Sebastian Ghiță profețește: Dacă România se va uni cu Basarabia, președinte va fi Nicușor Dan!
Sebastian Ghiță, aflat cu azil la Belgrad, a avut unele profeții, pe care le-a postat pe Facebook, în contextul sondajelor de opinie care arată că peste 70% dintre români vor unirea cu Basarabia. Acestea au fost făcute pe Facebook, unde nu mai postase nimic din anul 2019. El spune că, „dacă România se va uni cu Basarabia, președinte va fi Nicușor Dan. Maia Sandu nu va fi președintele României!”… Sebastian Ghiță De asemenea, Sebastian Ghiță a reacționat și la dezvălurile jurnaliștilor armeni legate de posibile legături ale sale cu liderul de la Kremlin și Rusia. „Resping toate aceste afirmații false despre legăturile mele cu Putin și Kremlinul, făcute de agenții Sorosiști (numele agenților de informații nu se transmit în clar). Minciunile și invențiile forțate de presa Sorosistă sunt inutile”, a scris Sebastian Ghiță. Autorul mai recomandă: Dan Andronic sare în apărarea lui Sebastian Ghiță în scandalul acuzațiilor de legături cu Rusia și publică o poză cu Ghiță și Donald Trump Jr. Maia Sandu, întrebată dacă poate deveni într-o zi președinta României: “Vom face totul pentru a ne păstra oamenii în siguranță”
China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.
Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump. Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times , guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”
Metrorex reacționează după criticile primite de la Oana Gheorghiu: Au fost inserate multe neadevăruri care ne obligă să replicăm
Sindicatul Metrorex a reacționat dur la o postare publică a vicepremierului Oana Gheorghiu, în care compania de metrou și angajații erau criticați. Reprezentanții sindicali susțin că afirmațiile oficialului conțin „neadevăruri” și că au fost nevoiți să răspundă punctual pentru a corecta percepția publică. ”Asistam in ultima perioada de timp, la tot felul de atacuri fata de Metrorex si fata de salariatii acestuia, in special in mediul on line, postate de oameni din sfera Guvernului demis. Ieri, a fost randul doamnei Vicepremier, care a facut publica o postare in care ”infiereaza” Metrorexul, mai ales salariatii si sindicatul acestuia, ca fiind cauza tuturor relelor din metrou. Nu am fi facut acest comunicat ca replica la postarea doamnei, dar au fost inserate multe neadevaruri care ne obliga sa replicam”, a transmis Metrorex. Sindicatul Metrorex, replică pentru Oana Gheorghiu Sindicaliștii confirmă o parte dintre datele invocate: Metrorex transportă zilnic peste 600.000 de călători, iar în mai 2026 numărul a depășit frecvent 650.000. De asemenea, recunosc existența unui deficit cumulat de aproximativ 1,2 miliarde de lei în ultimii șapte ani. Diferența, spun ei, este modul de interpretare: problema nu ar fi existența compensațiilor de la buget, ci întârzierea și nivelul insuficient al acestora. „Într-adevăr Metrorex transportă zilnic peste 600 000 de călători, în mai fiind înregistrați peste 650 000/zi, în mod frecvent; Într-adevar problema Metrorex nu este că primește bani de la stat, PROBLEMA ESTE CĂ NU PRIMEȘTE BANII DE LA STAT la timp și la nivelul convenit; Într-adevăr există un deficit financiar cumulat pe ultimii 7 ani la o valoare de 1,20 miliarde lei, dar acest deficit este efectiv SUBCOMPENSAREA guvernamentală acei ani. Un singur exemplu Guvernul Bolojan, care are doar 10 luni de “funcționare”, a generat pierderi la Metrorex în valoare de 313 000 000 lei pe anul 2025, iar pe anul 2026 se estimează pierderi de 450.000.000 lei din cauza SUBCOMPENSĂRII. Într-adevăr transportul cu metroul nu poate fi ceva axat pe profit, întrucât are un caracter social și permanent. STATUL și-a asumat să plătească COMPENSAȚIA, așa este în toată lumea. De aceea COSTUL real al unei călătorii este mai mare decât PREȚUL unei călătorii achiziționate de călător”, se menționează în comunicat. Acuzații către Guvern privind subfinanțarea Sindicatul acuză Guvernul Bolojan că ar fi generat pierderi de 313 milioane de lei în 2025, cu estimări de 450 de milioane pentru 2026, pe fondul subcompensării. În viziunea lor, dezechilibrul financiar nu ține de companie, ci de modul în care statul își respectă obligațiile asumate. Răspuns la criticile privind salarii, angajări și promovări Reprezentanții Metrorex resping mai multe afirmații din mesajul vicepremierului: beneficiile salariale ar fi acordate strict legal; angajările sunt decise exclusiv de directorul general, nu de sindicat; promovările interne sunt firești într-o companie operațională, fiind ironizată ideea că ar putea fi promovat cineva din afara instituției. Disputa privind costurile de mentenanță Pe tema mentenanței materialului rulant, sindicatul sugerează că responsabilitatea aparține deciziilor politice anterioare, făcând trimitere la contractele încheiate în 2021. În comunicat sunt formulate critici la adresa modului în care aceste acorduri au fost structurate și indexate ulterior. În esență, sindicatul respinge ideea că Metrorex ar reprezenta o povară pentru bugetul de stat. Din contră, susține că statul nu își respectă obligațiile financiare din contractul de servicii publice, ceea ce ar genera presiunea bugetară reală asupra companiei. Se menționează și o subcompensare de peste 35%, asociată cu degradarea infrastructurii și cu scăderea calității serviciilor. Comunicatul se încheie cu un apel către autorități de a recunoaște efortul angajaților Metrorex, în condițiile în care aceștia transportă zilnic aproximativ 630.000 de călători, cu un număr redus de personal față de 2020. Sindicaliștii subliniază că funcționarea metroului este rezultatul „dedicării și sacrificiului” angajaților și cer respect pentru munca depusă în condiții considerate dificile. AUTORUL RECOMANDĂ
Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțulc companiei că renunță la investiții
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri cu șeful Dacia pentru România, Mihai Bordeanu, în contextul în care compania, unul dintre marii contributori ai economiei naționale, își reevaluează strategia locală. Gigantul auto a anunțat oficial că își va reduce planurile de investiții în țara noastră. Premierul a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault. Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România. Pe agenda de zi, programul Rabla Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, în cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto autohtonă. A fost discutat inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și nevoia de politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale. Schimbare strategică. Dacia renunță la investiții pentru extinderea fabricii din Mioveni. Șeful companiei va discuta cu Ilie Bolojan, astăzi S-a agreat că efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România sunt dure, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv. Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului. Oficialul Dacia Renault a prezentat direcțiile strategice de dezvoltare ale companiei franceze în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto. Dacia Renault taie planurile de investiții și pune accent pe profit Dacia rămâne unul dintre cei mai importanți jucători din economia România, contribuind cu aproximativ 5,4% la exporturile totale ale României. Gigantul susține mii de locuri de muncă prin întregul lanț industrial. Potrivit Profit.ro, Automobile Dacia a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 29,9 miliarde de lei, în creștere cu 7,6% față de anul precedent. Profitul net însumează 629 milioane de lei, o creștere cu 10% mai mare decât în 2024. Creșterea a fost susținută mai ales de modelul Bigster, aflat la primul an complet de producție, și de concentrarea fabricii de la Mioveni pe modelele cu marje mai mari de profit, precum Bigster și Duster. Vânzările Dacia Sandero au „bubuit”! Renault raportează venituri peste așteptări În același timp, compania și-a redus planurile de investiții în România. Dacia a renunțat la proiectul prin care voia să extindă capacitatea de producție a uzinei de la Mioveni la 400.000 de vehicule anual. Decia vine în contextul schimbărilor din piața auto globală. Dar și al strategiei Groupe Renault de optimizare a costurilor și eficientizare a producției. Potrivit conducerii companiei, se pune accentul pe dezvoltarea de modele noi, modernizarea proceselor industriale și integrarea tehnologiilor emergente, nu pe extinderea capacităților de producție. AUTORUL RECOMANDĂ Presa din Ungaria trage un semnal de alarmă. Dacia, într-o situație extrem de gravă: România nu mai poate produce noile modele de mașini Dezvăluiri FT. Ce pune la cale Uniunea Europeană: companiile, obligate să cumpere componente de la furnizori din afara Chinei
Deputaţii au votat legea AUR prin care angajaţii sunt stimulaţi
Proiectul AUR pentru stimularea participării angajaților la profitul companiilor a fost adoptat miercuri de Parlament. Inițiativa legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, inițiată de deputatul AUR Mohammad Murad, a fost votată de Camera Deputaților. Proiectul de lege propune introducerea unui cadru fiscal modern și stimulativ pentru participarea angajaților la profitul companiilor, prin facilități fiscale menite să susțină performanța, productivitatea și competitivitatea economiei românești. Potrivit expunerii de motive, măsura urmărește crearea unui cadru fiscal favorabil pentru participarea angajaților la profit, ca instrument de stimulare a productivității muncii și consolidarea competitivității companiilor românești. Deputatul AUR Mohammad Murad, antreprenor și inițiator al proiectului, a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă mediul de afaceri din România și asupra nevoii urgente de măsuri concrete pentru susținerea antreprenorilor și a angajaților. „Mediul de afaceri se chinuie în fiecare zi. Mediul de afaceri în România, din zece persoane, șapte se gândesc să plece de aici. Trebuie să interveniți. Sunt om de afaceri, antreprenor, dar am trei calități pe care cred că puțini le au. Prima, am peste 3.000 de angajați și îmi asum în fiecare zi să răspund pentru tot ce au nevoie. A doua, plătesc peste 50 de milioane de euro taxe și impozite”, a declarat deputatul AUR Mohammad Murad în plenul Camerei Deputaților. Proiectul AUR introduce pentru prima dată în legislația fiscală din România posibilitatea acordării unor facilități fiscale pentru veniturile obținute de angajați din participarea la profitul companiei, în limita a 15% din profitul brut al exercițiului financiar precedent. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR propune un nou plan de guvernare. Scăderea TVA, diminuarea impozitării salariului minim și reducerea taxării muncii România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
Alexandru Nazare avertizează asupra datei de 31 iulie: Un nou test de credibilitate economică
Într-o luare de poziție privind contextul actual, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declară că următorul raport al agenției Fitch Ratings, care urmează a fi prezentat la 31 iulie, va reprezenta „un nou test de credibilitate economică” pentru România. În ultima evaluare, agenția a remarcat reducerea deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Nazare vede „eficiența măsurilor fiscale adoptate” Pe pagina personală de Facebook, Alexandru Nazare „traduce” mesajul celor de la Fitch Ratings. „După ultima evaluare S&P, Fitch Ratings transmite azi un nou mesaj pentru România: am redus deficitul în primul trimestru, dar adevăratul test de credibilitate este ce facem de acum înainte”, a scris Nazare. Potrivit ministrului Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026. „Agenția de rating a publicat azi (n.r – luni, 18 mai) o nouă analiză care reconfirmǎ eficiența măsurilor fiscale adoptate anul trecut. Deficitul bugetar a coborât la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Este un semnal major pentru agențiile de rating, care arată că România îşi poate corecta dezechilibrele atunci când există disciplină, control al cheltuielilor și decizii asumate. Sunt rezultate care nu vin din declarații, ci din execuție tratată cu responsabilitate. Dintr-un efort asumat şi susținut la nivelul guvernului, girat pentru prima oară în România de primul-ministru Ilie Bolojan, și din măsuri coerente, care încep să redea încredere în stabilitatea finanțelor publice”, a precizat Nazare. De ce nu trebuie să ne relaxăm Totuși, subliniază Mediafax, ministrul avertizează că analiza Fitch nu reprezintă „un motiv de relaxare”: „Agenția atrage ferm atenția că principalul risc nu este execuția bugetară pe termen scurt, ci lipsa de predictibilitate pentru strategia fiscală din 2027 și anii următori. Cu alte cuvinte, rezultatele bune dintr-un trimestru trebuie transformate într-o direcție stabilă și credibilă pe termen mediu”. Potrivit lui Nazare, Fitch avertizează și asupra riscurilor generate de instabilitatea politică, întârzierile reformelor din PNRR și presiunile externe asupra economiei. „Următorul raport de evaluare al agenției pentru România va fi publicat pe 31 iulie. Până atunci, cel mai mult va conta nu ce spunem, ci ce facem concret: reforme reale, absorbție de fonduri europene, disciplină bugetară și continuitate în consolidarea fiscală”, a conchis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare comentează avertismentul S&P. „Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă” Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat „șpagă de supraviețuire”, spune cum s-a simțit în Guvernul Bolojan
Traian Băsescu critică clasa politică, în frunte cu Nicușor Dan, pentru criza actuală
Traian Băsescu a criticat clasa politică, în frunte cu președintele Nicușor Dan, pentru criza pe care o traversăm acum, după căderea Guvernului Bolojan, în urma moțiunii de cenzură din 5 mai. Fostul președinte a explicat marți seară, la B1 TV, de ce este atât de greu să se formeze rapid un nou guvern. Traian Băsescu / Sursa FOTO: Mediafax Foto «Deci, se pare că fiecare are Constituția lui. Nicușor Dan are Constituția lui. Probabil în Constituția lui scrie „fără AUR”. PNL-ul are Constituția lui. Probabil în Constituția PNL-ului scrie ”cu Bolojan și fără PSD”. PSD-ul are Constituția lui în care scrie „fără Bolojan”. Deci, dacă vă uitați, toți sunt niște caraghioși, care au fiecare câte o Constituție, niciunul nu are Constituția României în mână când vorbește. Dacă luăm în considerație că a trecut primul tur de consultări, eu cred că președintele, la ora asta, avea obligația să facă o nominalizare. De ce? Pentru că în Constituție nu avem numai litera Constituției, avem și spiritul Constituției. Dacă partidele nu sunt în stare să vină fără condiții în fața președintelui, președintele trebuie să spună… „Dragi partide parlamentare, pentru că nu puteți, eu voi desemna un premier de la partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”. Aș face lucrul ăsta și aș da 10 zile să vină cu guvernul. „Constituția are și un spirit, nu numai o formă scrisă” Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târâie țara într-o situație de instabilitate politică. Dacă partidul cu cel mai mare număr de voturi nu reușește să facă o majoritate, merge la al doilea partid sau merge la al treilea sau merge în altă parte, dar continuă procesul de a încerca să facă guverne. Nu… întâi face două săptămâni de întâlniri informale. Nu scrie în Constituție, nicăieri, că președintele pierde vremea făcând întâlniri în informale. Când țara are guvern căzut, e o situație de urgență. Președintele nu pierde vremea, ci acționează. Deci, s-au pierdut două săptămâni cu consultări de astea neoficiale, s-a făcut și trecerea în revistă a partidelor, în mod oficial… președintele trebuia să ia o decizie. Dacă vrea să mai facă un rând de consultări… ca să afle ce? Care e partidul cu cel mai mare număr de voturi? Îl are! Îmi pare rău, nu fac o pledoarie pentru PSD, dar sunt niște reguli scrise și nescrise. Constituția are și un spirit, nu numai o formă scrisă», a declarat Traian Băsescu, la B1 TV. Autorul mai recomandă: Năstase, dezvăluire în premieră despre “noaptea cuțitelor lungi”: O să-ți spun ceva ce nu am spus niciodată public/La telefon Băsescu Băsescu a comentat informația Gândul conform căreia Delia Velculescu ar putea fi numită premier de Nicușor Dan: „Poate găsește un bărbat țeapăn” Băsescu îl pulverizează pe Bolojan: „Și ei sunt la fel de șobolani, chiar dacă acționează un întrerupător”
Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat investigația Consilului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Oficialul a sugerat că ancheta ar putea afecta independența băncii centrale. Mugur Isărescu susține că băncile au crescut indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități. Mugur Isărescu a spus că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează în continuare pe baza informațiilor publice. „Am citit raportul, 500 de pagini, 300 de anexe. Ce a ieșit în public, că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i „apese” mai tare pe debitori. Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva la sută în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară. ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, +/-1% rata de politică monetară. Iese de aici? Fie face guvernatorul o declarație și zice „Măi, ați sărit calul”. Iar asta nu înseamnă că nu au fost concurențiali. Ci că au ieșit din limitele astea… Asta se numește, în termeni de politică monetară, moral suasion, o declarație a guvernatorului, că eu pot să influențez piețele inclusiv cu o declarație”, a declarat Mugur Isărescu. Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR. „Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, trimis băncilor comerciale, dar și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI:
21 mai, ziua în care românii celebrează trei sărbători. Este vorba de o coincidență rară în calendar, care depinde strict de Paște
O coincidență rară este semnalată în calendarul românilor, în acest an. Astfel, Înălțarea Domnului, Ziua Eroilor și sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena vor fi celebrate în 2026 în aceeași zi, pe 21 mai. Cu această ocazie, peste 1,5 milioane de români care poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora își vor sărbători onomastica. Foto – caracter ilustrativ Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin În fiecare an, la 40 de zile după Paște, creștinii ortodocși celebrează Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul creștin. Sărbătoarea amintește de momentul în care Hristos S-a înălțat la cer, de pe Muntele Măslinilor, în prezența ucenicilor săi, scrie Mediafax. Conform credinței creștine, înainte de Înălțare, „Mântuitorul le-a promis apostolilor că va trimite Duhul Sfânt”, făgăduință care „avea să se împlinească la Rusalii”. De atunci, sărbătoarea a fost marcată distinct, în joia din cea de-a șasea săptămână după Paști, fiind considerată una dintre marile sărbători care a marcat trecerea către o nouă etapă a creștinismului. Locul Înălțării, aflat la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, este și astăzi unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștini, unde se află o capelă construită în jurul unei pietre despre care se spune că păstrează urma piciorului lui Hristos. Tot de Înălțare este și Ziua Eroilor, sărbătoare dedicată celor care și-au pierdut viața în războaie, în închisori sau în lagăre și în toate bisericile ortodoxe sunt oficiate slujbe de pomenire. Potrivit Patriarhiei Române, joi, la ora 12.00, clopotele lăcașurilor de cult din întreaga țară vor răsuna în memoria eroilor români. Această legătură dintre Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor datează din 1920, anul în care Biserica Ortodoxă Română (BOR) a decis ca această sărbătoare să fie dedicată și memoriei eroilor români căzuți în războaie. Ulterior, statutul Zilei Eroilor a fost recunoscut și prin lege. Sfinții Împărați Constantin și Elena, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români Sfinții Împărați Constantin și Elena, sărbătoriți tot pe 21 mai, sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Împăratul Constantin este considerat unul dintre personajele decisive pentru istoria creștinismului pentru că a permis oficial practicarea religiei creștine în Imperiul Roman. Mama sa, Elena, este cunoscută în tradiția creștină pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim și pentru ridicarea mai multor biserici în locuri sfinte. Pentru contribuțiile pe care le-au avut la dezvoltarea creștinismului, sfinții Constantin și Elena au fost numiți „întocmai cu apostolii”. Sărbătoarea este una dintre cele mai importante din an pentru cei care poartă aceste nume, sfinții fiind considerați ocrotitorii spirituali a peste 1,5 milioane de români, aproape un milion dintre ei fiind femei. Tradiții populare, de Înălțarea Domnului Înălțarea Domnului rămâne una dintre sărbătorile în jurul căreia s-au păstrat numeroase tradiții populare în multe zone din România, dincolo de slujbele religioase. De la Înălțare și până la Rusalii, credincioșii se salută cu formula „Hristos S-a Înălțat!” și răspund „Adevărat S-a Înălțat!”, iar în unele regiuni se duc la biserică pâine, brânză, ceapă verde sau alte alimente care sunt împărțite apoi drept pomană pentru cei morți. În unele comunități din țara noastră, mai ales în sate, sărbătoarea este însoțită și de obiceiuri despre care oamenii cred că aduc protecție și liniște în gospodărie. De exemplu, sunt așezate în porți, la ferestre ori lângă icoane frunze de nuc, tei sau paltin, după ce au fost sfințite la biserică. În alte locuri, oamenii încă mai ies la hore și petrec împreună, așa cum se întâmpla pe vremuri la marile sărbători. La țară, Înălțarea este legată și de numeroase obiceiuri dedicate animalelor și începutului sezonului agricol: vitele sunt însemnate, caiii sunt îngrijiți și lăsați să se odihnească, iar oamenii evită să înceapă lucrări importante la câmp. Tradițiile diferă, în general, de la o regiune la alta, dar această sărbătoare păstrează cam peste tot ideea de liniște, apropiere și, mai ales, comunitate. Autorul mai recomandă: Tradiții și superstiții de Rusalii/Ce semnifică dansul călușarilor, jucat în Oltenia Obiceiul mai puțin știut din seara de dinaintea Înălțării Domnului. Ce este bine să faci pentru a avea SPOR în casă Mesaje și urări de Sfinții Constantin și Elena. Ce să le transmiți celor dragi, pe 21 mai
Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o. „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze” Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația. „Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR. Cum funcționează mecanismul abordat de BNR Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit. „Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”. Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025 De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul. RECOMANDAREA AUTORULUI: