Dan Dungaciu: Nicușor Dan nu a vorbit despre Ucraina, dar a vorbit despre inițiativa lui Trump pentru pacea mondială
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina.“ Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre faptul că Nicușor Dan nu a rostit cuvântul Ucraina. Ceea ce l-a mirat a fost reacția celor care îl susțin pe Nicușor Dan și care consideră că problema principală a României este Ucraina. Acesta mai subliniază faptul că Nicușor Dan nu a făcut referire la Ucraina într-o adunare internațională plină de state percepute ca apropiate Rusiei. „N-a rostit cuvântul Ucraina niciodată, deși a vorbit de inițiativele de pace ale lui Donald Trump. Ceea ce mă miră, mă miră, reacția celor care îl susțin pe domnul Nicușor Dan și care consideră că cea mai importantă problemă de securitate pentru România este Ucraina. N-a folosit cuvântul Ucraina într-o adunare doldora de putiniști: Belarus, Ungaria, Kazahstan, Uzbekistan, Pakistan, Vietnam, Arabia Saudită, Qatar, Tunisia,Indonezia, Emiratele Arabe Unite. Cite catarsuni inoneza mirate la rar.“ a spus analistul Dan Dungaciu.
Dan Dungaciu: România a primit mesajul de la Bruxelles că nu are voie să adere la Consiliul Păcii
Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre motivul pentru care România nu acceptă invitația lui Donald Trump în Consiliul pentru Pace și care sunt riscurile pe care le presupun aceste decizii. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea „Marius Tucă Show”, profesorul Dan Dungaciu a vorbit despre alegerea președintelui Nicușor Dan de a participa la Consiliul pentru Pace organizat în SUA, dar în calitate de observator, susținând că decizia a fost luată în urma unei directive a Bruxelles-ului. „După părerea mea, România merge acolo dintr-o poziție de vulnerabilitate. Nu merge acolo ca un partener care să negocieze ceva. Puterea de negociere este foarte redusă. Are în spate un mandat de la Bruxelles care i-a spus clar: Ești observator, nu te angaja, nu face nimic, că nu ieși din rând. Pentru că, după aceea, o să urmeze și alții, iar Bruxelles-ul totuși vrea să mențină aparența unui control. Să se ducă, să nu zică că nu se duce, dar nici nu poate să iasă din serie, pentru că vine Bruxelles-ul și îi spune: Stai mai ușor. Dar voi banii de unde îi luați? Banii nu-i primiți de la noi, de la Bruxelles? Păi nu v-am spus că banii vi-i dăm doar dacă pozițiile voastre de securitate și de politică externă sunt consonante? Pentru că de asta s-a refuzat prima ofertă, deoarece România a primit un mesaj clar de la Bruxelles că nu trebuie să accepte.” De asemenea, analistul politic a vorbit despre importanța, din punct de vedere militar și al securității, pe care o reprezintă Parteneriatul Strategic cu SUA, dar și despre resursele investite în apărare prin intermediul Uniunii Europene. „Am spus-o foarte clar. Parteneriatul strategic cu America înseamnă asumarea explicită a acestui lucru, asumarea NATO explicită și, pe locul trei, alte tipuri de asocieri, inclusiv cu Uniunea Europeană, care nu are niciun rol relevant în probleme de securitate. Am mai spus-o, când e o problemă de securitate majoră, vorbești cu americanii. Păi dacă sunteți parteneri strategici și tu ți-l asumi ca partener, de ce nu îl întrebi despre Ucraina? De ce ești complet opus oricărei inițiative a Americii, apropo de ce se întâmplă în Ucraina? De ce populația spune în proporție de 70% «asumați-vă programul de pace» , și tu zici nu? Și toți românii trebuie să știe, noi plătim programul SAFE pentru o înarmare europeană. Aproape 17 miliarde ne-am împrumutat. Plătim pentru economiile Germaniei și Franței. Noi plătim 5% la NATO, că ne-am asumat. Dacă suntem slabi în negocierea cu America, vom plăti niște costuri pe parteneriatul strategic dacă nu suntem în stare să negociăm, și nu suntem. Vom plăti pentru Ucraina cât plătim, nu știm exact. Și vom fi parte la bugetul Bruxelles-ului pentru Ucraina. Pentru că noi avem cinci lucruri plătite pentru securitate. Dar ar fi bine să ieșiți în fața publicului și să ne spuneți cum vă asigurați voi securitatea, că noi aruncăm cu bani în toate părțile. Păi de ce? Dăm peste tot bani, plătim, dar nu spunem populației. Câtă lume știe că în bugetul Uniunii Europene există un fond alocat pentru Ucraina? Care fond alocat? Cel pe care îl plătim noi, europenii. Pe lângă banii pe care îi dăm sau sprijinul pe care îl oferim și despre care nu știm. Și problema nu este asta, Ucraina, să o plătești sau să nu o plătești. Problema este ecuația de securitate. Te ajută pe tine, în termeni de securitate, continuarea războiului? Ce se poate întâmpla dacă războiul continuă?”
Valentin Stan: Nu este nicio contradicție între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii sau legislația Uniunii Europene
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a continuat analiza privind Consiliul Păcii propus de administrația americană. El a susținut că rezervele exprimate la nivel european nu țin de legalitate, ci de o miză politică legată direct de Donald Trump. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Rezervele europene și poziția Consiliului European Profesorul afirmă că nu există nicio incompatibilitate juridică între Carta ONU, Carta Consiliului Păcii și legislația Uniunii Europene. În opinia sa, opoziția europeană are o motivație strict politică. Aderarea la această structură ar însemna o subordonare față de inițiativa lui Donald Trump. Valentin Stan a făcut referire la o declarație a președintelui Consiliului European din 23 ianuarie, în care erau exprimate îndoieli privind compatibilitatea Cartei Consiliului Păcii cu Carta ONU. Stan a susținut că poziția exprimată public ar fi identică cu cea invocată ulterior de Nicușor Dan. Dragii mei, inițiativa Statelor Unite ale Americii, cu care noi avem o relație foarte proastă. (…) Deci ai aflat despre ce e vorba, nu? Păi hai să vedem dacă e așa. Pentru că, dragii mei, noi vom avea mai multe straturi astăzi, că avem timp să vă explicăm în adâncime de unde pleacă povestea, de ce nu ne-am dus, de ce e important sau nu e important demersul american, unde se poziționează Europa, care este, de fapt, substratul acestor poziționări diverse care decelează o schemă de lucru în subsidiar extrem de abrazivă cu asperități ce se cer netezite. Deci, a venit de aici. A nu se înțelege că micuțul ăsta e vreo lumină sau vreun zeu. El execută. Lumina asta a venit de la Merz, Macron, și Leyen. De acolo au venit toate lucrurile astea. El este și el un biet pensionar care are un job și execută. Nu este o contradicție nici cu acea cartă ONU, nici cu legislația Uniunii Europene. Problema, dragul meu, iubitul meu, este de cu totul altă natură. De natură politică. Consiliul Păcii este o structură aproape pe persoană fizică a lui Donald Trump. Băieții ăștia, dacă ar semna pentru ea, s-ar subordona în acest proces de o importanță covârșitoare pentru gestionarea conflictelor din lume unui personaj cu numele lui The Donald.
Aruncă sulița 18 de ore pe săptămână! Povestea lui Octavian Tucaliuc, atletul care-și pierde vederea treptat: Antrenorul meu a murit, dacă rămâneam la Cluj eram gata cu sportul
Octavian Tucaliuc (31 de ani) reprezintă cea mai importantă bornă a atleților paralimpici din România, cu aproape un deceniu la cel mai înalt nivel. Este un tip inteligent și în afara stadionului și are o poveste de viață tulburătoare. Degenerescență maculară juvenilă la ambii ochi, o boală care macină treptat vederea. Asta nu l-a împiedicat să devină din ce în ce mai bun la aruncarea suliței. Reprezentant al țării la Jocurile Paralimpice și multiplu medaliat în Grand Prix-uri internaționale, el este unul dintre liderii generației actuale, se remarcă prin disciplină, stabilitate și capacitate de a performa constant. Este perceput drept un „ambasador al sportului paralimpic”, fiind cunoscut pentru determinarea sa și pentru faptul că transformă fiecare competiție într-un act de reprezentare națională. Articol susținut de BETANO! „E o poveste și frumoasă, și tristă ceea ce mi se întâmplă. Într-un fel, am început atletismul cu alergările în 2016. Și în 2019, terminând școala și am ajuns la o răscruce de drumuri, așa a trebuit să aleg. Dacă mai fac sport sau nu din cauza părții financiare, nu eram susținut destul și n-am mai putut să mă țin de alergări. A trebuit să mă angajez și nu mai aveam timp pentru sport. Și a apărut o oportunitate. Antrenorii de la Liceul Sportiv, unde m-am antrenat, mergeau anual și făceau o competiție regională. La o școală generală dintr-o comună și acolo se făceau selecții pentru copii talentați. Și ne-au chemat pe câțiva sportivi mai buni să facem o reprezentare. Și mie mi-a picat aruncarea mingii de oină și antrenorul de acolo, după ce au terminat alți copii, a mai vrut să dau și eu o aruncare. Și a văzut că sunt talentat și m-a tras deoparte. Să mă prezint luni la el, să-i aduc certificatul de naștere, să mă legitimeze. În 2019 s-a întâmplat! Deci sunt aproape 7 ani. Și atunci așa am gândit-o: că sulița cumva îmi permitea timpul de antrenament, era mai lejer și puteam să-mi fac forța singur. Dar cumva ușor-ușor s-au legat toate și am reușit să mă antrenez la suliță. Acum în perioada asta undeva la 18 ore de antrenament săptămânal. Avem șase zile pe săptămână și trei ore plus minus de antrenament pe zi. În cele trei ore e partea fizică în care lucrezi niște lucruri din punct de vedere fizic și partea practică, aruncarea suliței. Cumva antrenamentul de exemplu astăzi, după ce se termină ședința, avem dezvoltare. Dezvoltare în semnul forță. Legat cu mingi medicinale, alea mai mult pe tehnică. Deci e partea grea prima dată, forță, volum, urmând o parte tehnică, mingi medicinale”, admite Octavian Tucaliuc. Octavian Tucaliuc: „Am luat-o iarăși de la zero” (Care e cea mai bună aruncarea ta all-time?) 53.56. În antrenament am dat 54. Și am încredere foarte mare. Special de când a venit iarăși o poveste tristă. Mie mi-a murit antrenorul. Mă antrenam la Cluj. A fost o perioadă foarte, foarte grea. Urmând să mă antrenez cu un alt antrenor, am luat-o iarăși de la zero. De asta eu n-am avut o constanță până în momentul ăsta în antrenamente. A fost cu suișuri și coborâșuri. Și acum am aproape un an de când am venit la București cu doamna Mirela ȚÎermure, o antrenoare extraordinară. Și chiar am prins o încredere foarte mare de când mă antrenez cu ea. Se vede în antrenamente și vizavi și de Campionatul Mondial. O diferență foarte mare și o constanță foarte mare în antrenamente. (Povestea ta de sportiv, te-ai bucura să-i inspire și pe alții oameni?) Da, bineînțeles. De asta îmi vine să renunț. De exemplu acum, în acest an, nu o să se dea premieri vizavi de campionii naționali. Dacă lor așa le se pare că e o chestie oarecare, ca să fii campion național, e jalnic. (Spune-mi, la competițiile internaționale vizezi vreo întrecere anume, vreo competiție unde vrei să obții o medalie? Fiecare sportiv are niște obiective. Medalie la Jocurile Paralimpice de la Los Angeles. (E greu să te califici acolo? Sistemul de calificare e unul complicat?) Da, dar asta diferențiază de la Olimpiadă la Olimpiadă . Diferențiază baremele în funcție de performanțele făcute de sportivi în decursul anilor până la cealaltă Olimpiadă. „Sulița e o probă foarte tehnică și influențată de mulți factori” (Practic, ca să ajungi la Jocurile Paralimpice, dacă ai da aruncat 55 de metri, crezi că te-ai putea califica?) Cu 55 de metri m-aș fi calificat la Olimpiada trecută. Acum, la Olimpiada viitoare, n-am de unde să știu ce barem îmi pun eu. Sulița e o probă foarte tehnică și foarte influențată de mulți factori. Vremea, dacă e vântul foarte urât, influențează foarte mult. Starea ta, te antrenezi tu un an de zile, ai prins o zi mai proastă și s-a dus totul. Sulița e o probă foarte tehnică. (Ți-a fost greu să te muți de la Cluj, la București?) Foarte, foarte, foarte greu. Am aproape un an, din martie. M-am obișnuit pentru că am ce e mai important. O am pe soția mea lângă mine și în rest nu am nevoie de nimic. Antrenoarea e extraordinară, adică motivul pentru care am venit la București. Noi la Cluj nu mai avem antrenori pe suliță. Antrenorul care mi-a murit a fost ultimul de valoare. De asta am venit. Dacă rămâneam la Cluj, se termina cu sportul. „Aș vrea să rămân în sport ca antrenor” (Vrei să participi la Jocurile Paralimpice, să iei o medalie acolo? Și după aia te gândești să devii și antrenor?) Da, e posibil, dar după medalia de la Olimpiadă se poate să mai continui câțiva ani (Dacă vin copii la tine și îți ceri să îi îndrepți către un sport, îi duci pe toți la aruncarea Suliței? Sau îi lași și aleagă și alte sporturi? Nu neapărat. Atletismul, în special vizavt de copii, în prima parte trebuie să îi treci pe copii prin toate probele. Și după să vezi unde ar fi cei mai talentați, să zic așa un copil. (Unde te vezi peste 10 ani?) Nu știu ce să zic. Da, mă pasionează treaba
CNAIR a sesizat Poliția Rutieră după ce mai multe camioane au blocat o bandă pe Centura Capitalei, în dreptul unui depozit al unei firme de curierat
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a informat miercuri, prin intermediul unui comunicat, că a luat măsuri după ce intrarea în depozitul Sameday de la km 60 al Centurii Capitalei, în zona localității Rudeni, a devenit unul dintre punctele majore de blocaj pe acest Drum Național (DNCB). Reprezentanții CNAIR precizează că mai multe autocamioanele care au ca destinație acest depozit staționează pe drum, iar șoferii acestora refuză să le conducă în incinta depozitului. „Am solicitat Poliției Rutiere să intervină și să îi sancționeze pe cei care sunt responsabili de această situație, care a cauzat astăzi, toată ziua, blocaje și dificultăți de circulație pe acest sector de drum”, se arată în comunicatul CNAIR. FOTO – Facebook/CNAIR Mai mult, inclusiv la ora publicării acestei știri, în zona respectivă traficul rutier este îngreunat de staționarea autocamioanelor pe prima bandă. Autorul mai recomandă: Bucureștenii, lăsați să se descurce singuri în fața viscolului. Stații inaccesibile și pagube în lanț după ninsoare Drumurile din România sunt sub zăpezi, dar șeful CNAIR ar fi în concediu. Nu știe dacă e în țară sau nu. De ce servicii speciale ar fi beneficiat pe Aeroportul Otopeni și ce explicații a dat Cristian Pistol în exclusivitate pentru Gândul Ministrul Transporturilor, la comandamentul pentru situații de urgență al CNAIR. „Toate instituțiile implicate sunt mobilizate” Capitala după codul roșu. Noi avertizări și în țară, drumuri închise, avioane anulate, trafic feroviar blocat, zeci de mii de oameni fără curent Noaptea dintre viață și moarte pentru oamenii străzii din Capitală. Cum au fost salvați de sub nămeți: „Am găsit oameni îngropați la propriu” Amendă de 1.500 lei în februarie 2026, pentru toți românii care locuiesc la casă și fac această neglijență Elveția este sub amenințarea avalanșelor. Autoritățile au emis cel mai înalt nivel de alertă, iar unele stațiuni montane sunt izolate complet Trenurile CFR, trase pe dreapta. Lista completă a tuturor trenurilor anulate pe 18 februarie include și rute foarte populare
Dan Dungaciu: Observator se duce ministrul de externe. În niciun caz nu se duce un președinte pe post de observator
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum un președinte de stat nu poate fi observator la masa unor decizii majore. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Păi nu trimiți președinte, cel mai important personaj din țară aceea ca observator. Observatori trimiți ministrul de externe, în cel mai bun caz. Trimiți un adjunct al ministrului de externe sau un consilier prezidențial pe politica externă. Dar nu trimiți președintele să fie observator. Iertați-mă, dar este unul dintre elementele penibile ale situației.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum un președinte de stat nu poate fi trimis ca observator la masa unor decizii majore. Acesta a început prin a spune că europenii s-au mulțumit cu a trimite Italia drept reprezentant observator. Nicușor Dan, auzind că Italia merge ca observator, a hotărât să meargă și el. Sociologul susține că nu poate fi trimis un președinte într-un rol de observator. Dacă România vrea să fie observator, adaugă acesta, ar trebui să trimită un ministru de externe sau chiar un adjunct al ministrului de externe. Șeful Armatei Române nu poate fi un simplu observator al Consiliului pentru Pace. „Bun, după această discuție și după discursul de la Munchen, sigur că europenii au zis băi, facem un război, dar îl facem de mâine. Cum ați spus dumneavoastră… Și atunci au zis băi, hai să trimitem Italia la Consiliul pentru Pace. Se duce ca observator. Dar toți observatorii, pentru că sunt observatori, sunt la masă, dar tac din gură. Păi nu trimiți președinte, cel mai important personaj din țară aceea ca observator. Observatori trimiți ministrul de externe, în cel mai bun caz. Trimiți un adjunct al ministrului de externe sau un consilier prezidențial pe politica externă. Dar nu trimiți președintele să fie observator. Iertați-mă, dar este unul dintre elementele penibile ale situației. Ăsta este penibilul situației. Deci, domnule, tu nu trimiți un președinte, șeful Armatei Române, comandantul suprem, să stea observator. Adică nu votează. Adică își dă cu părerea, exact ca un ONG-ist.”, a explicat sociologul.
Conferința Europa Connect – România digitală: de la slogan la reforma reală a statului
La conferința Europa Connect România Digitală – Digitalizarea României în context european, organizată la InterContinental Athenee Palace, mesajul comun al oficialilor și reprezentanților mediului privat a fost clar: România are infrastructură și acces la fonduri europene, dar blocajele birocratice există în continuare, lipseste coordonarea și avem deficit de competențe digitale. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a propus un model „1-1-1” – fonduri europene, bani naționali și investiții private – pentru a multiplica impactul finanțărilor și a transforma digitalizarea într-un motor real de dezvoltare. „Trebuie să ridicăm ambiția României și să participăm la marile proiecte europene privind datele și inteligența artificială”, a spus acesta, avertizând însă că România rămâne în urmă la competențe digitale. Din zona de reglementare, președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a susținut că „reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei”, dar a admis că digitalizarea administrației este lentă și fragmentată, în ciuda unei infrastructuri performante. Conferința Europa Connect – România digitală Criticile la adresa statului au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”, iar deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, întreținută de standarde duble și legi care conservă birocrația. În plan economic, Cristian Bușoi a subliniat că viitorul competitivității este digital, iar România riscă să piardă teren în competiția globală dacă nu accelerează investițiile în tehnologie. CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a sintetizat problema: „România nu duce lipsă de bani europeni, ci de capacitatea de a-i absorbi”, avertizând că digitalizarea va crește puternic cererea de energie. Pe zona de securitate, reprezentanți ai Banca Națională a României și ai Directoratul Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare și implementare concretă a legislației europene. Iar Asociația Română a Băncilor a atras atenția că interoperabilitatea și competențele digitale – doar 28% dintre români au competențe de bază – rămân vulnerabilități majore. Conferința Europa Connect – România digitală Concluzia comună: România nu mai are problema accesului la bani sau la tehnologie, ci a capacității administrative de a transforma strategiile în rezultate. Fără un plan coerent și responsabilități clare, digitalizarea riscă să rămână un slogan, nu o reformă reală a statului. Temele abordate: – Strategia digitală europeană în noul context geopolitic – Inițiative legislative și de politici publice la nivelul instituțiilor europene în domeniul digitalizării – Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act, Quantum Act – Implementarea programelor de finanțare pentru digitalizare în România din fonduri europene – PNRR, programele de coeziune – Interesele României pentru finanțarea digitalizării în noul cadru financiar multianual 2028-2034 al Uniunii Europene – Investiții în infrastructură de comunicații și date în România – Securitatea cibernetică – face România ceea ce este nevoie? – Miza atragerii în România a investițiilor în centre de date AI Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”
Scene ireale în Parlamentul României. Un senator PSD sare la bătaie la un parlamentar Pace. Este implicată și Victoria Stoiciu în scandal
În Senatul României este mai rău ca pe stadion. Doi senatori PSD au sărit să-i ia telefonul din mână unui coleg de la opoziţie, în cadrul şedinţei de miercuri, din plenul Senatului. Doi parlamentari de la PSD, Victoria Stoiciu şi Ionel Floroiu au mers la senatorul Liviu Iulian Fodoca ca să-i ia telefonul din mână, din cauză că acesta filma ce se întâmpla la plen, Potrivit celor de la opoziţie, grupurile AUR şi PACE au părăsit sala pentru a nu se face cvorum pe proiectele depuse dezbaterii. Cei de la PACE îi acuză pe cei de la PSD şi PNL că ar fi vrut să-i tragă pe sfoară şi să măsluiască votul pe anumite proiecte şi de aceea s-au apucat să filmeze. Victoria Stoiciu i-a cerut lui Fodoca să nu mai filmeze, iar în ajutorul acesteia a sărit şi colegul Ionel Floroiu. Contactată de Gândul, senatoarea Victoria Stoiciu a declarat: „Colegul de la SOS îi filma pe alţi senatori neregulamentar. M-am dus la el să îi spun să înceteze să filmeze, Nu e normal să transformăm Senatul în circ. Nu sunt plătiți să facă circ, ci să muncească. Au părăsit sala de plen, nu au participat la dezbateri, la vot, deși ei sunt plătiți pentru ziua de azi ca pentru o zi de muncă”, poveşteşte Stoiciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lia Savonea, după decizia CCR: „Independența justiției trebuie apărată prin toate pârghiile disponibile”. Noi demersuri, inclusiv la nivel european Mirela Vaida a mers prin nămeţi, 2,5 km. Vedeta Antena 1 s-a filmat cum înoată prin zăpadă
Valentin Stan: În cadrul relațiilor internaționale, când un președinte stă acasă, acest lucru ne transmite faptul că nimeni nu este dispus să se întâlnească cu el
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a vorbit despre Nicușor Dan și faptul că acesta este rezultatul încălcării grave a democrației. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Micuțul ăsta are impresia că stă de vorbă cu proști. Adică cu noi … cu noi și cu ei. Și trebuie să le explicăm oamenilor despre ce este vorba. Când un șef de stat stă acasă nu este pentru că nu-i pot face consilieri agendă. Este pentru că nimeni nu vrea să se întâlnească bilateral cu ei. Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan a vorbit despre Nicușor Dan și faptul că acesta este rezultatul încălcării grave a democrației. Analistul susține că un președinte care stă acasă transmite oamenilor ideea că nimeni nu este dispus să se întâlnească cu el. Nicușor este deja omologat. Este deja omologat. Consilierul lui a încercat să explice șăgalnic despre ce e vorba… Nu că umblă teleleu, deși era importantă și aia. Dar mai zice ceva după, hai să vedem… El, în mod șăgalnic, spune că n-a putut să-i așeze, să îi dea… N-am putut să îi dea substanța… Micuțul ăsta are impresia că stă de vorbă cu proști. Adică cu noi … cu noi și cu ei. Și trebuie să le explicăm oamenilor despre ce este vorba. Dragii mei, în sistemul relațiilor diplomatice, când un șef de stat stă acasă nu este pentru că nu-i pot face consilieri agendă și din cu totul alt motiv, și anume pentru că nimeni nu vrea să se întâlnească bilateral cu ei, chiar atunci când asta s-ar întâmpla în marja unei reuniuni multilaterale. Nicușor este rezultatul încălcării grave a democrației într-o țară presupusă a fi, schematic parte a sistemului comunitar, adică acolo unde înfloresc principiile democrației
Călin Rangu (CIO Council), la Europa Connect România Digitală:”Nu ducem lipsă de bani sau IT-iști, ci de management al digitalizării”
Digitalizarea României rămâne blocată între planuri ambițioase și rezultate modeste, în ciuda fondurilor consistente și a specialiștilor existenți în piață. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, a atras atenția, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul, că problema reală nu este tehnologia sau bugetul, ci lipsa competențelor manageriale și a unei arhitecturi coerente la nivel guvernamental. Călin Rangu, vicepreședinte al CIO Council – Asociația Directorilor de IT din România, susține că discuțiile au arătat că problemele digitalizării sunt cunoscute, însă rămâne de văzut dacă vor fi urmate de măsuri concrete. „M-am bucurat să aud că la nivelul cel mai înalt se cunosc toate problemele și așteptăm să se ia și măsuri. Dacă la nivel parlamentar analiza este atât de aprofundată și știm exact în ce situație suntem, înseamnă că ar trebui să urmeze și soluțiile”, a declarat Rangu. „Noi nu vorbim de proiecte, ci de arhitecturi și standarde” Asociația Directorilor de IT din România, care reunește CIO din companii cu cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro, militează pentru înființarea unui CIO Office guvernamental, aflat în subordinea directă a premierului. „Ne-am bucurat când în planurile noului guvern a apărut ideea unui astfel de departament. Considerăm că doar acolo poate exista un punct central care să coordoneze coerent digitalizarea. Noi nu vorbim de proiecte punctuale, vorbim de arhitecturi, de registre, de procese și de standarde. Care sunt standardele de dezvoltare software în România? Le respectă toate instituțiile statului?”, a punctat el. Potrivit lui Rangu, organizația a transmis în repetate rânduri materiale și propuneri concrete autorităților, însă fără un mecanism clar de implementare, rezultatele întârzie să apară. „Nu e o problemă de bani, ci de competențe manageriale” Vicepreședintele CIO Council respinge ideea că România ar duce lipsă de specialiști sau de finanțare pentru digitalizare. „Nu este o problemă de bani și nici o problemă de competențe tehnice. Avem foarte mulți specialiști IT foarte buni. Problema este lipsa competențelor manageriale și a managementului digitalizării”, a explicat acesta. El critică practica numirii în funcții de conducere a unor persoane cu experiență limitată în proiecte complexe. „Nu ajunge să pui în fruntea instituțiilor oameni care au o firmuliță de doi-trei angajați și câteva aplicații dezvoltate. La IT pare că se pricepe toată lumea, la fel ca la sport. Dar digitalizarea administrației publice este un proces strategic, nu un hobby.” Europa Connect – România Digitală Migrarea în cloud nu înseamnă automat digitalizare Un alt punct sensibil este confuzia dintre digitalizare și simpla mutare a aplicațiilor existente în infrastructuri noidigita „Dacă muți 30 de aplicații în cloud așa cum sunt, nu înseamnă că ai digitalizat ceva. Dacă sistemele sunt prost gândite, doar migrezi problemele în altă parte. Cloud-ul poate eficientiza, dar nu rezolvă lipsa unei arhitecturi coerente”, a afirmat Rangu. În opinia sa, autoritățile ar trebui să prezinte clar ce servicii pentru cetățeni urmează să fie digitalizate și în ce calendar. „Noi cerem să ni se spună concret care sunt serviciile care se digitalizează. În Marea Britanie, acum 20 de ani, a existat un plan pe cinci ani, cu 50 de servicii definite și cu termene clare de lansare la fiecare șase luni. La noi discutăm despre aplicații, nu despre servicii pentru cetățeni.” Lecțiile trecutului și miza PNRR Rangu avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului, făcând trimitere la proiectele finanțate din fonduri europene înainte de 2014. „S-au investit sute de milioane de euro în digitalizare, în internet pentru școli, iar când a venit pandemia, multe unități de învățământ nu puteau susține un curs online. Au fost bani cheltuiți, dar nu a rămas nimic solid în urmă”, a spus el. În contextul proiectelor actuale finanțate prin PNRR, reprezentantul CIO Council speră la rezultate concrete. „Sperăm ca aceste proiecte să își arate efectele și să nu ne trezim în 2036 discutând aceleași probleme pe care le discutam în 2006, în 2016 și acum.” Europa Connect – România Digitală „Ministerul trebuie să facă politici, implementarea să fie lăsată specialiștilor” Călin Rangu consideră că rolul unui minister al digitalizării ar trebui să fie în primul rând unul strategic. „Ministerul trebuie să facă politici publice, să stabilească direcții și standarde, iar implementarea să fie lăsată oamenilor competenți, cu experiență reală în proiecte complexe. Altfel nu se poate.” În concluzie, reprezentantul CIO Council subliniază că România are resursele necesare pentru a recupera decalajele față de alte state europene, însă fără un centru puternic de coordonare și fără management profesionist al digitalizării, rezultatele vor rămâne modeste. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”