Etichetă: studiu

Avertismentul experților: Timpul excesiv petrecut în fața ecranului limitează vocabularul copiilor mici

Timpul excesiv petrecut în fața ecranului afectează capacitatea copiilor mici de a vorbi, a constatat primul studiu britanic de acest gen. Potrivit cercetării realizate la comanda guvernului britanic, copiii de doi ani care petreceau cinci ore pe zi în fața ecranelor cunoșteau semnificativ mai puține cuvinte decât cei care se uitau la televizor mai puțin de o oră, notează The Telegraph. Studiul urmărește 8.500 de copii născuți în Anglia din 2020 și până în prezent, evaluând abilitățile copiilor la vârsta de nouă luni și doi ani. Aceștia vor fi evaluați din nou la vârsta de trei, patru și cinci ani. Informația vine în contextul în care datele arată că în Marea Britanie, un copil de doi ani urmărește în medie peste două ore de televiziune, videoclipuri și conținut digital pe zi. Recomandarea OMS în cazul copiilor cu vârste cuprinse între doi și patru ani este aceea de a nu sta mai mult de o oră pe zi în fața ecranului. Totuși, doar 34% dintre copiii de doi ani îndeplinesc această recomandare, în scădere față de 46% în urmă cu un deceniu. Conform studiului, un copil de doi ani petrece în medie 127 de minute pe zi în fața ecranelor. Acest timp crește la 140 de minute dacă se iau în calcul jocurile pe computer. De asemenea, timpul petrecut în fața ecranului era, de asemenea, mai mare în rândul copiilor cu părinți de culoare sau asiatici. În plus, copiii mai săraci erau mai predispuși să petreacă mai mult timp în fața ecranului. Datele au fost compilate de cercetători de la universitățile din Oxford și Cambridge, precum și de la University College London, alimentând în acest sens îngrijorarea crescândă cu privire la efectele ecranelor asupra copiilor. Părinții vor primi îndrumări în acest sens În aceste condiții, părinții vor primi îndrumări din partea guvernului cu privire la timpul petrecut în fața ecranului de către copiii sub cinci ani, iar recomandările vor fi elaborate cu ajutorul părinților, copiilor și specialiștilor în educația timpurie. „Aceste îndrumări nu au scopul de a spune familiilor ce să facă, de a diminua valoarea tehnologiei sau de a judeca deciziile părinților. Scopul este de a oferi părinților sfaturi avizate cu privire la modul în care utilizarea ecranelor poate fi un instrument valoros atunci când este folosită în siguranță și de a se asigura că copiii nu pierd activitățile care sunt atât de importante pentru dezvoltarea lor”, a spus ministrul britanic al educației, Bridget Phillipson, potrivit sursei citate.

O mică schimbare a rutinei de somn te-ar putea ajuta să trăiești mai mult, spune un studiu

Un studiu recent sugerează că somnul nu înseamnă doar stare de odihnă, ci ar putea juca un rol decisiv în durata vieții oamenilor. Cercetările indică faptul că rutina nocturnă poate avea un impact măsurabil asupra riscului de mortalitate, adăugând ani la viață atunci când este făcută corect, scrie Indi100.com. Constatările provin dintr-o analiză majoră realizată de Vitality în colaborare cu London School of Economics and Political Science (LSE), care a examinat obiceiurile de somn pe parcursul a 47 de milioane de nopți de somn monitorizat. Prin corelarea acestor date cu rezultatele pe termen lung asupra sănătății, cercetătorii au putut explora modul în care durata și regularitatea somnului se leagă de supraviețuire. Cercetătorii au comparat membrii Vitality care au murit cu persoane de vârstă, sex și profiluri de sănătate similare, care erau încă în viață, permițându-le să modeleze diferențele în riscul de mortalitate. Ceea ce a reieșit a fost o diferență semnificativă între cei care dorm bine și cei care dorm prost. Durata somnului în sine a fost asociată cu o reducere de aproximativ 4% a riscului de mortalitate, în timp ce regularitatea somnului a avut o asociere mult mai puternică, reducând riscul cu aproximativ 31%. Conform sondajului, impactul devine mai greu de ignorat. Cine începe să doarmă mai mult de șapte ore pe noapte și respectă o oră constantă de culcare ar putea reduce riscul de deces cu aproximativ 24%, comparativ cu persoanele care dorm mai puțin de șapte ore și se culcă la ore neregulate. foto ilustrativa: sursa foto: Envato Pe baza speranței de viață actuale, între 76 și 82 de ani pentru bărbați și 81 până la 87 de ani pentru femei în țări precum Marea Britanie, SUA, Australia și o mare parte a Europei, un somn mai bun ar putea adăuga aproximativ doi până la patru ani de viață în plus. Și cu cât obiceiurile bune de somn sunt stabilite mai devreme, cu atât efectul pare a fi mai puternic pe parcursul vieții. „Presupunând că doar 25% dintre persoanele care dorm prost își îmbunătățesc în mod adecvat somnul, numai în SUA s-ar salva peste 190 de milioane de ani de viață”, susține studiul. Se spune că amploarea efectului plasează somnul pe aceeași ligă cu alți factori majori ai longevității, cum ar fi dieta, exercițiile fizice, greutatea corporală și tensiunea arterială. Pentru cercetătorii din domeniul somnului, descoperirile întăresc ceea ce s-a construit de ani de zile. Dr. Matthew Walker, profesor de neuroștiințe și psihologie la Universitatea din California, Berkeley, și fondator și director al Centrului pentru Știința Somnului Uman, descrie somnul ca fiind fundamental, și nu opțional. „Somnul este cea mai eficientă modalitate de a ne odihni mintea și corpul în fiecare zi. Nu există niciun sistem de organe în corp sau nicio operațiune a minții noastre care să nu fie îmbunătățită de un somn bun și afectată de un somn prost”, a spus el. „Somnul influențează totul, de la funcția cardiovasculară și metabolică până la bunăstarea mintală. Somnul regulat și suficient, de șapte până la opt ore pe noapte, cu ore constante de culcare și trezire, este nu numai restaurator, ci și preventiv.” Autorul recomandă: Legătura neștiută dintre SOMN și osteoartrită. Studiul care dă peste cap toate cercetările în domeniu

O moleculă produsă de bacteriile intestinale ar putea reduce riscul de diabet

Molecula, numită trimetilamină (TMA), este un metabolit bacterian – o substanță produsă natural atunci când microbii transformă nutrienții în energie și elemente de construcție pentru organism. Cercetătorii au descoperit că TMA poate reduce inflamația și îmbunătăți răspunsul organismului la insulină, diminuând astfel riscul de diabet de tip 2, potrivit Science Alert. Studiul arată că TMA se formează atunci când bacteriile intestinale descompun colina, un nutrient prezent în ouă și carne. Experimentele efectuate pe șoareci și pe celule umane au demonstrat că o cantitate mai mare de colină în dietă reduce unele dintre efectele negative ale alimentelor bogate în grăsimi. O descoperire-cheie a fost că TMA inhibă proteina IRAK4, care declanșează răspunsul inflamator atunci când organismul consumă alimente bogate în grăsimi. În viitor, acest mecanism ar putea fi replicat prin medicamente pentru a reduce inflamația și riscul de diabet. „Aceasta schimbă perspectiva: o moleculă produsă de microbii intestinali poate proteja organismul de efectele unei diete nesănătoase”, a declarat biochimistul Marc-Emmanuel Dumas. Cercetările au și implicații mai largi, sugerând că bacteriile din intestin pot influența direct sănătatea prin substanțe chimice care controlează așa numitele kinaze, enzime implicate în diverse procese din organism. Studiul, publicat în Nature Metabolism, subliniază potențialul microbiomului ca țintă pentru tratamente inovatoare împotriva diabetului și obezității, a fost concluzia experților.

Ce alimente te fac cel mai fericit? Indiciu: nu este ceea ce crezi

Există un domeniu recent dezvoltat al psihiatriei, cunoscut sub numele de „psihiatrie nutrițională”. Această ramură specializată se concentrează pe examinarea relației dintre obiceiurile alimentare, factorii dietetici și tulburările de sănătate mintală. Scopul este de a contribui la elaborarea de metode de prevenire și tratament pentru tulburările de sănătate mintală. Psihiatria nutrițională câștigă teren „Domeniul psihologiei nutriționale, care a evoluat în urmă cu aproape zece ani, a câștigat popularitate datorită unei cantități enorme de date de înaltă calitate care leagă alimentele de rezultate benefice sau agravante pentru sănătatea mintală”, a declarat Kristin Kirkpatrick, dieteticiană autorizată. Cercetările au descoperit că anumite alimente pot contribui la îmbunătățirea stării de spirit a unei persoane și la protejarea acesteia împotriva depresiei. Cu toate acestea, alte alimente pot afecta negativ starea de spirit și pot crește riscul de depresie. Cum afectează alimentele starea de spirit Există multe dovezi care arată că dulciurile și alimentele ultra-procesate pot afecta negativ starea de spirit și chiar pot crește riscul de depresie. „Studiile arată asocieri din mai multe motive, inclusiv, dar fără a se limita la, un risc crescut de inflamație, conținut ridicat de zahăr și conținut scăzut de fibre, care poate afecta negativ microbiomul, excluderea alimentelor antioxidante și includerea aditivilor”, a declarat Kirkpatrick. Pe termen lung, luni sau ani, consumul excesiv al acestor tipuri de alimente poate începe să vă afecteze sănătatea mentală. Un studiu recent publicat în Journal of the Academy of Nutrition and Dietetics a constatat că o dietă bogată în alimente ultra-procesate și carbohidrați rafinați poate crește riscul unei persoane de a face depresie. Această constatare este în concordanță cu un studiu din 2023 publicat în JAMA Network. Acest studiu a constatat că un consum mai mare de alimente ultra-procesate, în special îndulcitori artificiali și băuturi îndulcite artificial, poate duce la un risc crescut de depresie la unele persoane. Într-adevăr, un studiu din 2019 notează că persoanele care înlocuiesc alimentele ultra-procesate din dieta lor cu alimente mai integrale și minim procesate, cum ar fi în dieta mediteraneană, au observat o scădere a depresiei. Cu toate acestea, un studiu din 2021 a constaat că persoanele care cred că alimentele ultra-procesate le fac să se simtă mai fericite tind să mănânce mai mult, notează Healthline. Rolul microbiomului Oamenii de știință încă încearcă să identifice exact ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți. Unii experți enumeră cerealele integrale ca fiind printre cele mai bune opțiuni. Acest lucru se datorează faptului că cerealele integrale prezintă unele dovezi minore că ar putea îmbunătăți starea de spirit. Kirkpatrick a remarcat că dieta mediteraneană pe bază de plante a fost asociată cu scoruri mai mici de depresie. „De remarcat în această dietă a fost includerea acizilor grași omega-3, a plantelor colorate precum fructele de pădure, a uleiului de măsline extra virgin, a legumelor cu frunze verzi și a surselor slabe de proteine”, a spus ea. „În plus, s-a demonstrat că suplimentarea cu vitamina D și ulei de pește (mai ales dacă alimentele de origine marină sunt puține în dietă) ajută atât la depresie, cât și la anxietate”. Ideea că intestinul și creierul funcționează într-o comunicare continuă și bidirecțională există încă din Grecia antică. Imagistica modernă a creierului a reușit să demonstreze că stimulii intestinali pot activa anumite zone ale creierului implicate în reglarea emoțională. Kirkpatrick a adăugat că este esențial să recunoaștem rolul pe care îl joacă microbiomul în influențarea rezultatelor sănătății mintale. Acest lucru înseamnă că ar trebui să ne concentrăm și pe o dietă bogată în fibre, probiotice și prebiotice. Cerealele integrale conțin fibre fermentabile, care pot fi digerate de bacteriile din intestin. Fibrele fermentabile pot contribui la îmbunătățirea sănătății microbiomului. Microbiomul este ansamblul microorganismelor, inclusiv bacterii, viruși și ciuperci, care se află în mod natural pe și în interiorul corpului nostru. Alimente care îmbunătățesc starea de spirit Michelle Routhenstein, nutriționist dietetician autorizat, a sugerat următoarele alimente suplimentare care pot îmbunătăți starea de spirit. „Peștele gras, cum ar fi somonul, sardinele și macrou, furnizează acizi grași omega-3 cu lanț lung, EPA și DHA, care sunt încorporați în membranele celulelor creierului, îmbunătățind fluiditatea și comunicarea între neuroni”, a declarat ea. „EPA și DHA au, de asemenea, efecte antiinflamatorii care pot proteja împotriva neuroinflamației, care este legată de simptomele depresive.” Routhenstein a oferit următoarele sugestii: Alimente fermentate, precum iaurtul sau kefirul: pot favoriza un microbiom intestinal sănătos, care comunică cu creierul și poate influența reglarea stării de spirit. Nuci și semințe, în special semințe de dovleac: bogate în magneziu, un mineral care joacă un rol cheie în susținerea funcției creierului și a stării de spirit. Alimente bogate în polifenoli, cum ar fi ciocolata neagră, afinele sălbatice, fructele de soc negru, nucile, semințele, merele, anghinarea, ceapa roșie și ierburile aromatice, cum ar fi menta: conțin antioxidanți și compuși antiinflamatori care pot contribui la sănătatea creierului și la starea de spirit. Sfaturi pentru a vă îmbunătăți starea de spirit cu ajutorul alimentelor Experții spun că există diverse moduri în care alimentele pot contribui la îmbunătățirea stării de spirit. „Alimentele joacă un rol important, desigur, dar nu este vorba doar despre ce ar trebui să consumați, ci și despre ce ar trebui să limitați. Ar trebui să se limiteze consumul de zahăr, cereale rafinate, alimente ultra-procesate și alcool, în timp ce ar trebui să se acorde atenție consumului de alimente colorate și cu densitate nutritivă ridicată”, a spus Kirkpatrick. „În plus, gestionarea stresului, exercițiile fizice și un somn adecvat și de calitate sunt, de asemenea, importante”. Ea a oferit următoarele sfaturi: Dacă aveți de gând să consumați deserturi în timpul sărbătorilor, concentrați-vă pe cele care vă pot ajuta, cum ar fi ciocolata neagră și fructele de pădure. Când sunteți la o petrecere, limitați consumul de alcool pentru a vă ajuta să controlați porțiile. Apoi mâncați până nu vă mai este foame, nu până vă simțiți sătui. Înlocuiți ingredientele atunci când puteți la mesele de sărbători: folosiți ulei de măsline extra virgin în loc de unt, iaurt în loc de smântână, piure de conopidă în loc de cartofi albi, pește gras sălbatic în loc de carne

Bomba demografică a nivelului de trai: scade populația activă, scade PIB-ul în următorii 25 de ani. Avertismentul dur al BERD pentru Europa: Țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți

Schimbările demografice vor reduce nivelul de trai în mari părți ale Europei și în alte părți ale lumii, pe măsură ce guvernele se confruntă cu presiuni tot mai mari de a implementa politici controversate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare, avertizează un raport al BERD, redat de Financial Times. Se preconizează că scăderea fertilității și a populației active va reduce creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale, în medie, între 2024 și 2050, în Europa de Est și Caucaz, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Studiul creditorului internațional se concentrează în principal pe țările europene „emergente” în care investește, precum Polonia, Bulgaria și Slovenia, dar își extinde analiza și la mai multe economii avansate, unde efectele îmbătrânirii populației vor fi mai accentuate. Se preconizează că o scădere a ponderii populației aptă de muncă va duce la o scădere de 1,1 puncte procentuale a PIB-ului pe cap de locuitor în aceeași perioadă pentru Coreea de Sud, peste 0,7 puncte procentuale pentru Italia și Spania, 0,5-0,6 puncte procentuale pentru China și Japonia și 0,4 puncte procentuale pentru Germania. „Europa emergentă îmbătrânește. Fertilitatea scăzută și o forță de muncă în scădere vor afecta din ce în ce mai mult perspectivele sale de creștere”, a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al BERD. Creșterea vârstei de pensionare și valorificarea migrației, inovației și tehnologiei pentru a susține prosperitatea ar putea compensa parțial această tendință, însă influența politică crescândă a alegătorilor mai în vârstă ar putea împiedica astfel de reforme, a avertizat ea. Franța a trebuit recent să suspende reformele de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în fața unei opoziții acerbe. Și alte guverne se confruntă cu o rezistență similară față de politicile concepute pentru a aborda crizele lor demografice. Și OCDE a lansat același tip de avertisment Studiul BERD repetă un avertisment lansat de la începutul acestui an de OCDE, care a estimat că presiunea demografică va reduce creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de țări de la 1% pe an în anii 2010 la 0,6% pe an, în medie, în perioada 2024-2060. BERD sugerează că 42% dintre persoanele de peste 65 de ani, majoritatea din regiunile în care investește, ar dori ca guvernele să acorde prioritate cheltuielilor publice pentru sănătate și 25% pentru pensii, însă doar 18% au menționat educația. Alegătorii mai în vârstă au, de asemenea, un sentiment anti-imigrație mai puternic, atât în regiunile BERD, cât și în economiile europene avansate. „Acum este momentul să acționăm” „Acum este momentul să acționăm, înainte ca demografia să vă blocheze opțiunile. Deoarece s-ar putea crea această spirală pe măsură ce alegătorii îmbătrânesc, pe măsură ce liderii îmbătrânesc, aceștia sunt mai interesați de problemele de interes pentru vârstnici, în special pensiile, și, prin urmare, devine mai greu să se facă reforme ale pensiilor”, a spus Javorcik. Inteligența artificială ar putea genera câștiguri semnificative ale productivității, dar este puțin probabil ca acestea să compenseze complet impactul presiunilor demografice asupra creșterii economice în regiunile BERD, se arată în studiu. Studiul a estimat că IA ar putea oferi, în medie, aproximativ jumătate din creșterea productivității necesară în economiile BERD din UE, într-un scenariu cu impact ridicat. BERD definește Europa Emergentă ca fiind Europa de Est, inclusiv Moldova; Balcanii de Vest, inclusiv Albania, Kosovo și Muntenegru; și Caucazul, inclusiv Armenia și Georgia. Fertilitatea a fost în scădere persistentă în regiunile BERD, ajungând la niveluri istoric scăzute în multe economii și cu mult sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, stabilit atunci când populațiile se stabilizează fără imigrație. Ca și în economiile avansate, aceste scăderi reflectă întârzierea nașterii, schimbarea tiparelor de căsătorie, presiunile economice și evoluția normelor sociale. Cu toate acestea, țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți, se arată în raport, îndemnând factorii de decizie politică să acționeze cu „curaj și viziune pe termen lung” pentru a asigura prosperitatea tinerilor. „Tinerii sunt cei care vor suporta consecințele deciziilor luate astăzi, fie că este vorba de achitarea datoriei publice sau de susținerea sistemelor de pensii”, a spus Javorcik. „Ceea ce trebuie să faceți este să începeți schimbările acum.” RECOMANDĂRILE AUTORULUI Bani în plus la pensie în 2026. Pensionarii care se vor bucura de venituri mai mari de anul viitor Măsură istorică în Europa. O țară europeană anunță că va depune lunar 10 euro în conturile de pensie ale copiilor: „Un venit sigur la bătrâneţe”

Consumul zilnic al unui aliment poate reduce riscul de demență, arată un studiu

Un studiu publicat în luna decembrie a concluzionat că persoanele care consumă cel puțin 50 de grame de brânză cu conținut ridicat de grăsimi pe zi par să-și reducă riscul de a dezvolta demență cu 13%. Pe de altă parte, consumul a 20 de grame sau mai mult de smântână pe zi este asociat cu o reducere de 16%. „Timp de decenii, dezbaterea privind dietele bogate în grăsimi versus cele cu conținut redus de grăsimi a modelat recomandările în materie de sănătate, uneori chiar clasificând brânza ca un aliment nesănătos care trebuie limitat”, a declarat Emily Sonestedt de la Lund, care a făcut parte din echipa studiului publicat în revista American Academy of Neurology. Studiul a avut la bază un istoric medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi Potrivit DPA, echipa a analizat istoricul medical pe o perioadă de 25 de ani în rândul a aproape 28.000 de suedezi. Dintre aceștia, 3.208 au dezvoltat demență în această perioadă. Participanții au ținut evidența a ceea ce au mâncat și a modului în care și-au preparat mesele, iar aceste informații au fost transmise cercetătorilor. „Studiul nostru a descoperit că unele produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi pot reduce riscul de demență, punând sub semnul întrebării unele ipoteze de lungă durată despre grăsimi și sănătatea creierului”, a adăugat Sonestedt, solicitând mai multe cercetări în acest domeniu. Potrivit The New York Times, recomandările nutriționale prevăd de mai mult timp limitarea consumului acestor grăsimi, întrucât acestea ar crește nivelul colesterolului LDL, sau „rău”, și riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral. Brânzeturile cu conținut ridicat de grăsimi sunt cele care conțin cel puțin 20% grăsimi, în timp ce pentru smântână, orice conținut sub 30% este considerat scăzut în grăsimi. Nu înseamnă că oamenii trebuie să mănânce mai multă brânză În contextul rezultatelor studiului, dar și a faptului că acesta a avut mai multe limitări, ar trebui „interpretat cu prudență”, a afirmat dr. Tian-Shin Yeh, medic și epidemiolog nutrițional la Universitatea Medicală din Taipei, Taiwan, potrivit sursei citate. În plus, oamenii nu ar trebui neapărat să mănânce mai multă brânză pe baza rezultatelor acestui studiu, a spus dr. Sonestedt. Totuși, consumată cu moderație, brânza poate face parte dintr-o dietă sănătoasă. Dieta sănătoasă include consumul de multe fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, precum și grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din uleiul de măsline și pește.

Estimare sumbră: Europa poate pierde 97% din ghețarii din Alpi până la sfârșitul secolului. Cercetător: Peisajul va fi complet diferit

Aproximativ 97% din ghețarii din Alpi vor dispărea până la sfârșitul acestui secol, dacă temperatura medie globală a Pământului ar fi cu 2,7 grade Celsius mai mare decât cea de dinaintea Revoluției Industrială. Studiul publicat de Universitatea ETH Zurich din Elveția arată că planurile actuale de combatere a încălzirii globale vor salva doar 3% din ghețarii alpini ai Europei de la dispariție în acest secol. Ce este și mai îngrijorător este faptul că mulți ghețari se vor topi în următoarele două decenii, scrie POLITICO. „Alpii așa cum îi cunoaștem astăzi se vor schimba complet până la sfârșitul secolului. Peisajul va fi complet diferit. Multe stațiuni de schi nu vor mai avea acces la ghețari… cei pe care îi păstrăm sunt atât de înalți și de abrupți încât nu mai sunt accesibili”, a declarat Lander Van Tricht, autorul principal al studiului, pentru sursa citată. Primul studiu care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100 Studiul a fost publicat în revista Nature Climate Change și este primul care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100, în diferite scenarii de încălzire globală. Cercetătorii speră că descoperirile lor, inclusiv o bază de date care arată rata de supraviețuire prognozată pentru fiecare dintre cei 211.000 de ghețari din lume, vor ajuta la evaluarea impactului climatic asupra economiilor și ecosistemelor locale. „Chiar și cel mai mic ghețar dintr-o vale îndepărtată din Alpi, chiar dacă nu este important pentru creșterea nivelului mării sau pentru resursele de apă, poate avea o importanță enormă pentru turism, de exemplu”, a spus Van Tricht, potrivit sursei citate. Rezultate sumbre pentru ghețarii din centrul Europei În urma datelor analizate, cercetătorii au descoperit că 97% din ghețarii din Europa Centrală vor dispărea în acest secol dacă încălzirea globală va atinge 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Ce înseamnă asta? – doar 110 dintre cei aproximativ 3.200 de ghețari din regiune vor supraviețui până în secolul următor. Dacă lumea va reuși să limiteze încălzirea globală la 1,5°C sau 2°C, în conformitate cu Acordul de la Paris, Alpii ar pierde 87% sau 92% din ghețari. Dacă vorbim despre o încălzire de 4°C, situația este și mai sumbră: 99% din ghețarii alpini ar dispărea în acest secol, doar 20 supraviețuind până în anul 2100. Rata de dispariție a ghețarilor, un șoc și pentru oamenii de știință Toate scenariile luate în calcul de cercetători arată că majoritatea ghețarilor din Europa Centrală se vor topi în următoarele două decenii. Ghețarii alpini „sunt, în general, foarte mici” și „foarte sensibili” la schimbările climatice. Rata de dispariție i-a șocat chiar și pe oamenii de știință, a spus autorul principal al studiului. În jurul mijlocului secolului, când pierderea ghețarilor va atinge apogeul, „vom pierde la scară globală între 2.000 și 4.000 de ghețari pe an”, în funcție de nivelul încălzirii, a conchis acesta.

Cifre îngrijorătoare: 1 din 4 adolescenți apelează la inteligența artificială pentru sprijin privind sănătatea mintală

Cercetarea a fost realizată de organizația caritabilă Youth Endowment Fund (YEF), pe un eșantion de 11.000 de copii cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani din Anglia și Țara Galilor. Rezultatele arată că mai mult de jumătate dintre adolescenți au folosit o formă de sprijin online pentru sănătate mintală în ultimul an, iar 25% dintre ei au declarat că au folosit chatbot-uri cu inteligență artificială în acest caz, scrie The Independent. De asemenea, datele evidențiază faptul că tinerii afectați de violență gravă erau și mai predispuși să caute ajutor online. Aproximativ 38% dintre copiii care au fost victime ale violenței grave au declarat că au apelat la chatbot-urile cu inteligență artificială pentru a primi sprijin. 44% dintre copiii care au fost autori de violență gravă au declarat că au făcut același lucru. Conversațiile cu chatbot-urile AI, considerate de tineri mai sigure Studiul mai arată faptul că tinerii consideră că este mai sigur și mai ușor să vorbească cu un chatbot AI în mod anonim, la orice oră din zi, decât să vorbească cu un profesionist. Liderii organizațiilor caritabile au avertizat că acest lucru s-ar putea întâmpla din cauza lipsei de sprijin disponibil pentru sănătatea mintală a adolescenților, subliniind că „ei au nevoie de un om, nu de un robot”, potrivit The Guardian. De asemenea, un alt factor în utilizarea acestor instrumente de inteligență artificială constă în presupusa confidențialitate. La începutul acestui an, serviciul național de sănătate din Regatul Unit a îndemnat tinerii să nu mai folosească chatbot-urile cu inteligență artificială ca substitut pentru terapie, avertizând că acestea pot oferi sfaturi „dăunătoare și periculoase” pentru sănătatea mintală.

Corpul îmbătrânește rapid între 44 și 60 de ani. Obiceiuri care încetinesc îmbătrânirea

Experții susțin că aceste obiceiuri trebuie adoptate înainte de 44 de ani. Cercetătorii de la Stanford au studiat 108 participanți cu vârste între 25 și 75 de ani. Ei au descoperit că moleculele nu se modifică liniar în timp, ci în valuri. Schimbările dramatice apar în jurul vârstei de 44 și 60 de ani. „Se pare că vârsta de 40 de ani este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor 60″, a spus Michael Snyder, profesor de genetică la Stanford. Obiceiuri sănătoase înainte de 44 de ani Experții recomandă adoptarea acestor obiceiuri pentru a întări sistemul imunitar și a calma inflamațiile. Acordați prioritate somnului Somnul de calitate permite corpului să se odihnească și să se refacă. Studiile documentează legătura puternică dintre somn și sistemul imunitar în formă maximă. „Noaptea este de obicei un moment de refacere și regenerare pentru piele”, spune Marisa Garshick, medic dermatolog certificat. Academia Americană de Medicină a Somnului recomandă șapte sau mai multe ore pentru adulți. Reduceți consumul de alcool Pe măsură ce îmbătrânim, nu mai metabolizăm alcoolul la fel de ușor. Asta ne afectează calitatea somnului. „Alcoolul este un stimulent, așa că ne trezește, adesea în jurul orei 3 dimineața”, spune Keri Peterson, medic specialist în medicină internă. Dr. Peterson recomandă printre oibiceiuri renunțarea completă la alcool. „Chiar și cu un singur pahar, somnul va fi perturbat”, spune ea. Stabiliți o rutină de antrenament de forță Femeile încep să piardă masa musculară încă de la 30 de ani. Pierdem aproximativ 3-5% pe deceniu. Puteți păstra masa musculară prin ridicarea greutăților câteva zile pe săptămână. „Există o mulțime de cercetări care arată că doar două zile pe săptămână de antrenament de forță oferă efecte pozitive”, spune Kristen McParland, antrenor personal certificat NASM. Beneficiile includ sistem imunitar mai puternic, masă musculară, densitate osoasă, stare de spirit mai bună, somn și sănătate a inimii. Susțineți-vă mușchii cu proteine „Nu contează cât de mult vă antrenați la sală dacă nu aveți un aport adecvat de proteine și carbohidrați”, spune McParland. Doza zilnică recomandată de proteine a fost mult timp de 0,36 grame pe kilogram. McParland recomandă să se vizeze 0,8-1 gram pe kilogram pentru a susține dezvoltarea musculară. Nu uitați de cardio Inima este un mușchi și are nevoie de exerciții. Studiul Stanford menționează că îmbătrânirea a fost asociată cu bolile cardiovasculare. Printre obiceiuri, ghidul de activitate fizică pentru americani recomandă minim 150 de minute pe săptămână de activitate aerobică moderată. „Ar trebui să simțiți că ritmul cardiac crește, poate că sunteți puțin fără suflu, dar puteți totuși să țineți o conversație scurtă”, spune McParland. Aceasta poate fi mers în pantă, ciclism, drumeții sau alergare ușoară. Protejați-vă pielea cu SPF Dacă nu folosiți deja zilnic protecție solară pe față, gât, piept și mâini, acum este momentul, spune dr. Garshick. Razele UV provoacă îmbătrânirea celulelor pielii și pot dăuna ADN-ului celulelor. Există și un risc crescut de cancer de piele. Crema de protecție solară trebuie să aibă factor de protecție solară de cel puțin 30. Trebuie  să fiemarcată ca „spectru larg”, pentru protecție împotriva razelor UVA și UVB. Obiceiuri suplimentare după 50 de ani Dacă faceți deja toate cele de mai sus, iată măsuri suplimentare recomandate de experți. Discutați despre terapia de substituție hormonală În timpul perimenopauzei și menopauzei, nivelurile de estrogen și progesteron scad. Acest lucru provoacă bufeuri, creștere în greutate, tulburări de somn și multe altele. „Recomand femeilor să discute cu medicul lor despre avantajele și dezavantajele tratamentului”, spune dr. Peterson. Tratamentul cu estrogen și progesteron va ajuta la ameliorarea bufeurilor, transpirațiilor nocturne, uscăciunii vaginale și prevenirii osteoporozei. Mențineți creierul stimulat și ager Majoritatea persoanelor vor experimenta o formă de declin cognitiv până la vârsta de 70 de ani. Studiul Stanford menționează că boli precum Parkinson și Alzheimer au puncte de cotitură în jurul vârstei de 40 și 65 de ani, notează Womens Healthmag. Dr. Peterson recomandă stimularea creierului prin activități precum hobby-uri, lectură și cuvinte încrucișate. „Dacă vor să îmbătrânească în aceeași stare în care se află acum, trebuie să-și stimuleze creierul”, spune ea. Ea recomandă și jurnalul de recunoștință pentru sănătatea mentală. „Pentru unele persoane, este o perioadă în care observ o ușoară creștere a depresiei”, spune ea. Adăugați exerciții de flexibilitate și echilibru Dacă antrenamentul de forță nu include deja exerciții de flexibilitate și echilibru, acum este momentul. „Începi să devii mai rigid, mai încordat”, spune dr. Peterson. „De obicei, recomand mult mai multe exerciții de stretching și echilibru pe măsură ce pacienții se apropie de 60 de ani”. Exercițiile de echilibru pot fi mersul în linie dreaptă, starea pe un picior cu ochii închiși sau coborârea scărilor fără balustradă. Considerați antrenamentul dinamic Dacă rutina include deja forță, cardio, flexibilitate și echilibru, McParland sugerează antrenamentele dinamice. Acestea vor ajuta la timpi de reacție mai buni în cazul unei împiedicări și poate preveni o cădere. „Nu trebuie să fie neapărat sărituri, deoarece acestea pot fi intimidante”, spune ea. Poate fi vorba de kettlebell swings sau exerciții în care vă ridicați pe vârfuri și coborâți rapid. „Nu este niciodată prea târziu”, subliniază McParland. „Lucrez cu clienți în vârstă de 60 de ani care observă schimbări cu adevărat pozitive”.

Obiceiul simplu care poate fi făcut zilnic și care poate avea un efect antidepresiv, potrivit unui studiu

V-ați gândit vreodată care ar putea fi obiceiul simplu care poate fi făcut zilnic și care poate avea un efect antidepresiv? Cercetătorii au efectuat un nou studiu pentru a arăta ce activitate poate fi introdusă în rutina de zi cu zi cu scopul de a îmbunătăți starea de spirit. Rezultatele sunt surprinzătoare. Cercetătorii au efectuat un nou studiu referitor la activitățile care pot acționa pentru îmbunătățirea stării de spirit, având un efect antidepresiv. Cercetătorii au adus în atenție, practic, importanța efortului fizic pe care fiecare persoană ar trebui să îl facă. Studiul arată că o sesiune de 30 de minute de exerciții fizice moderate acționează benefic asupra organismului. În urma studiului, cercetătorii au ajuns la concluzia că în organism este eliberată adiponectină, un hormon care ajunge în creier și care stimulează activitatea într-o regiune asociată cu reglarea emoțională, arată Mediafax, care citează Science Alert. Studiul arată, practic, faptul că o sesiune scurtă de sport ar putea avea capacitatea de a ameliora stresul, precum și anxietatea sau depresia. „Acest studiu oferă dovezi clinice privind eficacitatea unei singure sesiuni de exerciții fizice în ameliorarea simptomelor depresive”, a precizat Sonata Suk-yu Yau, neurobiolog la Universitatea Politehnică din Hong Kong. Exercițiile fizice pot contribui la ameliorarea anxietății La acest studiu au luat parte 40 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, precum și zeci de șoareci din mai multe grupuri experimentale. Atât oamenii, cât și șoarecii au fost puși să facă o serie de exerciții fizice. Subiecții adulți au fost monitorizați cu un monitor de ritm cardiac în timp ce au alergat 30 de minute pe bandă. Înainte și după exercițiile fizice, subiecții au completat câte un chestionar. Starea de spirit a fost îmbunătățită în cazul persoanelor cu și fără simptome de depresie și anxietate. Același aspect a fost sesizat și în cazul rozătoarelor. Autorul recomandă: Cercetătorii elvețieni dezvăluie într-un nou studiu care sunt cele mai riscante 100 de decizii pe care oamenii le iau în lumea modernă Ce arată un studiu genetic despre impulsivitate. Ce descoperire adânc înrădăcinată în ADN au făcut cercetătorii Un nou studiu arată că părul cărunt apare când organismul distruge celulele predispuse la cancer Adolescența durează până la 30 de ani. Un nou studiu arată patru vârste esențiale pentru creier STUDIU: Primul sărut a fost practicat de cimpanzei în urmă cu 21 milioane de ani. De când au început oamenii să practice gestul de afecțiune Cel mai sigur și liniștit oraș din România în 2025. E una dintre cele mai puțin periculoase localități din toată Europa Sursă foto: Shutterstock