Tăieri salariale la cel mai mare producător de mobilă din România, furnizor exclusiv pentru Ikea. Care este motivul
Aramis Invest din Baia Mare, cel mai mare producător de mobilier din România și furnizor pentru gigantul suedez Ikea, a decis să scadă drastic salariile personalului administrativ. Anul acesta, toți angajații companiei au fost afectați de tăieri salariale, după ce în lunile februarie martie, norma de lucru a fost redusă la patru zile de săptămână, iar salariații au fost plătiți, automat, cu 20% mai puțin. O bună parte a personalului adiministrativ de la compania Aramis Invest din Baia Mare suferă tăieri salariale cuprinse între 10% și 30%, transmite Economica. Această măsură e implementată pe fondul scăderii comenzilor. Angajații care nu sunt de acord cu tăierile, ce intră în vigoare din luna mai, pot opta pentru încetarea raporturilor de muncă în schimbul unei sume compensatorii stabilite în funcție de vechimea în cadrul firmei. Compensațiile ar fi de până la circa două salarii. De asemenea, strategia de optimizare a costurilor de producție include și o reconversie a unei părți a personalului TESA, a căror activitate va fi mutată în secțiile productive, arată 2mnews.ro. Această decizie, temporară, a fost anulată înaintea sărbătorilor pascale, când firma a revenit la programul normal de muncă. FOTO: Facebook Recomandarea autorului: Lia Olguța Vasilescu îi răspunde Oanei Gheorghiu în scandalul Electrocentrale: „Ce nu vă spune doamna care dijmuia banii copiilor bolnavi de cancer?” Sindicaliștii de la Metrorex acuză conducerea că ar vrea să taie orele suplimentare ale mecanicilor: „I se spun vorbe de amor lui Miruță la ureche” Angajații Metrorex răsuflă ușurați după căderea Guvernului Bolojan. Lider de sindicat: „Este o gură de oxigen. Oamenii au trăit un stres foarte mare”
Gândul a luat urma banilor ucraineni care au intrat în România anul trecut. Peste 1 miliard de euro
Peste 1 miliard de euro din Ucraina s-au plimbat prin sacoșe în România în perioada 2024-2025, cu un vârf care a coincis cu perioada alegerilor prezidențiale din România. Gândul a luat urma banilor ucraineni care au intrat în România. Este vorba de 1,26 miliarde de lei cash care au intrat în țară și, la declarare, ucrainenii au spus că sunt în tranzit, dar unele sume nu au mai ieșit. Informațiile oficiale, de la Ministerul de Finanțe, obținute în premieră de Gândul arată că un singur cetățean ucrainean a înregistrat intrări de cash în România de peste 210 milioane de euro. Banii intrau cel mai des prin trei puncte de frontieră cu Ucraina: Siret, Halmeu și Isaccea, după care se îndreptau spre aeroporturi din România. „Se remarcă un cetățean ucrainean care în perioada verificată a intrat în spațiul UE de 14 ori, declarând cumulat introducerea unei sume de 210.453.271,84 euro, despre care a declarat că intenționează să o ducă în Austria, însă la verificările privind ieșirile din România, nu se regăsește nicio sumă care să iasă din țară”, au transmis pentru ziar oficialii Ministerului de Finanțe. Corpul de control al Ministerului de Finanțe, împreună cu Autoritatea Vamală, a realizat un raport care a arătat fluxurile de bani cash care au tranzitat România în perioada 2024-2025. Transporturi repetate de numerar provenit din Ucraina, în valoare de peste 1,2 miliarde de euro, au fost declarate la punctele de frontieră ale României în perioada amintită. Raportul Corpului de Control al Ministerului de Finanțe Cele mai folosite justificări la declararea introducerii sumelor de bani Conform celor menționate în declarațiile de numerar depuse, proveniența fondurilor este reprezentată de „transfer bancar”, scopul fiind „Transfer of cash by professional cash courier (other)” „Astfel, datele analizate arată că, în intervalul 01.01.2024 – 31.12.2025, în bazele de date interogate au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar, dintre care 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră ale României și 1.835 la ieșirea din UE. Valoarea totală declarată la intrare pentru sumele din Ucraina a fost de 1,261 miliarde euro, iar la ieșire de 511,7 milioane euro”, au mai transmis oficialii Finanțelor, la solicitarea Gândul. Au fost identificate tipare pentru transferurile de cash Oficialii de la Ministerul de Finanțe au declarat pentru Gândul că au identificat tipare privind transferurile de bani, cum ar fi folosirea acelorași puncte de trecere de către „cărăuși”, declarații similare sau pur și simplu aceleași persoane întreprindeau aceste activități repetitiv. „Din analiza datelor disponibile a rezultat conturarea unui tipar operațional caracterizat prin intrarea persoanelor în România prin PTF (punctul de frontieră) Siret (cel mai des), urmată de deplasarea acestora către aeroportul Otopeni, aeroportul din Iași, și efectuarea unor transporturi repetate de numerar către destinații externe”, mai arată sursa citată. Raportul Corpului de Control Verificările oficiale au arătat existența unor traversări realizate în mod repetitiv de aceleași persoane, pe aceeași rută și într-un interval de timp relativ constant, precum și utilizarea unor documente și justificări similare. „Totodată, analiza cronologică și comparativă a datelor a indicat existența unor grupuri de persoane care efectuau deplasări succesive și coordonate, aspecte care au permis identificarea unui model de operare recurent. Creșterea accentuată a transportului pietonal la intrarea în Uniunea Europeană, concomitent cu intensificarea semnificativă a transportului aerian pe sensul de ieșire.” Aceste evoluții, mai transmit oficialii Finanțelor, conturează un tipar operațional în două etape, bazat pe fragmentarea transporturilor la intrare și consolidarea acestora la ieșire. Cu alte cuvinte, intrau 10 sacoșe mai mici cu bani în România și ieșeau 2 mai mari. „Din analiza datelor disponibile rezultă că o parte semnificativă a deplasărilor externe asociate transporturilor de numerar au avut ca destinație principală Turcia, fiind identificate și situații punctuale privind deplasări către alte state, inclusiv Austria, precum și cazuri în care persoanele au rămas pe teritoriul României.” Urma banilor se pierde ușor De asemenea, mai transmit oficialii pentru Gândul, urma banilor se pierde ușor, pentru că la intrarea în țară trebuie declarate sumele, dar la ieșirea către alte state UE, nu. „În ceea ce privește deplasările efectuate în interiorul spațiului Uniunii Europene, cadrul legal aplicabil nu instituie obligația declarării numerarului la trecerea frontierelor interne, aspect care limitează posibilitatea stabilirii cu exactitate a traseului ulterior al tuturor persoanelor analizate. 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina.” În concluzie, peste 1 miliard de euro din Ucraina au intrat în România și, așa cum arată cifrele oficiale, aproape 20% din această sumă a fost introdusă de o singură persoană. Banii au intrat prin trei puncte de frontieră în cea mai mare parte. AUTORUL RECOMANDĂ:
Transelectrica îi dă în judecată pe secretarii generali din guvernele Cîțu și Orban. Prejudiciul ar fi de un milion de euro
Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu peste 55% din capital, i-a dat în judecată pe cei care au fost șefi ai instituției guvernamentale în mandatele Cabinetelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu. Reclamația Transelectrica are ca obiect ″acțiune în răspundere patrimonială″, iar compania le cere pârâților daune totale cumulate de aproape 5,6 milioane lei, adică peste 1 milion de euro, relevă datele analizate de Profit.ro. Ce acuzații li se aduc lui Antonel Tănase și Tiberiu Horațiu, foști secretari generali în guvernele Orban, respectiv Cîțu Pârâții sunt Antonel Tănase, secretar general al Guvernului în Executivul Orban, și Tiberiu Horațiu Gorun, care a ocupat aceeași funcție în Guvernul Cîțu. ″Prin cererea de chemare in judecată am solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispunã: 1. obligarea pârâtului Antonel Tănase la plata sumei de 1.304.688 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflația, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica ca urmare a faptului cã, în perioada septembrie 2020 – decembrie 2020, a acceptat clauze în contractele de mandat încheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere al Companiei, prin care s-a prevãzut plata compensației aferente obligației de neconcurențã, conduitã contrarã celei prevãzutã în actele normative prin care a fost reglementatã în perioada respectivã guvernanța corporativã; 2. obligarea pârâtului Tiberiu Horațiu Gorun la plata sumei de 4.286.832 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflație, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica, prin faptul cã, prin Hotãrârea adunãrii generale ordinare a acționarilor nr. 4/22.06.2021, a votat revocarea mandatului membrilor Consiliului de supraveghere, în condițiile în care prin Hotãrârea nr. 3 a aceleiași adunãri s-a aprobat descãrcarea de gestiune membrilor consiliului″, spune Transelectrica. Transelectrica vrea să recupereze suma totală de peste 10 milioane lei plătită drept despăgubiri mai multor șefi executivi demiși în 2021. Aceștia au reclamat compania la Curtea de Arbitraj de la Viena, cu argumentul că au fost revocați fără justă cauză, și au câștigat. Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei Astfel, Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei care au decis în 2021 revocarea directorilor care au avut câștig de cauză la Viena și au obținut daune-interese în valoare totală de circa 10,4 milioane lei. Pârâții sunt Dogaru-Tulică Adina-Loredana, Popescu Mihaela, Morariu Marius Vasile, Năstasă Claudiu Constantin și Blăjan Adrian. În aceeași speță, Transelectrica a reclamat și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, la care era asigurată răspunderea civilă profesională a supraveghetorilor și executivilor companiei. Se afirmă că, în vara anului trecut, Asirom a refuzat cererea de despăgubire formulată de Transelectrica. Direcția Juridică a companiei a ajuns la concluzia că ″o cerere de chemare în judecată doar în privința asigurătorului (…) ar avea șanse de reușită reduse față de o acțiune în pretenții în care vor fi chemați în judecată atât membrii CS, care au creat prejudiciul, cât și asigurătorul″. Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica, cu circa 58,8% din capital, a revenit pe 8 ianuarie 2026 asupra unei decizii luate cu exact o lună în urmă, pe 8 decembrie 2025. Atunci, SGG respinsese în adunarea generală a acționarilor Transelectrica propunerea Consiliului de Supraveghere al companiei de stat, ca instituțiilor publice care exercită sau au exercitat la ea calitatea de acționar majoritar a statului să li se impute prejudicii de zeci de milioane de lei suferite de societate, constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a impunerii în trecut, prin votul lor decisiv, a adoptării unor hotărâri AGA care au dus în cele din urmă la acele pagube. Transelectrica a solicitat anularea unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor În 2022, Transelectrica a solicitat în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020. Compania a susținut că hotărârea ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″, însă nu a avut câștig de cauză. Instanța a considerat că Transelectrica nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. ″Faptul că legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria titularilor dreptului la acțiune în nulitatea hotărârii adunării generale și societatea este dat de două argumente de text (din Legea societăților nr. 31/1990 – n.r.). Unul este prevăzut de alin. (6) și (7) ale aceluiași articol (132 – n.r.), care prevăd că în situația în care hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație ori de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana ce va fi desemnată în condițiile reglementate în textele menționate. Un alt argument este dat de prevederile alin. (5) potrivit cu care cererea întemeiată pe dispozițiile art. 132 se va soluționa în contradictoriu cu societatea. În fine, nu trebuie neglijat nici faptul că o hotărâre chiar și ilegală este actul juridic al societății înseși, reprezentând o manifestare a voinței acesteia. Prin urmare, în sintagma „orice altă persoană interesată” legea nu acordă legitimare în promovarea acțiunilor în nulitatea hotărârii adunării generale, societății. Societatea nu poate avea calitate procesuală activă nici măcar atunci când consideră că are un interes, deoarece, în toate cazurile, este cea care are calitate pasivă, deci nu se poate judeca cu ea însăși″, a arătat instanța. SGG a solicitat, când a cerut completarea ordinii de zi, ca CS-ul Transelectrica să întreprindă ″toate demersurile pentru punerea la dispoziția acționarilor a materialelor necesare adoptării unor hotărâri, potrivit celor solicitate și transmise, cu parcurgerea procedurii de publicare în conformitate cu reglementările în vigoare privind piața de capital″. Iar un acționar persoană fizică, Cătălin Sava, fost director al Unității management integrat, comercial-achiziții (UMICA) a Transelectrica, a cerut la rândul său, pe 31 decembrie 2025, explicații detaliate conducerii, așa cum reiese din documentul publicat de Profit.ro. Ca răspuns, acționarul a primit de la companie numai textele hotărârilor AGA din 2020 și 2013, după cum poate fi văzut aici. În AGA Transelectrica din 28 septembrie 2020
Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele
Economia României va stagna în anul 2026, potrivit Comisiei Europene. După un avans modest al PIB, estimat la 0,7% în 2025, ritmul de creștere economică ar urma să se oprească aproape complet în 2026. O revenire mai consistentă este anticipată abia în 2027, când PIB ar putea să ajungă la 2,3%. Oficialii europeni atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, menținerea unei inflații ridicate și costurile mai mari la energie vor pune presiune asupra consumului populației și vor afecta puterea de cumpărare a românilor. Este estimată o creștere economică de 0,1% anul acesta, în timp ce inflația ar putea atinge 7%. Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene „Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document, potrivit News.ro. Ce se întâmplă cu economia României? Comisia Europeană observă o înrăutățire a indicatorilor economici, evidențiată de scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului intern. În același timp, rata șomajului ar putea urca la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii. Totuși, investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete sunt așteptate să atenueze parțial efectele încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că investițiile în infrastructură, susținute de proiectele din PNRR, și revenirea sectorului rezidențial vor sprijini economia. Totuși, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar ar urma să se reducă treptat până în 2027, pe fondul măsurilor de austeritate, majorărilor de taxe și limitării cheltuielilor publice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB până în 2027, în timp ce deficitul de cont curent se va reduce treptat. Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de scăderea inflației la 3,7% și de condiții de finanțare mai favorabile. Totodată, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească până la 1,8% din PIB. Autorul recomandă: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Nicușor Dan, imixtiune în transparentizarea ONG-urilor. Ce poziție adoptă președintele
Într-o postare pe o rețea de socializare, președintele României intervine în scandalul privind transparentizarea organizațiilor neguvernamentale. Dacă s-ar face publice numele deținătorilor de ONG-uri, s-ar crea tensiune în societate, zice Nicușor Dan. Nicușor Dan consideră că instituțiile care controlează ONG-urile cunosc deja cine sunt deținătorii acestora si le monitorizează activitatea. El susține că la dezbaterile finale ar trebui invitate și aceste organizații. Proiectul privind transparentizarea banilor ONG-urilor a trecut de Senat. Dacă s-ar face publice numele deținătorilor de ONG-uri, s-ar crea tensiune în societate ,,Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile. Transparența în fața statului a oricărei persoansocioprofesionalăși a ONG-urilor, este necesară și se realizează deja, în bună măsură. Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență”, scrie președintele. Însă, președintele are și o observație: el spune ca dacă s-ar face publice numele deținătorilor de ONG-uri, s-ar crea tensiune în societate. ,,Însă obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei. Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră”, a precizat Președintele. Reamintim că Nicușor Dan a fondat Asociația Salvați Bucureștiul, în 2008, alături de alți membri.
România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți
Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere chiar și după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia. „În conformitate cu termenii Acordurilor de finanțare și de împrumut, Comisia își păstrează dreptul de a efectua verificări, revizuiri, controale și audituri privind implementarea planurilor de redresare și reziliență până la cinci ani de la plata finală”, se arată în documentul Comisiei consultat de Economedia. Acest aspect se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative. Mai exact, jaloanele și țintele asumate de România rămân sub monitorizare europeană inclusiv după finalizarea perioadei oficiale de implementare. Comisia Europeană avertizează asupra nerespectării reformelor adoptate Comisia avertizează că un jalon sau o țintă considerate anterior îndeplinite pot fi considerate „reversate” dacă statul revine asupra reformelor sau dacă acestea nu mai sunt aplicate în practică. „Îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și a obiectivelor presupune ca măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător să nu fi fost anulate”, citează Comisia articolul 24 din Regulamentul PNRR. Executivul european mai avertizează că, dacă identifică o „reversare” a reformelor, poate suspenda sau reduce plățile către România. Mai mult, Comisia precizează că reformele structurale asumate prin PNRR „nu sunt menite să fie măsuri temporare”, ci fac parte dintr-o „traiectorie mai amplă de reformă”, care va continua să fie monitorizată inclusiv prin Semestrul European și, unde este cazul, prin procedura de deficit excesiv. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu, primele declarații după acuzațiile de trafic de influență: „Este o răzbunare”. Ce spune despre Schwarz/Kaufland Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR Ursula von der Leyen, după validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR: „Felicitări, România!”
Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România
În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune. „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu
Noi măsuri pentru fermieri. Tánczos Barna: Avem o situație critică în ceea ce privește prețul îngrășămintelor
Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii, anunță măsuri pentru fermieri după scumpirea îngrășămintelor. Se iau în calcul măsuri de sprijin pentru agricultori, în acest context. Subiectul va fi discutat și la nivel european după noul plan al Comisiei Europene. Declarațiile au avut loc, astăzi, la sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tánczos Barna „Comisia Europeană a anunțat ieri încă un plan de acțiune pentru îngrășăminte. E un plan de acțiune prezentat în Parlament. Săptămâna viitoare, marți la Consiliu, vom avea o discuție pe această temă și aici am început să lucrăm la un sprijin imediat care să ajute fermierii în această situație critică aproape la nivel european, nu doar în România”, a declarat Tánczos Barna. „Avem o situație critică în ceea ce privește prețul îngrășămintelor” Tánczos Barna a avertizat că fermierii se confruntă cu o situație critică din cauza prețurilor ridicate și a disponibilității reduse a îngrășămintelor, iar Comisia Europeană ar putea acorda sprijin financiar statelor membre. „Avem o situație critică în ceea ce privește prețul îngrășămintelor, cantitățile disponibile și posibilitatea sau imposibilitatea de a le folosi în timpul lucrărilor de primăvară. În principiu, în cazul acesta, Comisia vine și cu bani și vine în sprijinul statelor membre cu fonduri accesibile pentru statul membru. În cazul cadrului temporal nu avem sume suplimentare de la Comisie, trebuie să ne descurcăm din bugetul național. Deci, în funcție de evoluția lucrurilor săptămâna aceasta și săptămâna viitoare, vom veni cu detalii și cu privire la planul de acțiune privind îngrășămintele”, a afirmat ministrul. Fertilizanți mai scumpi Scumpiri au fost înregistrate și în sectorul fertilizanților. Ministrul interimar al Agriculturii susține că, de exemplu, la azot, creșterea este de peste 100 de euro per tonă. „Știm că în sectorul de îngrășăminte fertilizante avem o creștere substanțială de preț. La azot creșterea este de peste 100 de euro pe tonă, peste 57 de euro pe tonă la fosfor. Deci este o situație destul de complicată. Știm de asemenea că producția autohtonă acoperă doar 9% din necesarul național. Aici înțelegerea parafată practic între Romgaz și proprietarii de la Azomureș va deschide noi oportunități și pentru fermierii din România”, a declarat Tánczos Barna. Ministrul interimar al Agriculturii a afirmat că au avut loc deja discuții cu reprezentanții Azomureș și cu membri ai Guvernului pentru grăbirea reluării producției. „Am avut mai multe discuții atât cu reprezentanța Azomureș cât și cu colegii din Guvern. Cred că aici lucrurile se pot accelera și putem avea în cel mai scurt timp posibil producție autohtonă. Desigur, provocări rămân pentru că Uniunea Europeană încearcă să protejeze în același timp fermierii și industria europeană de îngrășăminte”, a declarat Tánczos Barna. Autorul recomandă: Tánczos Barna, băgat în ședință de Ilie Bolojan. Urmează noi reguli pentru fermierii români: „Cea mai importantă prioritate este plata subvențiilor” Kovesi, mesaj pentru Nicușor Dan, după atacul referitor la abuzurile DNA. „Dânsul să spună dacă se teme sau nu se teme” / „Nu voi intra în politică” România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR: „Pericolul din spatele programului SAFE: costul dobânzilor!” Un nou scenariu de Guvern. Nicușor Dan cheamă partidele mai mici din Parlament și parlamentarii neafiliați la consultări Sursă foto: Mediafax Foto
După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan
Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%. Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS. Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI:
FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început
Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times. „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate, produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței. Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți, motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile. Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”