pot fi prevenite. „Aceasta este prima analiză globală care arată cât de mult din riscul de cancer provine din cauze pe care le putem preveni”, a declarat André Ilbawi, coordonatorul echipei OMS pentru controlul cancerului și coautor al analizei. „Pe scurt, aproape 4 din 10 cazuri de cancer la nivel mondial în 2022 ar fi putut fi prevenite prin eliminarea expunerii la factorii de risc luați în considerare în acest studiu”, explică cercetătorii în lucrarea lor, care a fost publicată în revista Nature Medicine.

Femeia franceză infectată cu hantavirus rămâne în stare gravă la terapie intensivă

La aproape două săptămâni după ce a fost repatriată de pe nava de croazieră MV Hondius, pacienta franceză diagnosticată cu hantavirus „se află încă la terapie intensivă”, a declarat vineri ministrul Sănătății, Stéphanie Rist, pentru FranceInfo. Femeia, în vârstă de aproximativ 60 de ani, suferă de forma cardiopulmonară severă a bolii și a fost descrisă anterior de specialiști ca aflându-se „în stare gravă”. Contacte încă în izolare Cei 26 de contacte apropiate ale pacientei, identificate de autoritățile franceze, sunt în continuare spitalizați în izolare, dar „sunt bine”, iar testele lor „sunt încă negative”, a precizat ministrul. Printre aceștia se numără patru pasageri de pe MV Hondius și 22 de persoane care au împărțit același zbor cu o altă victimă, un pasager olandez care a decedat în Africa de Sud la sfârșitul lunii aprilie. „Întrucât perioada de incubație este de patruzeci și două de zile, perioada de izolare este de patruzești și două de zile”, spune Stéphanie Rist, ministrul Sănătății din Franța. Tulpina a fost complet sencvențiată Opt dintre cetățenii francezi au zburat pe 25 aprilie de la Sfânta Elena la Johannesburg, în același avion cu pasagerul olandez purtător al bolii. Toți pacienții izolați sunt internați în spitale din Franța, inclusiv la spitalul Bichat AP-HP din nordul Parisului, unde au fost aduși cei cinci pasageri ai navei. În privința virusului în sine, Institutul Pasteur francez a efectuat secvențierea completă a tulpinii detectate – tulpina andină, deosebit de letală și fără vaccin sau tratament specific disponibil. Sunt de așteptat cazuri noi Concluzia, anunțată de ministerul Sănătății pe 15 mai, este liniștitoare: „Nimic nu sugerează apariția unei variante susceptibile de a fi mai transmisibilă sau mai periculoasă.” Cercetătorii au subliniat că hantavirusul este mai stabil decât Covid-19 sau orice alt virus gripal, ceea ce face o mutație semnificativă puțin probabilă. Organizația Mondială a Sănătății avertizează totuși că, având în vedere că perioada de incubație poate dura până la șase săptămâni, sunt de așteptat noi cazuri în rândul pasagerilor navei, repatriați între timp în mai multe țări. Ministrul Rist a promis că va reveni cu informații suplimentare dacă apar evoluții noi: „Le voi împărtăși cu deplină transparență.”

6 fructe cu mai mulți antioxidanți decât ceaiul verde. Ai cel puțin unul în frigider

Antioxidanții sunt compuși naturali care protejează organismul împotriva stresului oxidativ cauzat de radicalii liberi. Radicalii liberi stau la baza multor boli acute și cronice. „Antioxidanții ne pot ajuta să ne protejăm împotriva bolilor cardiovasculare, diabetului, cancerului și deteriorării funcțiilor cerebrale”, spune Lori Barrett, dieteticiană citată de Real Simple. Ceaiul verde este o sursă consacrată de antioxidanți. Însă există fructe care îl egalează sau îl depășesc cu ușurință. Merele – până la 82 mg de antioxidanți per bucată Un măr mic de 150 de grame conține între 57 și 82 mg de antioxidanți. Printre aceștia se numără quercetina, acizii fenolici și vitamina C. Conținutul ridicat de fibre susține sănătatea intestinală și metabolică. Murele – până la 426 mg per 100 de grame Murele sunt printre cele mai bogate surse de antioxidanți dintre toate fructele. La 100 de grame, conțin între 151 și 426 mg. „Fructele de culoare violetă și albastră au, de obicei, concentrații mai mari”, confirmă Barrett. Antocianinele și vitamina C din mure susțin imunitatea și previn bolile cronice. Grapefruitul – vitamina C și flavonoide La 100 de grame, grapefruitul oferă între 46 și 146 mg de antioxidanți. Pe lângă vitamina C, conține flavonoide și acizi fenolici care susțin sănătatea inimii, a ochilor și a sistemului imunitar. Afinele – până la 488 mg per 100 de grame Afinele sunt unul dintre cele mai bogate alimente în antioxidanți. Culoarea albastru închis este indiciul clar. La 100 de grame conțin între 168 și 488 mg, cu antocianine și quercetină ca antioxidanți principali. Prunele – adesea uitate, dar foarte puternice O prună medie de 100 de grame conține între 132 și 242 mg de antioxidanți. Acizii fenolici și antocianinele din prune susțin sănătatea oaselor, ochilor și intestinelor. Prunele uscate sunt disponibile tot anul și au efecte similare. Rodiile – sinonime cu antioxidanții Jumătate de cană de suc de rodie conține 240 mg de antioxidanți, în principal elagitanină. Folatul și potasiul din rodie susțin metabolismul energetic și sănătatea inimii. Semințele sunt bogate în fibre pentru o digestie mai bună.

Alimentația nesănătoasă din copilărie poate afecta permanent creierul

Aceste modificări persist chiar și după adoptarea unei diete sănătoase, arată un studiu realizat de cercetători de la University College Cork. Cercetarea, publicată de Science Daily, arată că expunerea timpurie la alimente ultraprocesate și bogate în calorii poate afecta regiunile din creier responsabile de controlul apetitului și al echilibrului energetic. Autorii studiului au folosit un model experimental pe șoareci și au observat că animalele hrănite în perioada timpurie cu diete bogate în grăsimi și zahăr au prezentat modificări persistente ale comportamentului alimentar și la vârsta adultă. Potrivit cercetătorilor, efectele au continuat chiar și după întreruperea dietei nesănătoase și revenirea la o greutate corporală normală. Oamenii de știință au asociat aceste schimbări cu perturbări la nivelul hipotalamusului, regiunea cerebrală care reglează senzația de foame și consumul de energie. „Ceea ce mâncăm la începutul vieții contează foarte mult”, a declarat dr. Cristina Cuesta-Martí, autor principal al studiului. „Expunerea timpurie la o dietă nesănătoasă poate lăsa efecte ascunse și de lungă durată asupra comportamentului alimentar, care nu sunt vizibile doar prin greutate”, a explicat cercetătoarea. Comportamentele alimentare se învață din copilărie Studiul vine în contextul în care copiii sunt expuși constant la produse ultraprocesate, promovate agresiv și disponibile pe scară largă. Cercetătorii atrag atenția că dulciurile și alimentele bogate în grăsimi sunt prezente frecvent la petreceri, evenimente școlare sau activități sportive. Uneori, sunt folosite drept recompense. Autorii avertizează că această expunere constantă poate influența preferințele alimentare încă din copilărie și poate favoriza obiceiuri nesănătoase pe termen lung. Cercetătorii au analizat și posibilitatea reducerii efectelor negative prin intervenții asupra microbiomului intestinal. Ei au testat o tulpină probiotică, Bifidobacterium longum APC1472, precum și fibre prebiotice de tip fructo-oligozaharide și galacto-oligozaharide, prezente natural în alimente precum ceapa, usturoiul, sparanghelul, prazul și bananele. Potrivit studiului, aceste intervenții au contribuit la îmbunătățirea comportamentului alimentar și la reducerea efectelor produse de dieta nesănătoasă din perioada timpurie. „Susținerea microbiomului intestinal încă de la naștere ajută la menținerea unor comportamente alimentare sănătoase mai târziu în viață”, a declarat dr. Harriet Schellekens, coordonatoarea studiului. Profesorul John F. Cryan a afirmat că rezultatele deschid noi direcții pentru dezvoltarea unor intervenții bazate pe microbiom.

Colaps ecologic în Lesbos / 32.000 de animale, îngropate fără protecție

Autoritățile grecești se confruntă cu un colaps logistic în gestionarea epidemiei de febră aftoasă de pe insula Lesbos, potrivit ekathimerini.com. Mii de carcase de animale sunt îngropate în masă fără măsuri de protecție a mediului, stârnind alarme din partea experților privind contaminarea pe termen lung a apelor subterane. De nouă săptămâni, insula grecească Lesbos se confruntă cu un focar de febră aftoasă care a dus la sacrificarea a peste 32.000 de oi și capre. Experții în mediu au intrat în panică Și, cum o criză sanitară nu vine niciodată singură, insula se confruntă acum cu o a doua urgență: gestionarea carcase­lor. Singura instalație de incinerare de pe insulă poate procesa cel mult 300 de animale pe zi, un ritm complet insuficient față de amploarea sacrificărilor. Ca urmare, autoritățile au recurs la îngroări în masă fără măsuri de protecție a mediului, o practică ce alarmează experții în protecția mediului. Sursele de apă freatică odată contaminate, consecințele sunt greu de gestionat Specialiștii avertizează că deșeurile organice neizolate reprezintă o amenințare serioasă pentru apele subterane ale insulei, cu potențiale consecințe pe termen lung pentru sănătatea populației și ecosistemele locale. Contaminarea unor surse de apă freatică ar putea fi greu de remediat odată produsă. „Serviciile veterinare lucrează distructiv pentru cetățeni și mediu”, potrivit unui oficial regional demisionar, 18 mai 2026. Servicii veterinare cu management defectuos Tensiunile instituționale au escaladat pe 18 mai, când un oficial regional a demisionat, acuzând public serviciile veterinare de un management defectuos. Un comitet de gestionare a impactului de mediu a fost înființat abia în această săptămână, la aproape două luni de la debutul epidemiei, ceea ce ridică semne de întrebare privind reacția autorităților.

Descoperire neașteptată. Un medicament comun ajută la combaterea formelor agresive de cancer

Un medicament comun pentru astm ar putea ajuta la combaterea formelor de cancer greu de tratat, arată un studiu preliminar citat de Live Science. Oamenii de știință au descoperit că utilizarea unei proteine cunoscute pentru rolul său în astm îmbunătățește tratamentul împotriva cancerului în studiile preclinice. Practic, studiul a arătat că, astfel, celulele canceroase sunt distruse și că alte celule sănătoase se mobilizează în lupta împotriva cancerului. Cercetarea incipientă este cu atât mai importantă cu cât vizează un medicament aflat deja pe piață. Dacă rezultatele noului studiu vor fi confirmate în cercetări viitoare, un medicament care nu mai are nevoie de aprobări ar putea oferi o modalitate de a trata cancerul. Medicamentul analizat a fost aprobat pentru utilizare de Food and Drug Administration (FDA) în 1998 pentru tratarea astmului. Analiza a fost publicată în luna mai în revista Nature Cancer și a atras atenția specialiștilor din lumea întreagă. Cei mai mulți spun că este prea devreme pentru verdicte și anunță noi cercetări care vor dezvălui amănunte despre medicament și efectele acestuia.

Mister medical. Tumoarea de pe brațul unei femei a dispărut deși nu a fost făcut tratament

Tumoarea a dispărut rapid după ce medicii au realizat o biopsie, potrivit Live Science. Femeia din Wisconsin a ajuns la medic după ce a observat o masă în creștere rapidă la brațul drept. La examinare, medicii au descoperit o umflătură de circa 2 centimetri pe antebrațul pacientei. Umflătura era tare la atingere, iar la scanarea RMN s-a aflat că are o formă ovală. Medicii au luat probe pentru realizarea biopsiei și au anticipat că este vorba despre o formă de cancer care afectează oasele și țesuturi moi. Rezultatele analizelor au confirmat teoria medicilor. Totuși, femeia nu a apucat să înceapă tratamentul împotriva cancerului deoarece umflătura a început să se micșoreze rapid. În aproximativ două săptămâni aceasta a dispărut fără ca medicii să înțeleagă ce s-a întâmplat. În mod preventiv aceștia au efectuat o procedură pentru a îndepărta țesutul din jurul fostului nodul. Tumoarea a dispărut, pacientă a fost declarată vindecată În timpul intervenției, echipa medicală a descoperit doar cicatrici și inflamații, dar nu și țesut afectat de celule canceroase. Practic, cancerul a dispărut fără tratament, dar femeia a fost ținută sub observație. După un an ea fost declarată în mod oficial vindecată. Cazul este foarte rar deoarece femeia a experimentat ceea ce se numește o regresie spontană a malignității. În documentele medicale mai există 32 de cazuri asemănătoare. Medicii nu știu ce a vindecat-o pe femeie. O explicație ar putea fi că biopsia a provocat reacția de apărare a organismului. De asemenea, este posibil ca un alt stimul nedepistat de medici și de pacientă să fi determinat autovindecarea. Nu în cele din urmă, este luat un calcul un lanț de evenimente din interiorul corpului pacientei care a trecut neobservat în timpul analizelor medicale.

Mâini nespălate, mâncare de stradă și praf: rețeta unui medic pentru un sistem imunitar puternic

Nutriționistul Mihaela Bilic susține că unul dintre cele mai eficiente moduri de a-ți întări imunitatea este și cel mai contraintuitiv: să călătorești în țări mai puțin igienizate și să mănânci mâncare de stradă. Explicația ține de microbiom și de modul în care sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere, nu prin protecție. Mihaela Bilic, medic specialist în nutriție, atrage atenția că obsesia pentru igienă a produs efectul opus față de cel dorit. Prea multă sterilizare slăbește organismul în loc să-l protejeze. „Paradoxul este că imunitatea are de câștigat când ne desfășurăm viața mai puțin igienic, cosmetizat și controlat”, a scris Bilic pe pagina sa de Facebook. Ce este microbiomul și de ce contează În intestinul uman trăiesc aproximativ 2 kilograme de bacterii. Aceste populații microbiene stau la baza rezistenței organismului față de boli, toxine și agenți patogeni. Medicina a acceptat importanța microbiomului abia în ultimii zece ani. Bacteriile benefice provin din alimentele vii și fermentate, fără conservanți, dar și din contact cu mediul înconjurător, cu persoane și obiecte – cu condiția ca totul să nu fie steril. Igiena excesivă, un risc real Sistemul imunitar se dezvoltă prin expunere: mâini nespălate, praf, contact cu animale, pământ, grajd. Măsurile de igienă au fost concepute pentru siguranță, dar aplicate excesiv produc intoleranțe, alergii și fragilitate imunitară, spune Bilic. „Prea multă igienă ne fragilizează, devenim intoleranți, alergici și bolnăvicioși”, a precizat medicul. Recomandarea neobișnuită: călătorește în țări mai puțin dezvoltate Cea mai surprinzătoare recomandare a Mihaelei Bilic vizează destinațiile de călătorie. India, Asia și Africa, cu mâncare gătită pe stradă și contact direct cu populația locală, reprezintă o oportunitate de a diversifica microbiota intestinală. Schimbul de bacterii și virusuri cu populații din medii diferite îmbogățește microbiomul și repopulează intestinul cu microorganisme benefice. Medicul recunoaște că există și riscuri – o toxiinfecție alimentară din fructe nespălate, de exemplu – dar consideră că organismul iese mai puternic și mai rezistent în urma unor astfel de experiențe.

ARPIM: Românii așteaptă timp de peste trei ani pentru a avea acces la tratamente noi și eficiente. Dr. Radu Rășinar: Sănătatea nu este considerată o prioritate

Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate. „Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Cât de lungă este lista de așteptare Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026. Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum. „Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM. Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european. „1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA. „Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC. Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România. Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu. „Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”,  a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM. Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți

Impactul neașteptat al obezității asupra corpului a fost descoperit cu inteligența artificială

Un nou instrument al inteligenței artificiale îi ajută pe oamenii de știință să studieze obezitatea și modul în care afectează tot corpul, potrivit Euronews. Acest „atlas corporal” dezvăluie daune extinse dincolo de țesutul adipos, obezitatea afectând corpul la nivel celular. Studiul a fost publicat în revista „Nature”, la care au colaborat cercetători de la Helmholtz München, Universitatea Ludwig Maximilian din München și de la instituții colaboratoare. MouseMapper permite studiul întregului corp în același timp Modelul de IA utilizat, numit MouseMapper, a construit un „atlas” 3D detaliat al întregului corp. Acesta a identificat organe, nervi și celule imune în zeci de milioane de structuri simultan. Până acum, oamenii de știință puteau studia doar modificările bolilor organ cu organ. Noul sistem permite o imagine completă a corpului într-o singură analiză. Pentru dezvoltarea sistemului, cercetătorii au marcat nervii și celulele imune la șoareci folosind markeri fluorescenți. Ulterior, animalele au fost tratate cu tehnici de curățare a țesuturilor, care au făcut corpurile transparente optic. În același timp, au fost păstrate aceste semnale fluorescente, mai arată sursa. IA a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi Microscopia specială cu folie de lumină a produs scanări 3D de înaltă rezoluție ale corpurilor. Apoi, inteligența artificială a analizat automat imaginile și a cartografiat 31 de tipuri de organe și țesuturi. Astfel, cercetătorii au putut vedea unde apar simultan inflamația și leziunile structurale în tot corpul. Oamenii de știință au testat sistemul pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Animalele au dezvoltat obezitate și modificări metabolice similare cu cele ale oamenilor. Rezultatele au arătat inflamații pe scară largă și modificări ale țesutului în mai multe organe, inclusiv grăsime, ficat și mușchi. Descoperiri fascinante la nivelul sistemului nervos Cercetătorii au descoperit modificări structurale majore la nivelul nervului trigemen, care controlează senzația facială. La șoarecii obezi, nervul avea mai puține ramificații și terminații. În acest mod, s-a sugerat o pierdere a funcției senzoriale normale. Testele comportamentale au confirmat că șoarecii au răspuns mai puțin la atingere și stimulare. Oamenii de știință au analizat apoi mostre de țesut uman de la persoane cu obezitate. Ei au descoperit modificări moleculare similare în ganglionul trigemen, centrul nervos legat de senzația facială. Descoperirile sugerează că leziunile nervoase legate de obezitate observate la șoareci pot apărea și la oameni. „Gemenii digitali”, un viitor instrument de simulare a progresiei bolilor Platforma ar putea transforma modul în care sunt studiate bolile complexe, susțin oamenii de știință. Cu ajutorul IA, pot examina acum modul în care bolile afectează întregul corp și nu doar să analizeze un organ pe rând. Cercetătorii își doresc să construiască în viitor „gemeni digitali” ai unor organisme. Aceștia le-ar permite să simuleze progresia bolilor și să testeze tratamente înainte de a trece la experimente fizice. Construcția lor ar putea accelera descoperirea medicamentelor și ar reduce nevoia de experimente pe animale, mai precizează sursa.