Un nou studiu arată că părul cărunt apare când organismul distruge celulele predispuse la cancer
Chiar dacă este un semn al îmbătrânirii, părul cărunt înseamnă, de fapt, „cicatrici de război” în lupta organismului împotriva cancerului, potrivit unui studiu. Publicat recent în revista Nature Cell Biology, studiul citat de BBC Science Focus a analizat modul în care celulele responsabile de pigmentarea părului și a pielii se „autodistrug” atunci când sunt deteriorate, ca parte a eforturilor organismului nostru de a ne proteja de cancer. Oamenii de știință au descoperit că, în cazul anumitor tipuri de leziuni, aceste celule producătoare de pigment se opresc pur și simplu din funcționare, în loc să continue să se dividă, potrivit Mediafax. Noile descoperiri sugerează că părul alb este un semn al unei importante apărări împotriva cancerului Oamenii de știință au cercetat îndelung modalități de a opri autodistrugerea celulelor pigmentare, în încercarea de a preveni apariția părului alb, dar noile descoperiri sugerează că părul alb este un semn al unei importante apărări împotriva cancerului. „Acest studiu redefinește încărunțirea părului și melanomul nu ca evenimente fără legătură între ele, ci ca rezultate divergente ale răspunsurilor la stres ale celulelor stem”, a declarat prof. Emi Nishimura de la Universitatea din Tokyo, care a condus studiul. Foto: Pixabay, caracter ilustrativ.
Lipsa somnului poate avea consecințe grave asupra sănătății și deciziilor financiare. Trei probleme grave, descoperite de experți
Conform unui studiu realizat de britanici 70% dintre adulți nu reușesc să atingă cele șapte ore recomandate de experți deși înțeleg importanța unui somn odihnitor. O cercetare făcută de experți a arătat că cei care dorm mai puțin de șapte ore își dublează riscul de diabet, boli de inimă și creștere în greutate. Într-un studiu la nivel național efectuat pe 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani, experții în somn de la Land of Beds au colaborat cu medicul de familie Katrina O’Donnell pentru a examina modul în care somnul insuficient afectează sănătatea, munca și finanțele oamenilor, anunță Express. Constatările au dezvăluit că populația din Marea Britanie se confruntă cu o criză a somnului tot mai mare. 45% dintre oameni dorm agitat și se trezesc frecvent pe parcursul nopții, iar 47% au mărturisit că se trezesc obosiți aproape în fiecare dimineață. Somnul insuficient poate avea efecte devastatoare asupra organismului Medicii avertizează că dormitul mai puțin de șapte ore pe noapte poate avea efecte devastatoare asupra organismului. „Somnul prost poate deteriora fiecare sistem din organism, ducând la o sănătate precară. Dormitul a doar cinci până la șase ore pe noapte dublează riscul de a fi diagnosticat cu prediabet și diabet de tip 2 și crește riscul de hipertensiune arterială. Persoanele cu perioade de somn foarte scurte, patru sau mai puține ore pe noapte, au de două ori mai multe șanse de a avea hipertensiune arterială”, a explicat medicul Katrina O’Donnell. Ea a avertizat că, dacă somnul prost devine o problemă cronică, crește riscul de a dezvolta demență. „Privarea de somn este legată de mulți factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv niveluri nesănătoase de colesterol și niveluri mai ridicate de hormoni de stres și substanțe care indică inflamație. Persoanele cu somn deficitar sunt mai predispuse la depresie dacă aceasta devine o problemă cronică, iar cercetările au asociat din ce în ce mai mult tulburările de somn cu un risc crescut de demență”, a adăugat O’Donnell. Probleme medicale și financiare Ea i-a sfătuit pe cei care suferă de probleme legate de somn să ceară ajutor medicului de familie. „Oricine suferă de somn deficitar timp de trei luni sau mai mult ar trebui să ceară sfatul medicului de familie”, a precizat Katrina O’Donnell. Studiul a mai descoperit că 56% dintre oameni cheltuiesc mai mulți bani pe articole neimportante după o noapte de somn prost, în timp ce 40% regretă deciziile financiare luate atunci când sunt obosiți, a relatat Mirror.
Un studiu dezvăluie care ar fi motivul pentru care persoanele cu Alzheimer îi uită pe cei dragi
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Virginia din SUA a concluzionat că incapacitatea de a recunoaște familia, prietenii și alte persoane dragi este cauzată de ruperea „rețelelor” protectoare care înconjoară neuronii din creier. Totuși, nu sunt cunoscute, concret, care sunt acele schimbări din creier determină agravarea bolii neurologice până la acest nivel, notează The Independent. Studiul a fost realizat în laborator, pe șoareci, iar cercetătorii au descoperit că prevenirea pierderii acestor rețele a împiedicat pierderea amintirilor legate de interacțiunile sociale anterioare. Totodată, studiul a mai arătat că șoarecii care aveau rețele nervoase defecte și-au pierdut capacitatea de a-și aminti alți șoareci, cunoscută sub numele de „memorie socială”, chiar și atunci când puteau încă să formeze noi amintiri despre obiectele din mediul lor. Când aceste structuri cerebrale au fost păstrate în siguranță la începutul vieții, rozătoarele cu Alzheimer s-au descurcat mai bine în a-și aminti interacțiunile sociale. Noile descoperiri sunt promițătoare, dar preliminare „Descoperirea unei modificări structurale care explică o anumită pierdere de memorie în cazul bolii Alzheimer este foarte interesantă. Este o țintă complet nouă și avem deja la dispoziție medicamente potrivite”, a declarat Harald Sontheimer, unul dintre autorii studiului, potrivit sursei citate. În prezent, se estimează că 55 de milioane de persoane suferă de demență, iar peste 60% dintre aceste cazuri sunt reprezentate de Alzheimer, scrie Science Alert. În plus, în contextul în care populația continuă să îmbătrânească, se preconizează că aceste cifre vor crește în următorul deceniu. Cercetătorii afirmă că noile descoperiri sunt promițătoare, dar preliminare. Vor fi necesare mai multe cercetări pentru a corela aceste rezultate.
Consumul moderat de cafea ar putea proteja persoanele care suferă de o anumită afecțiune, contrar informațiilor de până acum
Consumul de cafea ar putea proteja oamenii împotriva bătăilor neregulate ale inimii, contrar opiniei convenționale, conform unor cercetări recente. Studiul clinic Does Eliminating Coffee Avoid Fibrillation (Decaf) a constatat că 200 de pacienți cu bătăi neregulate persistente ale inimii aveau un risc „semnificativ” mai scăzut de recurență a afecțiunii dacă făceau parte din grupul care consuma cafea, comparativ cu cei care se abțineau de la ea – 47% față de 64%. Rezultatele acestui studiu au fost publicate, duminică, în Journal of the American Medical Association și prezentate anterior la conferința American Heart Association din New Orleans, potrivit The Guardian. Cercetarea lui Gregory Marcus și a echipei sale vine într-un context în care peste 10 milioane de persoane din SUA au fost diagnosticate cu fibrilație atrială, afecțiune cunoscută popular drept A-fib, care poate provoca palpitații, insuficiență cardiacă, cheaguri de sânge sau accidente vasculare cerebrale. În acest context, a fost un lucru normal ca medicii să recomande persoanelor cu A-fib să evite cafeaua cofeinizată, care poate provoca accelerarea ritmului cardiac. Rezultatele studiului Decaf ar putea însă determina unele persoane să își reconsidere această recomandare. Cum a fost realizat acest studiu Studiul a durat șase luni și a implicat adulți mai în vârstă din SUA, Canada și Australia, care consumaseră regulat cafea în ultimii cinci ani. FOTO – Caracter ilustrativ: Envato Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: cei care au renunțat la cofeină și cei care au consumat cel puțin o ceașcă pe zi, raportându-și aportul de cafea în timpul unor verificări video intermitente. Marcus și colaboratorii săi au explicat că au folosit instrumente precum electrocardiograme efectuate la cabinetele medicale și monitoare purtabile pentru a determina dacă și când participanții aveau bătăi neregulate ale inimii. Rezultatele studiului La final, s-a constatat că participanții care consumau cafea aveau cu 17% mai puține șanse să experimenteze recurența unei bătăi neregulate și au înregistrat un interval mai lung până la primul episod în timpul studiului. Marcus, cardiolog și profesor de medicină la University of California, San Francisco, a declarat, pentru NBC News, că rezultatul studiului „arată cât de protectivă pare să fie cafeaua cofeinizată în prevenirea fibrilației atriale”. Jurnalul a menționat că studiul are limitări evidente, inclusiv faptul că nu au fost luate în calcul efectele cofeinei din alte băuturi sau diferențele din obiceiurile alimentare și nivelul de activitate fizică al participanților.
Cercetătorii au descoperit un posibil aliat natural pentru o memorie mai bună. Ce arată un studiu
O echipă de oameni de știință de la Institutul de Tehnologie Shibaura din Tokyo a descoperit că flavonolii ar putea fi cheia pentru îmbunătățirea memoriei și a somnului, dacă ar exista o modalitate de a face organismul să absoarbă mai mult din aceștia. Studiul a arătat că o singură doză „a stimulat regiunile creierului implicate în memorie și reglarea somnului-veghe și a crescut activitatea nervoasă simpatică, o reacție la stres”, scrie DPA. Deși flavonolii se găsesc și în alte alimente, inclusiv cafea, vin și multe legume, aceștia au „o biodisponibilitate slabă”, adică doar „o fracțiune” din ceea ce se ingerează ajunge în fluxul sanguin, limitând impactul lor potențial, potrivit cercetătorilor. Gustul „astringent” al multor alimente și băuturi bogate în flavenoli ar putea fi însă esențial, întrucât pare că acesta este cel care stimulează creierul. Acest rezultat a apărut cel puțin în testele efectuate pe șoareci, care „au prezentat o activitate motorie mai mare, un comportament exploratoriu și o îmbunătățire a capacității de învățare și a memoriei” atunci când li s-au administrat flavonoli. Consumul de flavonoli pare să provoace o creștere a dopaminei, care joacă un rol important în memorie, stres și starea de spirit. Dintre toate fructele de pădure, studiul a arătat că murele ar fi cea mai bună sursă de flavonoli, urmate de afine și zmeură. Studii anterioare au indicat o legătură între consumul constant de alimente bogate în flavonoli și reducerea riscului de a dezvolta cancer de sân, colon și prostată.
O nouă cauză ascunsă a oboselii cronice a fost descoperită de cercetători
Cercetătorii americani au descoperit că aproape trei sferturi dintre pacienți prezintă hiperventilație sau alte tipare respiratorii neregulate. Vestea bună este că aceste probleme pot fi tratate. Cercetătorii de la Icahn School of Medicine au studiat 57 de persoane cu sindromul oboselii cronice și 25 de persoane sănătoase. Toți au făcut teste de efort cardiopulmonar timp de două zile. Rezultatele au arătat că 71% din grupul cu oboseală cronică a prezentat anomalii respiratorii. Aproximativ jumătate dintre ei au respirat neregulat în timpul testelor. O treime au avut hiperventilație. În grupul de control, doar patru persoane au avut probleme de respirație. Respirația disfuncțională înseamnă că respirați prea rapid, suspinați adânc frecvent sau respirați doar cu toracele fără să folosiți diafragma corect. Astfel, plămânii nu se pot extinde complet. Trei sferturi dintre pacienții cu oboseală cronică respiră neregulat fără să știe Mulți pacienți nu realizează că au această problemă. Respirația disfuncțională poate apărea chiar și în stare de repaus. Tulburările respiratorii produc simptome similare cu cele ale oboselii cronice. Acestea includ amețeli, dificultăți de concentrare, dificultăți de respirație și epuizare. Când apar împreună hiperventilația și respirația disfuncțională, pot provoca și dureri în piept, palpitații și anxietate. Cauza probabilă este disautonomia (disfuncția sistemului nervos autonom, responsabil de reglarea funcțiilor involuntare). Este o perturbare a modului în care organismul controlează vasele de sânge și mușchii. „Este posibil ca disautonomia să declanșeze o respirație mai rapidă și mai neregulată”, a spus dr. Donna Mancini, prima autoare a studiului. Pacienții cu oboseală cronică suferă adesea de disautonomie sub forma intoleranței ortostatice. Asta înseamnă că se simt mai rău când stau în picioare și nu se mișcă. Vestea bună este că aceste probleme respiratorii pot fi tratate. Cercetătorii au mai multe sugestii. Exercițiile de respirație prin yoga ar putea ajuta. De asemenea, activități fizice ușoare în care controlul respirației este important, cum ar fi înotul. Descoperire despre oboseala cronică: Majoritatea pacienților au probleme ascunse de respirație O altă opțiune este biofeedback-ul. Acesta folosește un dispozitiv care măsoară CO2 expirat și ajută pacientul să învețe să respire corect. „Identificarea acestor anomalii va conduce cercetătorii către noi strategii de tratare, cu scopul final de a reduce simptomele”, a declarat dr. Benjamin Natelson, autorul principal al studiului. Descoperirea a fost publicată în revista Frontiers in Medicine și este citată de Science Daily.
Modificările care au loc în creier atunci când ne deconectăm din cauza oboselii
Astfel de scăderi momentane ale atenției sunt o problemă frecventă pentru persoanele private de somn, dar ceea ce se întâmplă în creier în aceste momente de blocaj mental s-a dovedit greu de identificat. Acum, oamenii de știință au aruncat lumină asupra procesului și au descoperit că există mai multe lucruri în spatele acestei scăderi a atenției decât se vede la prima vedere. Scurta pierdere a concentrării coincide cu un val de lichid care curge din creier, care se întoarce odată ce atenția se recuperează, potrivit The Guardian. „Momentul în care atenția cuiva cedează este momentul în care acest val de fluid începe să pulseze”, a spus dr. Laura Lewis, autor principal al studiului de la MIT din Boston. „Nu este vorba doar de faptul că neuronii tăi nu acordă atenție lumii, ci și de o schimbare importantă a fluidului din creier în același timp”. Lewis și colegul ei, dr. Zinong Yang, au investigat creierul privat de somn pentru a înțelege tipurile de pierderi de atenție care duc la accidente ale șoferilor somnoroși și la animalele obosite care devin prânzul prădătorilor. Desfășurarea studiului În cadrul studiului, 26 de voluntari au purtat pe rând o cască EEG în timp ce erau întinși într-un scaner fMRI. Acest lucru le-a permis oamenilor de știință să monitorizeze activitatea electrică a creierului și schimbările fiziologice în timpul testelor în care oamenii trebuiau să răspundă cât mai repede posibil la auzirea unui ton sau la apariția unui pătrat pe ecran. Fiecare voluntar a fost scanat după o noapte de somn odihnitor acasă și după o noapte de privare totală de somn supravegheată de oamenii de știință din laborator. Nu este de mirare că persoanele au avut performanțe mult mai slabe atunci când erau private de somn, răspunzând mai lent sau deloc. Lipsa de atenție au fost însoțite de schimbări izbitoare. Scanările au revelat o undă de lichid cefalorahidian expulzat din creier la câteva momente după scăderea atenției și revenind la aproximativ o secundă după încetarea lipsirii. Astfel de unde sunt observate în mod normal în somnul profund și se crede că ajută creierul să elimine deșeurile metabolice care se acumulează în timpul zilei. Alte măsurători au arătat că pupilele ochilor oamenilor s-au contractat cu aproximativ 12 secunde înainte ca lichidul să părăsească creierul și au revenit la normal după pierderea de atenție. Respirația și ritmul cardiac au scăzut, de asemenea, potrivit raportului cercetătorilor din Nature Neuroscience. Deși rămân mai multe întrebări, pierderile de atenție par să apară atunci când creierul încearcă să jongleze cu funcționarea cognitivă normală și întreținerea esențială care se realizează în mod normal în timpul somnului. „Creierul tău încearcă să ia o pauză”, a spus Yang. Lipsa de somn influențează funcționarea creierului Profesorul Bill Wisden, directorul Institutului de Cercetare a Demenței din Marea Britanie de la Imperial College London, a spus că lucrarea a evidențiat schimbările profunde pe care privarea de somn le-ar putea avea asupra creierului. „Nu este clar dacă aceste schimbări în fluxul de lichid cerebral asociate cu privarea de somn sunt bune și protectoare într-un fel sau rele și patologice”, a spus el. Dr. Ria Kodosaki, neuroștiințifică la UCL, a spus că schimbările par a fi „evenimente structurate, biologice, care seamănă foarte mult cu debutul somnului, iar pierderile de atenție nu sunt pasive, ci organizate pentru a oferi creierului o mică pauză”. Ea a spus: „Oricât de paradoxal ar părea, aceste scăpări periculoase pot fi modul în care creierul se protejează. Gândiți-vă la ele ca la niște opriri forțate: creierul renunță temporar la concentrarea externă pentru a efectua sarcini esențiale de întreținere”.
Neurocercetătorul care a reușit să creeze mini-creiere umane: Nu vrem să creăm ceva care ar putea suferi
În laboratoarele Universității Johns Hopkins, un grup de neurocercetători a obținut un rezultat remarcabil și, totodată, neliniștitor: au cultivat mini-creiere umane capabile să prezinte conexiuni neuronale funcționale și modele electrice coordonate, asemănătoare cu cele ale unui creier uman aflat în dezvoltare, scrie Huffpost. Aceste structuri, de doar câțiva milimetri, sunt create din celule stem și sunt cunoscute sub numele de organoide cerebrale. Deși scopul lor este pur medical, studierea bolilor neurodegenerative sau testarea tratamentelor fără a interveni pe creiere reale, existența lor redeschide o dezbatere care depășește sfera științei: unde începe, de fapt, mintea umană? Nu mai sunt simple țesuturi, ci sisteme capabile de învățare rudimentară Aceste organoide nu gândesc și nu simt, dar comportamentul lor devine tot mai complex. Cercetătorii de la Johns Hopkins au observat că diferite regiuni ale acestor mase neuronale comunică între ele, reproducând la scară redusă rețelele care, într-un creier uman, susțin memoria, emoția și învățarea. „Nu vrem să creăm ceva care ar putea suferi”, a avertizat neurocercetătorul Hongjun Song, coordonatorul proiectului din cadrul Institutului de Neuroștiință al universității, citat chiar de instituție. Descoperirea plasează biologia într-o zonă de graniță neclară. Potrivit revistei Nature, aceste modele „nu mai sunt simple țesuturi, ci sisteme capabile de învățare rudimentară”. Iar acest lucru sugerează că, în cele din urmă, ar putea dezvolta o formă minimă de conștiință. O dilemă etică în plină expansiune Îngrijorarea nu este doar una academică. Un sondaj publicat de Live Science arată că unul din patru participanți consideră nejustificabilă continuarea acestor experimente dacă există chiar și cea mai mică posibilitate ca organoidele să aibă experiențe conștiente. „Nu văd niciun progres care să merite viața literală a acestor ființe create”, a scris unul dintre respondenți. Odată în plus, știința se confruntă cu o dilemă morală: merită să mergem mai departe fără să înțelegem pe deplin consecințele?
Un studiu amplu arată că femeile prezintă un risc genetic mult mai mare de depresie majoră decât bărbații
Studiul, publicat în revista Nature Communications, a fost realizat pe aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu depresie în Australia, Europa, Marea Britanie și SUA. Oamenii de știință au identificat aproape de două ori mai multe semnale genetice de alarmă pentru depresie în ADN-ul femeilor comparativ cu cel al bărbaților, scrie ABC News. Cercetătorii au identificat aproximativ 7.000 de modificări în ADN care ar putea cauza tulburări depresive majore la ambele sexe și aproximativ 6.000 de modificări care ar putea cauza boli mentale doar la femei. De asemenea, rezultatele studiului mai arată că bărbații și femeile au experimentat depresia în mod diferit. Autorii studiului au constatat că femeile erau mai predispuse să prezinte creșteri în greutate, somnolență excesivă în timpul zilei și apetit crescut. Pe de altă parte, bărbații diagnosticați cu depresie manifestau mai frecvent furie, agresivitate, comportamente riscante și abuz de substanțe. Bărbații, mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate Coordonatorul studiului, neurogeneticianul Jodi Thomas, a spus că descoperirile genetice nu au neglijat rolul diferitelor experiențe de viață ale bărbaților și femeilor în dezvoltarea depresiei majore, cum ar fi riscul crescut de abuz sexual la femei. Dr. Thomas a mai subliniat că studiul lor a ținut cont de faptul că bărbații sunt mai puțin predispuși să caute ajutor de specialitate sau să dezvăluie simptomele depresive, iar acel lucru duce la subdiagnosticare. Dr. Martin, care este purtătorul de cuvânt al organizației de sprijin pentru sănătate mintală Beyond Blue, a evidențiat faptul că deși tratamentele existente pentru depresie „funcționează pentru multe persoane”, acestea nu ajung să fie eficiente pentru toată lumea. Persoanele pot reduce probabilitatea de a suferi de depresie menținând legăturile sociale, făcând mișcare, dar și alimentându-se sănătos.
Sucurile dietetice sunt mai nocive decât băuturile zaharoase. Ambele variante cresc riscul de boli hepatice cu până la 60% – studiu
Boala ficatului gras nealcoolic, sau NAFLD, este o afecțiune în care grăsimea se acumulează în ficatul persoanelor care consumă puțin sau deloc alcool. Leziunile pot fi similare cu cele observate la un consumator excesiv de alcool și pot duce la ciroză — cicatrizarea avansată a ficatului — precum și la cancer de ficat. Afecțiunea, denumită și boală hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), este una dintre principalele cauze ale cancerului hepatic. Se estimează că NAFLD a crescut cu 50% în Statele Unite în ultimele trei decenii — astăzi, aproximativ 38% din populație suferă de această afecțiune, potrivit CNN. „Băuturile îndulcite cu zahăr (SSB) sunt de mult timp sub lupă, în timp ce alternativele lor „dietetice” sunt adesea considerate o alegere mai sănătoasă”, a declarat autorul principal al studiului, Lihe Liu, student la departamentul de gastroenterologie al Primului Spital Afiliat al Universității Soochow, din Suzhou, China. „Studiul nostru arată că băuturile cu conținut redus sau fără zahăr (LNSSB) erau de fapt asociate cu un risc mai mare de MASLD, chiar și la niveluri modeste de consum, cum ar fi o singură cutie pe zi”, a declarat Liu într-un comunicat. Consumul de băuturi dietetice a fost, de asemenea, asociat cu un risc mai mare de deces din cauza bolilor hepatice, potrivit rezumatului, o sinteză de o pagină a articolului înainte de a fi evaluat de colegi și publicat într-o revistă. Cercetarea a fost prezentată luni la Berlin, în cadrul United European Gastroenterology Week, o conferință anuală a Societății Europene de Endoscopie Gastrointestinală. „Aceste descoperiri contrazic percepția comună că aceste băuturi sunt inofensive și subliniază necesitatea de a reconsidera rolul lor în dietă și sănătatea ficatului, mai ales că MASLD devine o problemă de sănătate la nivel global”, a declarat Liu. Cum afectează dieta și băuturile zaharoase ficatul Studiul a urmărit aproape 124.000 de persoane fără boli hepatice care participă la UK Biobank, un amplu studiu de cercetare biomedicală care urmărește persoane din Regatul Unit. Tipul și frecvența consumului de băuturi au fost evaluate folosind chestionare alimentare pe 24 de ore, la diferite momente pe parcursul studiului de 10 ani. Pe lângă legătura dintre dietă, băuturile răcoritoare cu zahăr și boala ficatului gras nealcoolic, studiul a constatat că participanții care au înlocuit apa au redus riscul cu aproape 13% pentru băuturile zaharoase și cu peste 15% pentru băuturile dietetice. Trecerea de la băuturile zaharoase la băuturile dietetice (sau invers) nu a redus riscul. Studiul oferă „dovezi directe ale comportamentelor alimentare care influențează MASLD” și contrazice o analiză anterioară care a constatat că băuturile dietetice ar putea fi înlocuite cu apă, a spus Sajid Jalil, profesor asociat clinic de gastroenterologie și hepatologie la Facultatea de Medicină a Universității Stanford din California. El nu a fost implicat în studiu. „Studiul a arătat că atât băuturile răcoritoare obișnuite, cât și cele dietetice pot dăuna ficatului în timp, însă alegerea apei sau a băuturilor neîndulcite ar putea ajuta la protejarea acestuia”, a spus Jalil. „Pentru mine, acest studiu are o pondere mult mai mare decât studiile anterioare, datorită designului său prospectiv, care implică un număr mare de subiecți, teste validate pentru diagnosticarea MASLD și o urmărire pe termen lung”. De ce băuturile zaharoase și dietetice ar avea un astfel de impact asupra ficatului? În băuturile zaharoase, conținutul ridicat de zahăr provoacă creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, ceea ce poate favoriza creșterea în greutate, a spus Liu. Excesul de zahăr poate, de asemenea, să determine acumularea de grăsime în ficat. Deși au un conținut caloric redus, băuturile dietetice pot afecta totuși sănătatea ficatului prin mai multe căi, a spus ea. „Acestea pot modifica microbiomul intestinal, pot interfera cu senzația de sațietate, pot crește preferința pentru alimentele dulci și pot stimula chiar și secreția de insulină”, a spus Liu. „Apa, însă, hidratează organismul fără a afecta metabolismul, ajută la sațietate și susține funcția metabolică generală. „De aceea, reducerea riscului este similară indiferent de băutura îndulcită care este înlocuită — acest lucru arată că apa este cea mai sănătoasă băutură implicită”.