Obiceiul simplu care poate fi făcut zilnic și care poate avea un efect antidepresiv, potrivit unui studiu
V-ați gândit vreodată care ar putea fi obiceiul simplu care poate fi făcut zilnic și care poate avea un efect antidepresiv? Cercetătorii au efectuat un nou studiu pentru a arăta ce activitate poate fi introdusă în rutina de zi cu zi cu scopul de a îmbunătăți starea de spirit. Rezultatele sunt surprinzătoare. Cercetătorii au efectuat un nou studiu referitor la activitățile care pot acționa pentru îmbunătățirea stării de spirit, având un efect antidepresiv. Cercetătorii au adus în atenție, practic, importanța efortului fizic pe care fiecare persoană ar trebui să îl facă. Studiul arată că o sesiune de 30 de minute de exerciții fizice moderate acționează benefic asupra organismului. În urma studiului, cercetătorii au ajuns la concluzia că în organism este eliberată adiponectină, un hormon care ajunge în creier și care stimulează activitatea într-o regiune asociată cu reglarea emoțională, arată Mediafax, care citează Science Alert. Studiul arată, practic, faptul că o sesiune scurtă de sport ar putea avea capacitatea de a ameliora stresul, precum și anxietatea sau depresia. „Acest studiu oferă dovezi clinice privind eficacitatea unei singure sesiuni de exerciții fizice în ameliorarea simptomelor depresive”, a precizat Sonata Suk-yu Yau, neurobiolog la Universitatea Politehnică din Hong Kong. Exercițiile fizice pot contribui la ameliorarea anxietății La acest studiu au luat parte 40 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, precum și zeci de șoareci din mai multe grupuri experimentale. Atât oamenii, cât și șoarecii au fost puși să facă o serie de exerciții fizice. Subiecții adulți au fost monitorizați cu un monitor de ritm cardiac în timp ce au alergat 30 de minute pe bandă. Înainte și după exercițiile fizice, subiecții au completat câte un chestionar. Starea de spirit a fost îmbunătățită în cazul persoanelor cu și fără simptome de depresie și anxietate. Același aspect a fost sesizat și în cazul rozătoarelor. Autorul recomandă: Cercetătorii elvețieni dezvăluie într-un nou studiu care sunt cele mai riscante 100 de decizii pe care oamenii le iau în lumea modernă Ce arată un studiu genetic despre impulsivitate. Ce descoperire adânc înrădăcinată în ADN au făcut cercetătorii Un nou studiu arată că părul cărunt apare când organismul distruge celulele predispuse la cancer Adolescența durează până la 30 de ani. Un nou studiu arată patru vârste esențiale pentru creier STUDIU: Primul sărut a fost practicat de cimpanzei în urmă cu 21 milioane de ani. De când au început oamenii să practice gestul de afecțiune Cel mai sigur și liniștit oraș din România în 2025. E una dintre cele mai puțin periculoase localități din toată Europa Sursă foto: Shutterstock
Un ritual scurt, un impact neașteptat: Un studiu dezvăluie obiceiul simplu care poate avea un efect antidepresiv imediat
O nouă cercetare publicată recent dezvăluie că o singură sesiune de 30 de minute de exerciții fizice moderate este suficientă pentru a conferi un efect imediat de îmbunătățire a stării de spirit. Cum s-a ajuns la această concluzie? S-a constatat că această îmbunătățire provine din eliberarea unui hormon numit adiponectină, care ajunge în creier și stimulează activitatea într-o regiune asociată cu reglarea emoțională. Rezultatul – o îmbunătățire a stării de spirit care poate dura ore întregi, scrie Science Alert. Pentru persoanele care aleg să facă exerciții fizice, chiar și o singură sesiune de antrenament ar putea oferi o ameliorare imediată a simptomelor de anxietate sau depresie. „Acest studiu oferă dovezi clinice privind eficacitatea unei singure sesiuni de exerciții fizice în ameliorarea simptomelor depresive”, a declarat neurobiologul Sonata Suk-yu Yau de la Universitatea Politehnică din Hong Kong pentru Psypost. Studiul, realizat pe oameni și câțiva zeci de șoareci Echipa care a realizat acest studiu a recrutat 40 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani și câteva zeci de șoareci din mai multe grupuri experimentale și i-au pus să facă exerciții fizice. Fiecare participant a completat un chestionar pentru a-și evalua starea de spirit. Apoi, aceștia au alergat pe o bandă de alergare timp de 30 de minute, purtând un monitor de ritm cardiac. După exerciții fizice, au completat din nou chestionarul. Participanții cu și fără simptome de anxietate și depresie au demonstrat o îmbunătățire semnificativă a stării de spirit, participanții simptomatici raportând, în general, un nivel mai scăzut de furie, confuzie, oboseală, depresie și anxietate. Și o parte din șoareci au fost supuși unei situații similare, adaptate. Le-au fost induse simptome asemănătoare depresiei timp de câteva săptămâni, apoi au avut o similară de exerciții moderate pe o bandă de alergare. După acest episod, rezultatul a arătat că atât șoarecii stresați, cât și cei nestresați au manifestat comportamente asociate cu o stare de spirit ridicată pentru maxim 48 de ore. Studiul arată un mecanism clar pentru îmbunătățirea stării de spirit conferită de antrenament, sugerând că exercițiile fizice pot fi un regim de tratament valid pentru persoanele care se luptă să găsească un medicament adecvat.
Costul pentru Europa în cazul unei victorii rusești ar depăși dublul sprijinului acordat Ucrainei
Un studiu realizat de Corisk și Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale arată că o victorie a Rusiei în fața Ucrainei ar provoca Europei cheltuieli de aproape două ori mai mari decât efortul necesar pentru o victorie ucraineană. Raportul a apărut pe 25 noiembrie și descrie două direcții posibile ale războiului, dar și care ar fi urmările lor pentru statele europene. În paralel în tot acest timp, Statele Unite desfășoară implantarea unui plan de pace nefavorabil Kievului și Europei. Primul scenariu Primul scenariu indicat de cercetători descrie avansuri lente dar constante ale armatei ruse, cu presiune spre vest până la râul Nipru. Rezultatul ar impune Ucrainei o înțelegere acceptată sub forță. Termenii de acord ar fi favorabili Moscovei. În raport este menționat că o astfel de situație ar fi o victorie parțială pentru Rusia. Mai mult, este menționat cum Kremlinul ar dobândi control asupra direcției politice și economice a Ucrainei, inclusiv asupra drumului către UE și NATO. Același document include că Ucraina ar putea pierde jumătate din teritoriu, ar intra într-o perioadă lungă de instabilitate politică și ar risca un declin sever al democrației sau chiar colapsul instituțiilor. Alte milioane de oameni ar pleca spre alte state ale Uniunii Europene, mai exact între 6 și 11 milioane. Asta ar crea cheltuieli pentru refugiați estimate la 524, poate chiar la 952 miliarde de euro pe durata a patru ani. Europei i s-ar adăuga apoi costuri mari pentru întărirea apărării la granițele estice ale NATO, valoarea totală ajungând la 1,2 până la 1,6 trilioane de euro. Raportul menționează și un posibil risc ca Rusia să-și mute atenția militară asupra Republicii Moldova, statele baltice sau zona arctică după o înțelegere forțată asupra Ucrainei. În consecință, guvernele europene ar avea nevoie de acțiuni rapide pentru o apărare solidă în nord și est, în paralel cu gestionarea tensiunilor interne amplificate de migrație și polarizare. Al doilea scenariu Al doilea scenariu indicat în studiu arată efectele unei victorii ucrainene, mult mai puțin împovărătoare pentru Europa din punct de vedere al costurilor. Cu sprijin adecvat din partea țărilor europene, Ucraina ar putea reconstrui o forță militară superioară. Mai mult, ar începe recuperarea teritoriilor ocupate. Acest progres ar pune presiune pe Rusia să accepte discuții de pace cu termeni în favoarea Kievului. Pentru un rezultat de acest tip, Ucraina ar avea nevoie de echipamente livrate rapid, printre care „1.500-2.500 de tancuri de luptă și 2.000-3.000 de sisteme de artilerie pe parcursul unuia sau doi ani… Ucraina va avea nevoie, de asemenea, de până la 8 milioane de drone de toate tipurile, apărare aeriană și sisteme de rachete strategice”. Raportul susține că, dacă aceste dotări ajung la timp, Ucraina ar putea opri ofensiva rusă și ar câștigat mult avantaj. Mai mult, ar putea elibera zone cu importanță strategică și ar crea condiții pentru stabilitate politică și economică. O victorie parțială a Ucrainei ar accelera apropierea țării de Uniunea Europeană. Europa ar suporta cheltuieli estimate la 522 până la 838 miliarde de euro pentru un asemenea scenariu, aproximativ jumătate din costul unei victorii ruse. Folosirea activelor ruse înghețate ar reduce suma europeană chiar și cu 50%, conform raportului. În ambele variante, studiul estimează o retragere treptată a sprijinului american, ceea ce ar lăsa Europa responsabilă pentru majoritatea eforturilor de susținere a Ucrainei. Concluziile apar într-un moment în care presiunea pentru finanțare suplimentară atinge un nivel maxim, fiindcă bugetul Ucrainei riscă să se termine la mijlocul anului 2026. Planul de „împrumut pentru reparații”, susținut de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prevede ca aproximativ 140 de miliarde de euro din rezervele băncii centrale ruse să ajungă sub formă de împrumut către Ucraina. Deși există opoziție din partea unui lider european important, Comisia Europeană și majoritatea statelor membre susțin această schemă și urmăresc un acord final la reuniunea Consiliului European din 18 și 19 decembrie.
Studiu: Persoanele cu mai multă masă musculară și mai puțină grăsime viscerală au creiere mai tinere
Un nou studiu, care va fi prezentat săptămâna viitoare la reuniunea anuală a Societății Radiologice din America de Nord, a constatat că unul dintre motivele pentru care aceste descoperiri sunt atât de importante este faptul că vârsta cronologică — și, implicit, îmbătrânirea creierului — este „de departe” principalul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Știm că vârsta unei persoane, în ceea ce privește aspectul fizic, poate să nu corespundă cu vârsta cronologică”, a spus autorul principal al studiului, dr. Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie și neurologie la Institutul Mallinckrodt de Radiologie al Facultății de Medicină a Universității Washington din St. Louis. „Se pare că nici vârsta organelor nu corespunde cu vârsta cronologică”, a mai spus acesta, potrivit NBC News. Rezultatele studiului Studiul a implicat 1.164 de persoane sănătoase, cu vârsta medie cronologică de 55 de ani. Aproximativ 52% erau femei și 39% erau persoane de culoare. Toți au fost supuși unei RMN a întregului corp, care a examinat creierul, țesutul adipos și țesutul muscular. Pentru a determina vârsta cerebrală a participanților, Raji și echipa sa de cercetători au utilizat un algoritm care a fost antrenat pe scanările RMN ale 5.500 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 89 de ani. Vârsta cerebrală medie a participanților la studiu a fost de 56,04 ani. De asemenea, studiul a mai relevat faptul că la fel cum o masă musculară mai mare și un raport mai mic între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai tinere, o masă musculară mai mică și un raport mai mare între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai înaintate. În plus, potrivit studiului, această legătură între grăsimea corporală și vârsta creierului era valabilă doar pentru grăsimea viscerală, cunoscută și sub denumirea de grăsime ascunsă, grăsime activă sau grăsime abdominală profundă. Grăsimea subcutanată, stratul de grăsime situat chiar sub suprafața pielii, nu era asociată cu vârsta creierului. Din perspectivă clinică, rezultatele studiului sunt în concordanță cu ceea ce se aștepta dr. Zhenqi Liu, profesorul James M. Moss de diabetologie la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia. „Când oamenii sunt foarte tineri și sănătoși, tind să aibă mai multă masă musculară și vor avea o vârstă cerebrală mai tânără”, a spus Liu, care nu a participat la cercetare, potrivit sursei citate. Chiar și așa, studiul confirmă faptul că sănătatea musculară este vitală pentru sănătatea generală, a mai spus Liu.
Studiu: Opt feluri diferite în care se manifestă efectele pe termen lung ale COVID-19
O nouă analiză realizată de National Institutes of Health (NIH) a identificat opt tipare diferite ale simptomelor asociate efectelor pe termen lung ale COVID-19, marcând una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări de până acum privind modul în care această afecțiune se dezvoltă și persistă, scrie Axios. Concluziile, publicate în Nature Communications, provin din inițiativa RECOVER, un proiect amplu de cercetare lansat în SUA în 2021 și care ar putea fi afectat de reducerile bugetare recente. Studiul urmărește evoluția efectelor pe termen lung ale COVID-19 pe parcursul a 15 luni Cercetătorii au monitorizat 3.659 de participanți, dintre care 69% femei, între trei și 15 luni după infecție, aproape toate cazurile fiind din perioada variantei Omicron. Ei au descoperit că efectele pe termen lung ale COVID-19 nu reprezintă o afecțiune unitară, ci o colecție de traiectorii simptomatice distincte. Unii participanți au prezentat simptome persistente și intense, în timp ce alții au observat dispariția lor în câteva luni. Unele tipare au arătat fluctuații bruște, iar un grup mic a avut simptome atât de rare încât nu au îndeplinit niciodată criteriile oficiale pentru a fi încadrați în categoria efectelor pe termen lung ale COVID-19. Opt tipare de simptome identificate Studiul a conturat opt evoluții: simptome persistente și intense, simptome fluctuante, ameliorare treptată, simptome timpurii care dispar în șase luni, agravare progresivă, simptome declanșate de epuizare post-efort, creștere treptată fără a depăși pragul diagnostic, și simptomatologie minimă pe toată durata monitorizării. Oamenii de știință spun că definirea acestor traiectorii este „crucială” pentru dezvoltarea unor tratamente țintite și pentru identificarea celor mai vulnerabile persoane. Cele mai frecvente simptome și tendințele actuale ale COVID Specialiștii au subliniat că mecanismele biologice din spatele efectelor pe termen lung ale COVID-19 rămân neclare, însă simptomele frecvente includ oboseala, ceața mentală, amețeala, problemele gastrointestinale, palpitațiile și durerile toracice, modificările dorinței sexuale, setea accentuată, tusea persistentă și pierderea gustului sau mirosului. Între timp, datele Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) arată o creștere a activității COVID în 19 state americane, deși nivelurile sunt încă sub cele din 2024.
Un nou studiu arată că părul cărunt apare când organismul distruge celulele predispuse la cancer
Chiar dacă este un semn al îmbătrânirii, părul cărunt înseamnă, de fapt, „cicatrici de război” în lupta organismului împotriva cancerului, potrivit unui studiu. Publicat recent în revista Nature Cell Biology, studiul citat de BBC Science Focus a analizat modul în care celulele responsabile de pigmentarea părului și a pielii se „autodistrug” atunci când sunt deteriorate, ca parte a eforturilor organismului nostru de a ne proteja de cancer. Oamenii de știință au descoperit că, în cazul anumitor tipuri de leziuni, aceste celule producătoare de pigment se opresc pur și simplu din funcționare, în loc să continue să se dividă, potrivit Mediafax. Noile descoperiri sugerează că părul alb este un semn al unei importante apărări împotriva cancerului Oamenii de știință au cercetat îndelung modalități de a opri autodistrugerea celulelor pigmentare, în încercarea de a preveni apariția părului alb, dar noile descoperiri sugerează că părul alb este un semn al unei importante apărări împotriva cancerului. „Acest studiu redefinește încărunțirea părului și melanomul nu ca evenimente fără legătură între ele, ci ca rezultate divergente ale răspunsurilor la stres ale celulelor stem”, a declarat prof. Emi Nishimura de la Universitatea din Tokyo, care a condus studiul. Foto: Pixabay, caracter ilustrativ.
Lipsa somnului poate avea consecințe grave asupra sănătății și deciziilor financiare. Trei probleme grave, descoperite de experți
Conform unui studiu realizat de britanici 70% dintre adulți nu reușesc să atingă cele șapte ore recomandate de experți deși înțeleg importanța unui somn odihnitor. O cercetare făcută de experți a arătat că cei care dorm mai puțin de șapte ore își dublează riscul de diabet, boli de inimă și creștere în greutate. Într-un studiu la nivel național efectuat pe 1.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 99 de ani, experții în somn de la Land of Beds au colaborat cu medicul de familie Katrina O’Donnell pentru a examina modul în care somnul insuficient afectează sănătatea, munca și finanțele oamenilor, anunță Express. Constatările au dezvăluit că populația din Marea Britanie se confruntă cu o criză a somnului tot mai mare. 45% dintre oameni dorm agitat și se trezesc frecvent pe parcursul nopții, iar 47% au mărturisit că se trezesc obosiți aproape în fiecare dimineață. Somnul insuficient poate avea efecte devastatoare asupra organismului Medicii avertizează că dormitul mai puțin de șapte ore pe noapte poate avea efecte devastatoare asupra organismului. „Somnul prost poate deteriora fiecare sistem din organism, ducând la o sănătate precară. Dormitul a doar cinci până la șase ore pe noapte dublează riscul de a fi diagnosticat cu prediabet și diabet de tip 2 și crește riscul de hipertensiune arterială. Persoanele cu perioade de somn foarte scurte, patru sau mai puține ore pe noapte, au de două ori mai multe șanse de a avea hipertensiune arterială”, a explicat medicul Katrina O’Donnell. Ea a avertizat că, dacă somnul prost devine o problemă cronică, crește riscul de a dezvolta demență. „Privarea de somn este legată de mulți factori de risc pentru bolile de inimă, inclusiv niveluri nesănătoase de colesterol și niveluri mai ridicate de hormoni de stres și substanțe care indică inflamație. Persoanele cu somn deficitar sunt mai predispuse la depresie dacă aceasta devine o problemă cronică, iar cercetările au asociat din ce în ce mai mult tulburările de somn cu un risc crescut de demență”, a adăugat O’Donnell. Probleme medicale și financiare Ea i-a sfătuit pe cei care suferă de probleme legate de somn să ceară ajutor medicului de familie. „Oricine suferă de somn deficitar timp de trei luni sau mai mult ar trebui să ceară sfatul medicului de familie”, a precizat Katrina O’Donnell. Studiul a mai descoperit că 56% dintre oameni cheltuiesc mai mulți bani pe articole neimportante după o noapte de somn prost, în timp ce 40% regretă deciziile financiare luate atunci când sunt obosiți, a relatat Mirror.
Un studiu dezvăluie care ar fi motivul pentru care persoanele cu Alzheimer îi uită pe cei dragi
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Virginia din SUA a concluzionat că incapacitatea de a recunoaște familia, prietenii și alte persoane dragi este cauzată de ruperea „rețelelor” protectoare care înconjoară neuronii din creier. Totuși, nu sunt cunoscute, concret, care sunt acele schimbări din creier determină agravarea bolii neurologice până la acest nivel, notează The Independent. Studiul a fost realizat în laborator, pe șoareci, iar cercetătorii au descoperit că prevenirea pierderii acestor rețele a împiedicat pierderea amintirilor legate de interacțiunile sociale anterioare. Totodată, studiul a mai arătat că șoarecii care aveau rețele nervoase defecte și-au pierdut capacitatea de a-și aminti alți șoareci, cunoscută sub numele de „memorie socială”, chiar și atunci când puteau încă să formeze noi amintiri despre obiectele din mediul lor. Când aceste structuri cerebrale au fost păstrate în siguranță la începutul vieții, rozătoarele cu Alzheimer s-au descurcat mai bine în a-și aminti interacțiunile sociale. Noile descoperiri sunt promițătoare, dar preliminare „Descoperirea unei modificări structurale care explică o anumită pierdere de memorie în cazul bolii Alzheimer este foarte interesantă. Este o țintă complet nouă și avem deja la dispoziție medicamente potrivite”, a declarat Harald Sontheimer, unul dintre autorii studiului, potrivit sursei citate. În prezent, se estimează că 55 de milioane de persoane suferă de demență, iar peste 60% dintre aceste cazuri sunt reprezentate de Alzheimer, scrie Science Alert. În plus, în contextul în care populația continuă să îmbătrânească, se preconizează că aceste cifre vor crește în următorul deceniu. Cercetătorii afirmă că noile descoperiri sunt promițătoare, dar preliminare. Vor fi necesare mai multe cercetări pentru a corela aceste rezultate.
Consumul moderat de cafea ar putea proteja persoanele care suferă de o anumită afecțiune, contrar informațiilor de până acum
Consumul de cafea ar putea proteja oamenii împotriva bătăilor neregulate ale inimii, contrar opiniei convenționale, conform unor cercetări recente. Studiul clinic Does Eliminating Coffee Avoid Fibrillation (Decaf) a constatat că 200 de pacienți cu bătăi neregulate persistente ale inimii aveau un risc „semnificativ” mai scăzut de recurență a afecțiunii dacă făceau parte din grupul care consuma cafea, comparativ cu cei care se abțineau de la ea – 47% față de 64%. Rezultatele acestui studiu au fost publicate, duminică, în Journal of the American Medical Association și prezentate anterior la conferința American Heart Association din New Orleans, potrivit The Guardian. Cercetarea lui Gregory Marcus și a echipei sale vine într-un context în care peste 10 milioane de persoane din SUA au fost diagnosticate cu fibrilație atrială, afecțiune cunoscută popular drept A-fib, care poate provoca palpitații, insuficiență cardiacă, cheaguri de sânge sau accidente vasculare cerebrale. În acest context, a fost un lucru normal ca medicii să recomande persoanelor cu A-fib să evite cafeaua cofeinizată, care poate provoca accelerarea ritmului cardiac. Rezultatele studiului Decaf ar putea însă determina unele persoane să își reconsidere această recomandare. Cum a fost realizat acest studiu Studiul a durat șase luni și a implicat adulți mai în vârstă din SUA, Canada și Australia, care consumaseră regulat cafea în ultimii cinci ani. FOTO – Caracter ilustrativ: Envato Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: cei care au renunțat la cofeină și cei care au consumat cel puțin o ceașcă pe zi, raportându-și aportul de cafea în timpul unor verificări video intermitente. Marcus și colaboratorii săi au explicat că au folosit instrumente precum electrocardiograme efectuate la cabinetele medicale și monitoare purtabile pentru a determina dacă și când participanții aveau bătăi neregulate ale inimii. Rezultatele studiului La final, s-a constatat că participanții care consumau cafea aveau cu 17% mai puține șanse să experimenteze recurența unei bătăi neregulate și au înregistrat un interval mai lung până la primul episod în timpul studiului. Marcus, cardiolog și profesor de medicină la University of California, San Francisco, a declarat, pentru NBC News, că rezultatul studiului „arată cât de protectivă pare să fie cafeaua cofeinizată în prevenirea fibrilației atriale”. Jurnalul a menționat că studiul are limitări evidente, inclusiv faptul că nu au fost luate în calcul efectele cofeinei din alte băuturi sau diferențele din obiceiurile alimentare și nivelul de activitate fizică al participanților.
Cercetătorii au descoperit un posibil aliat natural pentru o memorie mai bună. Ce arată un studiu
O echipă de oameni de știință de la Institutul de Tehnologie Shibaura din Tokyo a descoperit că flavonolii ar putea fi cheia pentru îmbunătățirea memoriei și a somnului, dacă ar exista o modalitate de a face organismul să absoarbă mai mult din aceștia. Studiul a arătat că o singură doză „a stimulat regiunile creierului implicate în memorie și reglarea somnului-veghe și a crescut activitatea nervoasă simpatică, o reacție la stres”, scrie DPA. Deși flavonolii se găsesc și în alte alimente, inclusiv cafea, vin și multe legume, aceștia au „o biodisponibilitate slabă”, adică doar „o fracțiune” din ceea ce se ingerează ajunge în fluxul sanguin, limitând impactul lor potențial, potrivit cercetătorilor. Gustul „astringent” al multor alimente și băuturi bogate în flavenoli ar putea fi însă esențial, întrucât pare că acesta este cel care stimulează creierul. Acest rezultat a apărut cel puțin în testele efectuate pe șoareci, care „au prezentat o activitate motorie mai mare, un comportament exploratoriu și o îmbunătățire a capacității de învățare și a memoriei” atunci când li s-au administrat flavonoli. Consumul de flavonoli pare să provoace o creștere a dopaminei, care joacă un rol important în memorie, stres și starea de spirit. Dintre toate fructele de pădure, studiul a arătat că murele ar fi cea mai bună sursă de flavonoli, urmate de afine și zmeură. Studii anterioare au indicat o legătură între consumul constant de alimente bogate în flavonoli și reducerea riscului de a dezvolta cancer de sân, colon și prostată.