Aproape 8 miliarde a pierdut România de când salvatorii au preluat puterea
România s-a transformat în „campioana banilor pierduți”. Iar sumele sunt uriașe. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara noastră a avut acces la o finanțare inițială de aproximativ 29,2 miliarde euro. Ulterior, planul a fost ajustat – pentru a include și noul capitol REPowerEU -, iar în decembrie 2023 s-a ajuns la suma de 28,5 miliarde euro. Pentru a accesa fondurile europene, România ar fi trebuit să respecte mai multe „jaloane”, să facă reforme și investiții. Totul s-a transformat, însă, într-un adevărat calvar financiar. „Salvatorii” care au redactat PNRR – Cristian Ghinea de la USR a fost cel care a coordonat întreaga „acțiune” – nu au putut implementa ceea ce chiar ei au promis pentru România. Acum, în anul 2026, tot „salvatorii USR ai României” sunt în coaliția de guvernare, alături de PNL și UDMR, după ce social-democrații au retras sprijinul premierului Bolojan. Numai că, de când premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul, în data de 20 iunie 2025, România a pierdut aproape 8 miliarde de euro din PNRR. Gândul prezintă cronologia unui adevărat dezastru financiar. România, „pariorul” european care pierde mai mult decât câștigă Din păcate, România s-a dovedit a fi un „jucător” inconstant. Seamănă din ce în ce mai mult cu un parior care pierde mai mult decât câștigă. Se bucură atunci când norocul îi surâde, dar apoi pierde tot ceea ce a câștigat. Numai că, în speța „PNRR”, cei care pierd pe termen lung sunt chiar românii. PNRR a fost elaborat în anul 2021, în mandatul Guvernului Cîțu. La guvernare se afla coaliția PNL-USR-UDMR. Responsabilul a fost Cristian Ghinea, fost ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene. Planul elaborat de România a fost oficial adoptat de Comisia Europeană pe 27 septembrie 2021. De atunci, România a pierdut, din cauza unor reforme incomplete, întârziate sau – pur și simplu – făcute după ureche, aproape 8 miliarde de euro. Pentru România, PNRR este o „nucă tare”. Guvernul Bolojan o aduce din condei În plină vacanță de 1 Mai, atunci când românii sunt atenți la cu totul alte lucruri și mai puțin la subiectul arid „PNRR”, România a pierdut încă o tranșă din PNRR – 458,7 milioane euro. (mai multe detalii AICI) În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume la care ar fi avut acces România. Numai că mai multe reforme nu au fost îndeplinită satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia Europeană a decis, însă, că patru jaloane importante nu au fost rezolvate așa cum ar fi trebuit, iar asta costă. Dragoș Pâslaru – ministrul Fondurilor Europene – a anunțat suma imensă pe care România a pierdut-o. Acesta a încercat să prezinte o și o variantă „optimistă”. România a reușit să recupereze animite sume, numai că pierde cu mult mai mult decât recuperează. Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene Pe cererea de plată nr. 3 din PNRR, România recuperează 350,7 milioane de euro – care fuseseră suspendate. Totuși, România pierde 458,7 milioane euro, pentru că reformele ori nu au fost făcute cum trebuie, ori s-au făcut cu întârziere, ori nu s-au făcut deloc. Pe segmentul „reforma pensiilor speciale”, 231 milioane euro au fost suspendate. România recuperează 166 milioane euro. Al treilea jalon – companiile de stat din energie. România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro. Al patrulea jalon – companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. România pierde 15,4 milioane, reușește să recupereze 4,5 milioane euro. Bruxellesul nu-ți bagă în traistă. România ia puțin cu o mână și dă mult mai mult cu alta După cum se poate observa, România ia cu o mână și dă mult mai mult cu alta, pierderea unor sume uriașe din PNRR fiind o tristă realitate finaciară. Potrivit specialiștilor, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). (alte informații AICI) Până acum – luna mai 2026 -, România a înregistrat pierderi și reduceri semnificative ale fondurilor alocate prin PNRR. Suma totală este de peste 7,5 miliarde de euro. Cauzele? Nu numai recalculările economice, ci și faptul că România nu a îndeplinit reforme-cheie (așa-numitele „jaloane” impuse prin PNRR). De la Bruxelles ți se dă, se poate spune, dar nimeni nu-ți bagă și în traistă. Iar România, într-o perioadă de austeritate impusă de mpsurile dure luate de premierul Ilie Bolojan, „bifează” eșec după eșec și în PNRR. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax PNRR, cronologia unui DEZASTRU 2023 – Reducerea de 2,1 miliarde euro (granturi) În anul 2023 a avut loc o ajustare în PNRR. Suma de 2,1 miliarde euro a fost tăiată oficial din componenta de granturi. Este vorba despre fonduri europene nerambursabile, având ca scop susținerea investițiilor, dezvoltării afacerilor și tranziției verzi și digitale. România a avut o creștere economică mai mare decât prognoza inițială făcută în anul 2021. Totul părea a fi în „grafic”. Regulamentul european prevede ajustarea sumelor nerambursabile în funcție de performanța PIB-ului real față de cel estimat. Însă ceea ce părea a fi un bun început de drum s-a transformat într-un haos pe care autoritățile încearcă să îl „cosmetizeze. 2025 – octombrie – România pierde 7 miliarde de euro (credite) În luna octombrie a anului 2025, atunci când Ilie Bolojan era deja premier, România a pierdut accesul la aproximativ 7 miliarde de euro din componenta de împrumuturi (credite cu dobândă subvenționată). (mai multe detalii AICI) Cauza principală a fost întârzierea reformelor critice care ar fi permis tragerea acestor fonduri înainte de termenele limită intermediare. 2026 – februarie – 231 de milioane euro au fost suspendate În contextul Cererii de Plată nr. 3 – din cauza eșecului reformei pensiilor magistraților și a amânărilor repetate de la Curtea Constituțională (CCR) – sumade 231 milioane euro a fost suspendată. Premierul Ilie Bolojan nu și-a asumat nicio vină și a descoperit „țapul ispășitor”, respectiv chiar Curtea Constituțională
Diana Buzoianu, ministru USR: Vreau un guvern care să trezească în oameni o speranță, nu revoltă
„Mișcările extremiste sunt astăzi atât de sus pentru că oamenii sunt revoltați. Nu mai vor să vadă corupție, nu mai vor să vadă atâta nepăsare. Ori noi, din guvern, trebuie să îndreptăm aceste lucruri”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, miercuri seară, la B1 TV. Ea a susținut că tolerarea intereselor de grup și a rețelelor conectate la banii publici nu mai poate continua, iar actuala putere trebuie să arate că instituțiile pot fi curățate și puse în slujba cetățeanului. „Între a nu mai întoarce ochii de la corupție, între a nu mai lăsa băieții deștepți să capitalizeze, să fie mufați la banii publici, asta este, de fapt, buba care doare cel mai tare”, a declarat Buzoianu. Ministrul a avertizat că, dacă reformele nu vor fi continuate, votul de protest se va transforma într-o majoritate radicală. „Dacă nu ne facem treaba acum, dacă întoarcem în continuare ochii de la corupție, dacă nu livrăm reformele astea, în 2028 fiecare dintre drepturile noastre fundamentale vor fi atacate de o majoritate extremistă care va intra pe un val în Parlament, în Guvern, pe vot de revoltă”, a spus ea. Potrivit ministrului USR, obiectivul actualei guvernări trebuie să fie schimbarea relației dintre instituțiile publice și cetățeni. „Eu vreau ca acest guvern să nu mai fie un guvern care împinge România spre revoltă până în 2028. Vreau să fie un guvern care să trezească în oameni o speranță, să nu mai existe un vot de revoltă”, a afirmat Buzoianu. „Nu vrem să facem rău românilor” Cu privire la moțiunea de cenzură înaintată de PSD și AUR, Buzoianu a spus că USR, spre deosebire de alte partide, „nu vrea să facă rău românilor”. „Noi ne luăm în serios responsabilitatea și noi, spre deosebire de alții, spre deosebire de PSD, de exemplu, chiar nu vrem să facem rău românilor prin această criză creată total artificial. Noi ce vrem să facem este să facem curățenie în instituții. Și asta se poate livra dacă ești la guvernare și dacă împingi măsuri de schimbare în bine. Nu dacă pui piedici la fiecare măsură care trebuie să fie discutată și adoptată”, a spus ea. De asemenea, Diana Buzoianu a pledat pentru menținerea direcției occidentale a României, spunând că țara nu poate face față singură provocărilor regionale și globale. „Noi, ca stat singular, nu mai putem să facem față crizelor politice europene sau internaționale la care suntem supuși. Fără un sprijin real la nivel european, fără un sprijin real în NATO, noi suntem mult mai vulnerabili”, a spus ministrul. Ea a subliniat că securitatea și prosperitatea României depind de parteneriatele externe și de apartenența la structurile euroatlantice. „Îmi doresc ca românii să fie apărați, îmi doresc ca românii să fie siguri, îmi doresc ca românii să poată să prospere. Și asta nu se poate face închiși în bucățica noastră, în România, cu granițele și cu ușile ferecate”, a mai afirmat Diana Buzoianu.
Miruță, comparație între AUR cu care a dat jos un guvern și AUR care vrea să îl dea jos pe Bolojan
Radu Miruță a vorbit, la B1 TV despre criticile privind moțiunea pe care USR a depus-o împreună cu AUR pentru a da jos Guverul Cîțu în contrapondere cu moțiunea de cenzură PSD – AUR pentru a da jos Guverul Bolojan. „Să știți că sunt lucruri foarte diferite. Atunci USR-ului îi fuseseră dați afară 2-3 miniștri și erau pe banda rulantă „împușcați” ca la jocurile de rațele și vânătorii. Partidului Social Democrat, premierul Bolojean nu-i dat niciun ministru afară, nu este nicio decizie în acest guvern care a fost luată fără ca PSD să fie de acord și mai e un aspect: AUR, în vremea în care s-a întâmplat, pe vremea premierului Cîțu, nu își arătase adevărat față cum și-a arătat-o de atunci încoace”, spune Miruță. Întrebat dacă AUR-ul de atunci era mai frecventabil decât cel de acum, Miruță a spus că nu „mai frecventabil”, „dar nu era atât de demonstrat în rele, nu era atât de demonstrat în apropierea asta față de Federația Rusă, nu era atât de demonstrat ca piedică a României înspre apropierea cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite. A făcut multe rele AUR de atunci până acum pe drumul de dezvoltare a României înspre Vest”.
Miruță: Moțiunea asta nu este despre Ilie Bolojan. E despre lupta României de a nu se întoarce în 90
Radu Miruță a spus, luni, că social-democrații care spun că au aflat de la televizor planul depunerii moțiunii de cenzură au „opțiunea să se manifeste în interiorul partidului, să nu susțină asta”. Miruță afirmă că a fost în două ministere în ultimele luni și a văzut „cât de mult loc este la vârful statului de a se schimba lucrurile și de a se face curățenie”. „Moțiunea asta nu este despre Ilie Bolojan. Este lupta României de a nu se întoarce înapoi în anii 90, când zburau combinațiile prin toate colțurile clădirilor statului și instituțiilor statului. Acolo suntem. Am intrat în acest guvern, Ilie Bolojan a dus o politică în care miniștrii care au vrut să se ancoreze în asta au făcut curățenie. Am făcut curățenie într-o zi mai puțin, în a doua zi mai mult, am început să deranjăm interese. Am continuat să facem curățenie, mulțimea celor care au fost deranjate a început să crească. S-a ajuns să usture la nivel de bază de partid. Partidul Social-Democrat se străduiește să oprească ducerea României într-o zonă de curățenie. Și face această alianță cu AUR astăzi pentru a întoarce România în timp, în loc de a împinge România înainte”, a spus Radu Miruță la B1 TV. Radu Miruță mai spune că nu e vorba despre oameni, ci „este despre a nu lăsa România să depășească o barieră de care a dat cu capul foarte mulți ani”, pentru că „acolo suntem, la limită”. „Această echipă reformatoare reușește izbânda, sparge zidurile astea care au încorsetat țara de 36 de ani de la Revoluție, ori cineva care s-a hrănit politic din a stăpâni această țară, cum este Partidul Social-Democrat, își dă ultima suflare încercând să oprească spargerea acestor ziduri și atragerea înapoi în curtea în care ei pot să controleze. Despre asta este vorba”, a mai spus ministrul Apărării. Dar sunt niște postări. O postare interesantă pe care o face, o voce respectată în România, e fica actorului Iamza Pellea, Oana Pellea e însăși o actriz.
Nicușor Dan se întâlnește luni cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și ai grupului minorităților
Întâlnirea este programată luni la ora 10.00 la palatul Cotroceni. Potrivit Administrației prezidențiale, șeful statului are o întrevedere cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare pro-europene (Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România, Uniunea Democrată Maghiară din România și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Întâlnirea are ca temă implementarea programelor majore pentru România (SAFE, PNRR). Apel la dezescaladare Președintele Nicușor Dan a avut și miercuri consultări cu partidele, după retragerea sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan de către PSD. El a făcut atunci apel la „dezescaladare” și a spus că toate formațiunile și-au exprimat disponibilitatea de cooperare pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare. „Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a mai spus Dan.
Oana Țoiu, atacă PSD: Am pus umărul să reparăm ce au stricat și tot ei se supără
Oana Țoiu a început prin a amintit că USR este singurul partid din coaliție care nu a făcut parte din guvernele anterioare care au crescut excesiv deficitul bugetar. „Noi suntem singurii din această coaliție care am fi putut invoca greaua moștenire. Doar noi nu eram la masa deciziilor când s-au împrumutat pe generații și au lăsat bugetul praf, cu un deficit de aproape 10%, dar noi nu am făcut o campanie de arătat cu degetul. Am ales să facem altceva, să muncim”, se arată în mesajul publicat de Oana Țoiu, care a subliniat: „Am pus umărul să reparăm ce au stricat ”. Șefa diplomației a criticat atitudinea Partidului Social Democrat privind actul de guvernare. „Am trecut peste toate atacurile, chiar și cele mai de jos, peste toate jignirile, peste toate promisiunile încălcate între parteneri pe care ar fi trebuit să te poți baza în vremuri grele ”. „Am muncit umăr la umăr primind criticile oamenilor pe deciziile dificile ca și cum problema moștenită ne privea egal”, mai notează Țoiu care se întreabă retoric: „Și tot ei sunt supărați? Ce vreți totuși? Care este planul vostru de aici încolo după ce ați declanșat o criză scumpă și nenecesară?”. Ministrul a criticat atitudinea duplicitară a social-democraților: „Avem ședință de Guvern la ora 11.00 cu PSD tot la guvernare dar în același timp și cu PSD împotriva Guvernului. Noi vom fi la treabă, indiferent ce aleg ei să facă”. Criticile Oanei Țoiu vin după ce Partidul Social Democrat a votat într-o consultare internă retragerea sprijinului politic pentru premier. În cadrul procesului, 97.7% dintre social-democrați au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut. De asemenea, social-democrații au anunțat că dacă Bolojan nu își va depune mandatul, formațiunea își va retrage miniștrii din Guvern.
Diana Buzoianu, după consultările cu Nicușor Dan: Suntem parteneri responsabili care vor continua reformele
„Astăzi, la Palatul Cotroceni, delegația USR a discutat cu Președintele Nicușor Dan și a fost reiterată poziția USR: suntem parteneri responsabili care vor continua reformele cât timp ele pot fi implementate din Guvern”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Diana Buzoianu. Ministrul Mediului a criticat „jocurile politice de culise” și a avertizat că România se confruntă cu riscuri economice majore, având în vedere circumstanțele geopolitice actuale. „România nu mai are timp de pierdut în jocuri politice de culise. Traversăm un context internațional extrem de fragil, unde criza geopolitică de la granițele noastre riscă să degenereze într-una economică profundă, resimțită în buzunarul fiecărui român”, mai spune ministrul USR. În urma consultărilor cu președintele României, Nicușor Dan, președintele USR, Dominic Fritz a anunțat că formațiunea va rămâne la guvernare și îl va sprijini în continuare pe premierul Ilie Bolojan. „L-am asigurat că îl susținem pe premierul Ilie Bolojan. Și am spus că o să continuăm prezența noastră în acest guvern”, spune Fritz. Declarațiile vin după ce Partidul Social Democrat a votat într-o consultare internă retragerea sprijinului politic pentru premier. În cadrul procesului, 97.7% dintre social-democrați au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut. Ca urmare a demersului social-democrat, președintele Nicușor Dan a organizat consultări la Palatul Cotroceni. În urma zilei de discuții cu partidele coaliției de guvernare, șeful statului a spus: „Suntem evident într-o criză politică. Criza asta n-a început azi. Și în orice formulă politică majoritară, minoritară, vom avea nevoie de dialog între forțele politice pro-occidentale”.
Criza politică ajunge la Cotroceni. Cine vine la consultări și ce urmează
Consultările de la Cotroceni au loc pe tot parcursul zilei de miercuri, potrivit unui program anunțat de Administrația Prezidențială. Primii chemați la discuții sunt reprezentanții PSD, partidul care a declanșat criza. Programul consultărilor Întâlnirile sunt programate astfel: ora 09:00 – PSD, ora 10:30 – PNL, ora 15:00 – UDMR, ora 16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și ora 18:30 – USR. Surse din PSD au declarat că, după discuția de la Cotroceni, va urma o ședință a Biroului Politic. Dacă nu se ajunge la un consens, miniștrii PSD urmează să înainteze demisiile premierului miercuri seară sau joi dimineață. Ce urmează dacă miniștrii PSD demisionează Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a avertizat marți că, în lipsa unui rezultat concret la Cotroceni, toți miniștrii social-democrați vor demisiona din Guvern. Odată cu demisiile, situația va fi adusă la cunoștința Parlamentului. Din acel moment, începe să curgă un termen de 45 de zile în care Bolojan trebuie să meargă în fața legislativului pentru a reconfirma majoritatea. PNL și USR au convenit un plan de urgență Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți, după o întâlnire cu președintele USR, Dominic Fritz, că cele două partide au agreat o soluție de urgență. Dacă miniștrii PSD se retrag, titularii portofoliilor rămase ocupate vor prelua temporar responsabilitatea ministerelor vacante. „Am convenit ca miniștrii care sunt titularii portofoliilor care vor rămâne ocupate să preia responsabilitatea ministerelor care se vacantează, în așa fel încât să asigurăm funcționarea normală a Guvernului”, a afirmat Bolojan. Premierul a adăugat că prioritățile rămân absorbția fondurilor europene, echilibrul bugetar și continuarea reformelor. El a catalogat decizia PSD drept „complet greșită și total iresponsabilă”. Bolojan nu pleacă PSD i-a dat un termen lui Bolojan pentru a demisiona. Premierul Ilie Bolojan a anunțat însă că va continua să exercite mandatul. El a precizat că măsurile convenite cu PNL și USR sunt necesare pentru ca instabilitatea provocată de PSD să afecteze cât mai puțin cetățenii.
USR, apel la responsabilitate adresat PSD: Să înceteze jocul cu economia României și să se întoarcă la muncă
Biroul Național al USR a adoptat, vineri, o rezoluție politică prin care solicită PSD „să înceteze jocul cu economia României și să se întoarcă la muncă”, în contextul discuțiilor privind o posibilă retragere de la guvernare. Formațiunea avertizează că o criză politică declanșată acum ar lovi direct în buzunarele românilor, într-un moment economic deja fragil. Ar destabiliza România pe termen mediu și lung, punând în pericol dezvoltarea țării. Formațiunea politică subliniază că reformele implementate de actualul guvern, agreate de toate partidele din coaliție – implicit și de PSD -, încep să producă efecte pozitive. „Reformele actualului guvern au început să restabilească echilibrul bugetar, transparența administrativă și direcția corectă pentru investițiile publice. Oprirea lor acum înseamnă ștergerea cu buretele a sacrificiului de până acum al românilor”, se arată în rezoluție, potrivit unui comunicat de presă emis vineri. USR a enumerat mai multe consecințe economice posibile ale instabilității politice în urma unei eventuale ieșiri a PSD de la guvernare, printre care pierderea a aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, deprecierea monedei naționale, scumpiri în lanț la produse și servicii, creșterea ratelor bancare și reducerea locurilor de muncă, în special în sectoarele IMM, HoReCa, comerț și construcții. Totodată, USR susține că a contribuit la promovarea unei direcții reformiste în guvernare și că va continua să apere acest parcurs. „USR va apăra în continuare proiectul de reformă a statului român cu aceeași consecvență și responsabilitate. Pentru că România nu are timp pentru acțiunile egoiste ale partidelor care aleg să declanșeze crize politice artificiale, în locul responsabilității”, se arată în finalul rezoluției. De asemenea, conducerea USR a reiterat că, în cazul în care PSD ar susține o moțiune de cenzură alături de AUR și ar provoca instabilitate politică, partidul nu va mai sprijini refacerea unei majorități alături de PSD.
Ștefan Pălărie, după alegerile parlamentare din Ungaria: Avem de învățat din procedura de organizare
După ce senatorul USR a participat la alegerile parlamentare din Ungaria ca observator, acesta a subliniat că România poate să își îmbunătățească întregul proces electoral, exemplificând practicile electorale maghiare, subliniind: „Avem de învățat din procedura de organizare”. Prezența la vot și mobilizarea cetățenilor „Când vezi aproape 80% prezență la vot într-un tur de scrutin și îl compari cu media de 50% din România, acest lucru te face să te întrebi dacă putem face și în România niște lucruri mai bine. Fie pe partea de organizare a campaniei electorale, fie pe partea de informare a cetățenilor și evident de a-i mobiliza, a-i face pe oameni să le pese de vot”, spune Pălărie, despre prezența ridicată la scrutin. Eficiența secțiilor de votare Un alt aspect remarcat a fost programul mai scurt de votare din Ungaria, dar și numărul de votanți arondați la o secție de votare. „Spre surprinderea mea foarte mare, să nu uităm, programul de vot a fost unul mai scurt. Secțiile de votare din toată Ungaria s-au închis la ora 19, cu două ore mai devreme față de ora de închidere din România. În general, grosul secțiilor de votare din Budapesta sunt dimensionate la un registru electoral de 800-900 de votanți, nu 2000 de votanți ca în România. Asta înseamnă mai multe secții de votare dacă este necesar și uitați-vă, că în mai puține ore se poate organiza un proces în care votul să fie bine organizat”, declară Pălărie. Simplitatea buletinelor de vot În plus, senatorul a mai criticat și formatul buletinelor de vot din România, în comparație cu cel al statului vecin. „Buletinul de vot este unul cât se poate de simplu, știți ca un proces electoral cu o listă națională și cu o listă pe circumscripție, dar chiar și în aceste condiții, deși au fost două buletine de vot de bază și pentru minorități un al treilea buletin de vot, buletine de vot erau extrem de simple, puse pe o singură pagină. Eu cred că România a rămas ultimul dinozaur în viață, cu un cearșaf sau cu un ziar ca buletin de vot, unde este atât de simplu să greșești când vezi tuș, care se transmite ca ștampila de pe o pagină pe alta, ducând la contestații și uneori chiar la controverse majore”, afirmă Pălărie.