Ce costuri vor suporta bulgarii pentru a găzdui Eurovision în 2027
Sâmbătă seară, 16 mai, reprezentanta Bulgariei, Dara, a câștigat concursul muzical Eurovision de anul acesta. Așadar, Bulgaria, care n-a mai participat la concurs din 2022, va fi responsabilă de găzduirea ediției celui mai mare și mai costisitor concurs muzical european în 2027. Întrebarea cât îi va costa pe bulgari pentru a găzdui Eurovision 2027 a ajuns deja o dezbatere publică. Țara vecină nu stă prea bine cu finanțele, fiind pentru cei mai mulți ani cea mai săracă țară din Uniune Europeană.După alegerile parlamentare câștigate în aprilie de naționalistul Rumen Radev, Bulgaria abia a ieșit dintr-o lungă criză politică izbucnită din 2021. Poate suporta Bulgaria costurile găzduirii Eurovision 2027? Oficialii, economiștii și primarii deja dezbat despre costurile organizării unui eveniment de mare magnitudine. Țara a adoptat de la 1 ianuarie 2026 moneda euro și bulgarii se confruntă cu greu cu creșterea costurilor vieții.Prim-ministrul Radev și conducerea Televiziunii Naționale din Bulgaria (BNT) au indicat totuși că țara va găzdui concursul în 2027. Primăriile orașelor Sofia și Burgas deja și-au exprimat ambele interesul. Bulgaria are nevoie să aloce zeci de milioane de euro pentru a organiza concursul muzical și să atragă fonduri de la sponsori și sprijinul canalelor radio. Fostul ministru de Finanțe, Georgi Klusurki, a spus că Bulgaria nu este deloc pregătită financiar pentru organizarea competiției muzicale, neavând nici măcar un buget planificat. „Se deschide o altă gaură în buget. Nimeni nu se aștepta la Eurovision. Acum trebuie să existe un spațiu dedicat pentru Eurovision în buget.” Cel mai probabil, Sofia va găzdui concursul Potrivit Novinite, capitala este considerată favorită pentru a găzdui Eurovision 2027 datorită capacității sale infrastructurale. Primarul Sofiei, Vasil Terziev, a spus că orașul este tehnic cel mai bine pregătit, vizând Arena 8888. Și primarul orașului Burgas, Dimitar Nikolov, a spus că orașul este interesat să găzduiască evenimentul uzical. „Știu că Sofia ar fi o gazdă importantă, dar transmit că și Burgas are o dorință categorică de a găzdui. Ne vom da silința pentru a ieși totul perfect. Și așa va fi”, a spus primarul. „Sofia este cel mai bine pregătit dintre toate orașele Bulgariei”, adăugând că municipalitatea este pregătită să organizeze evenimente internaționale, însă decizia finală îi aparține statului. Eurovision este co-finanțat de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune și de instituțiile țării. Fondurile provin din bugetul public, canalele radio, sponsori, vânzarea de bilete și activitatea comercială. În 2025, Basel a cheltuit 65 de milioane de euro. Nu se știe cât a cheltuit Viena pentru a găzdui ediția din acest an, dar proiecțiile depășesc 30 de milioane de euro. Eurovision, boicotat de mai multe țări din cauza participării Israelului Olanda au amenințat că va boicota Eurovision și în 2027 dacă organizatorii nu vor descalifica Israelul, iar Belgia a amenințat că i se va alătura. Anul acesta, Olanda, Spania, Irlanda, Islanda și Slovenia, au optat să nu participe la concurs. Ca o formă de protest împotriva participării Israelului în contextul războiului din Gaza. Israelul, țară aflată în război cu Iran, cu un guvern acuzat de genocid în Fâșia Gaza, s-a poziționat pe locul 2, avându-l ca reprezentant pe Noam Bettan. Sursa Foto: Dara, Instagram Autorul recomandă:Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram
Moment dramatic la Eurovision 2026. Prezentatoarea televiziunii din R. Moldova a izbucnit în lacrimi după ce a anunțat doar 3 puncte pentru România
România a primit doar 3 puncte din partea juriului Republicii Moldova la Eurovision 2026. Margarita Druță, prezentatoarea televiziunii de la Chișinău de la Eurovision, a ieșit toată în lacrimi cu un video pe conturile sale de pe rețelele sociale, după ce a anunțat notele juriului Republicii Moldova. Reacția prezentatoarei Margarita Druță În videoclipul publicat pe Instagram, Margarita Druță afirmă că punctajul pe care a trebuit să îl anunțe a luat-o prin surprindere și că s-a gândit chiar să renunțe la prezentare, după ce l-a sunat pe directorul de la TeleRadio Moldova. „Eu l-am sunat pe domnul director de la Teleradio Moldova și i-am zis: Scuzați-mă, dar eu refuz asta să prezint. Eu am audiență de 1.600.000 de oameni din România, eu nu pot să mă uit în fața camerei și să zic că România are acolo 3 puncte, mai ales într-un an când România are o piesă atât de frumoasă, din punctul meu de vedere. Mi s-a spus: E o procedură, înțelegem că nu rezonați. Deci, asta-i iad…”, „E ora 03:17 dimineața. Eu încă tremur ca o vargă și nu pot să îmi revin. Cu o oră în urmă s-a terminat Eurovisionul și eu am sentimente mixte, pentru că o parte din mine plânge de bucurie că s-a împlinit visul copilăriei mele. Eu de mic copil îmi doream să prezint punctajul Moldovei la Eurovision. (…) Dar altă parte din mine e devastată. Voi ați văzut ce punctaj a trebuit să prezint astăzi și, ca să fie clar, pentru că multă lume nu știe: omul care prezintă punctajul nu face parte din juriu, nu participă la stabilirea rezultatelor. Eu, când am primit rezultatul și am văzut România – 3 puncte, am avut o reacție de șoc. Câteva minute m-am retras. (…) L-am sunat pe domnul director de la TeleRadio Moldova și i-am zis: «Scuzați-mă, dar eu refuz să prezint asta. Eu nu pot să mă uit în fața camerei când România are atât, mai ales într-un an în care România are o piesă atât de frumoasă». Deci asta, să simți asta, e iadul. Tu vrei să ieși să citești punctajul, dar, pe de altă parte, ești prins în situația: ce fac acum? Voi cum ați fi procedat în cazul meu? Când tu știi că trebuie să prezinți niște puncte cu care tu personal nu rezonezi, dar asta e decizia juriului. Tu trebuie să o prezinți. (…) Cele 12 puncte ale mele merg spre România. Eu am susținut piesa și mă simt tristă că a fost așa. Sunt de acord că acest concurs nu este politic și că nu trebuie să îți susții vecinii doar pentru că sunt vecini. La televotul din partea Republicii Moldova, România a primit 12 puncte, deci votul juriului nu este egal cu cel al oamenilor din întreaga țară care au votat”, a spus Margarita Druță în clipul video. Juriul Republicii Moldova a acordat punctajul maxim de 12 puncte Poloniei, în timp ce România, care s-a clasat pe locul trei, a primit doar 3 puncte; Israel – 10 puncte, Grecia – 8 puncte; iar Ucraina nu s-a regăsit printre țările punctate. Juriul din România i-a acordat Republicii Moldova 10 puncte.
Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește
S&P Global, una dintre principalele agenții mondiale de rating financiar, avertizează România că îi poate reduce ratingul în viitor dacă impasul guvernamental se prelungește. Ratingul României pe termen lung a fost confirmat de agenție, cu perspectivă stabilă, printr-un raport neprogramat, determinat de căderea guvernului. S&P este prima dintre cele trei mari agenții de rating care transmite oficial un mesaj după demiterea guvernului Bolojan. „Dizolvarea coaliţiei formată din patru partide va complica eforturile de reducere a dublului deficit ridicat al României – deficitul de cont curent şi deficitul fiscal – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. Cu toate acestea, există un consens larg între partide pentru ajustări şi reforme fiscale suplimentare în 2027, iar un nou guvern este probabil să se formeze în următoarele săptămâni”, a transmis agenţia. Ratingul ar putea fi redus dacă criza politică se prelungește S&P avertizează că ratingul țării noastre ar putea fi redus dacă instabilitatea politică se prelungește. „Ne-am putea reduce ratingurile privind România dacă impasul său guvernamental s-ar prelungi sau ar duce la incapacitatea de a reduce şi mai mult deficitele fiscale în 2027. Credem că, dacă Guvernul României nu este în măsură să obţină intrările de fonduri preconizate ale UE în perioada 2026-2027, acest lucru ar limita perspectivele de creştere ale economiei, ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile balanţei de plăţi”, avertizează agenţia de rating. De asemenea, agenția de rating spune că ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se intensifică. De exemplu, o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice cauzată de războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta așteptările privind inflația pe termen mediu în România și ar slăbi semnificativ creșterea economică, poziția balanței de plăți și rezultatele fiscale ale țării. S&P se așteaptă că România să obțină toate finanțările UE în 2026 Perspectivele economice ar putea fi revizuite la stabile dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. Așteptările S&P sunt ca un consens fiscal larg între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare considerabile în 2026 si 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil anul viitor. „De asemenea, ne aşteptăm ca România să obţină majoritatea facilităţilor de finanţare disponibile ale UE în acest an (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul său), ceea ce ar putea acoperi o parte semnificativă a cerinţelor ridicate de finanţare externă ale României”, notează S&P. Scenariile pentru formarea unui guvern Scenariile la care se aşteaptă agenția de rating sunt: coaliţia anterioară revine şi este de acord asupra unui nou prim-ministru, poate un tehnocrat; formarea unui guvern minoritar care să se bazeze pe sprijinul partidelor non-coaliţii din cadrul parlamentului. De asemenea, varianta alegerilor anticipate sunt considerate puțin probabile, argumentele fiind că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa post-comunistă, mediul politic actual oferă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Agenția de rating S&P Global avertizează: Colapsul coaliției de guvernare din România riscă să blocheze negocierile pentru bugetul din 2027 Alexandru Nazare avertizează înaintea evaluarilor agenților de rating: „Există îngrijorări din cauza turbulențelor politice”
Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat șpagă de supraviețuire, spune că s-a simțit în guvernul Bolojan ca într-unul tehnocrat
Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a recunoscut că a dat „șpagă de supraviețuire” la ANAF, a declarat sâmbătă seară, la B1 TV, că s-a simțit în guvernul Bolojan ca într-unul, mai degrabă, tehnocrat. „Deși domnul Bolojan este, în mod evident, un om politic atipic, care nu a gândit politic. A fost dispus sa facă lucruri care nu aduceau voturi. S-a comportat ca un tehnocrat fără miză electorală. Alături de Bolojan au fost oameni care au fost tehnocrați: Alexandru Nazare, dar și alții. De exemplu, Ciprian Șerban, Alexandru Rogobete nu erau în prima linie și s-au comportat ca tehnocrați. De multe ori, îi punea în poziții ciudate. Acest guvern s-a comportat ca un guvern tehnocrat, iar – în secunda în care deranjezi o anumită zona – acest sistem reacționează. Un guvern tehnocrat care are și avantajele sale, poate din punct de vedere al ratingului de țara conduce mai bine”, a spus Dragoș Anastasiu. „Tehnocratul nu răspunde la butoane politice”, a completat el. Vicepremierul Dragoș Anastasiu / foto: Profimedia Vicepremierul Dragoș Anastasiu a demisionat în vara anului trecut după scandalul mitei pe care ar fi dat-o reprezentanților ANAF timp de opt ani, pe care a numit-o „șpagă de supraviețuire”. Anunțul demisiei l-a făcut duminică, pe 27 iulie 2025, într-o conferință de presă în care a explicat contextul în care a dat mită și care este relația mediului de afaceri cu statul. „Mi-e clar că în acest climat nu mai pot ajuta pentru că, indiferent ce aș face, va continua procesul de denigrare bazat pe niște fapte, dar dus la extrem. I-am spus că voi face mai mult rău premierului”, afirma, atunci, Anastasiu. Autorul mai recomandă: După 2 luni, postul lăsat liber de Dragoş Anastasiu încă nu a fost ocupat. Premierul Bolojan continuă să fie propriul său subaltern Premierul rămâne propriul subaltern. Bolojan, în continuare și premier, și vicepremier. Încă nu i-a găsit un înlocuitor lui Dragoș Anastasiu
Câți pensionari avea România la finalul lunii aprilie 2026. Pensia medie a trecut de 2.700 de lei
România înregistra, la finalul lunii aprilie 2026, un total de 4.682.638 de pensionari, cu aproape 2.000 mai puțini decât în luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie acordată în sistemul public a fost de 2.783 de lei. Aproape 13 miliarde de lei au fost plătite pentru pensii Conform statisticilor oficiale, valoarea totală a drepturilor de pensie plătite în aprilie s-a ridicat la aproape 13,032 miliarde de lei, relatează Agerpres. Din totalul pensionarilor, 519.153 proveneau din fostul sistem agricol, unde pensia medie a fost semnificativ mai mică, de doar 715 lei. Cei mai mulți pensionari sunt ieșiți la limită de vârstă Datele CNPP arată că 3.781.627 de persoane erau pensionate pentru limită de vârstă, dintre care 2.157.235 sunt femei. Pensia medie pentru această categorie a fost de 3.114 lei. În același timp, 62.287 de persoane au beneficiat de pensie anticipată, valoarea medie fiind de 2.489 de lei. În aprilie 2026, un număr de 391.661 de persoane au primit pensie de invaliditate, iar valoarea medie a fost de 1.084 lei. Dintre acestea, 45.974 de persoane erau încadrate în gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie s-a situat la 947 lei. Totodată, pensie de urmaș au zrimit 446.972 de persoane, suma medie acordată fiind de 1.510 lei. Potrivit datelor oficiale, ajutor social au primit 91 de pensionari, cuantumul mediu fiind de 540 lei. AUTORUL RECOMANDĂ
Proiectil neexplodat, descoperit într-o curte din județul Tulcea. Autoritățile au securizat zona și au început o anchetă
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat, sâmbătă, că un proiectil neexplodat a fost descoperit într-o curte din localitatea Pardina, județul Tulcea. Zona a fost securizată imediat, iar autoritățile au demarat o anchetă. Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) au anunțat, prin intermediul unui comunicat, că o echipă de specialiști a neutralizat, în seara zilei de sâmbătă, 16 mai, proiectilul reactiv nedirijat descoperit în curtea unei proprietăți nelocuite din localitatea Pardina, județul Tulcea. „Din dispoziția procurorului de caz, proiectilul a fost detonat controlat, la fața locului, într-un spațiu special amenajat. Amintim că sâmbătă, 16 mai, în jurul orei 15.00, MApN a fost informat despre faptul că în curtea unei locuințe nefolosite din Pardina a fost semnalată existența unui proiectil reactiv nedirijat, neexplodat. La fața locului au acționat reprezentanți ai Poliției, Poliției de Frontieră, Serviciului Român de Informații și Ministerului Apărării Naționale. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța continuă cercetările în acest caz”, se arată în comunicat. Sursa Foto: Cătălin Cojocaru (ARHIVĂ) Știrea inițială: „Ministerul Apărării Naționale a fost informat sâmbătă, 16 mai, în jurul orei 15.00, despre faptul că în curtea unei proprietăți nelocuite din localitatea Pardina, județul Tulcea, a fost semnalată existența unui proiectil reactiv nedirijat, neexplodat”, informează MApN. La fața locului au fost trimise echipaje ale Poliției, Poliției de Frontieră și Serviciului Român de Informații, care au asigurat perimetrul și au început verificările, iar în urma verificării, specialiștii au confirmat prezența a aproximativ două kilograme de explozibil în corpul proiectilului. MApN a trimis o echipă la fața locului pentru verificări suplimentare, iar cazul a fost preluat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. „Cetățenii sunt rugați să respecte recomandările autorităților și să urmărească informările oficiale transmise prin canalele instituționale. Vom reveni cu informații în funcție de evoluția situației”, au transmis reprezentanții instituției. Autorul mai recomandă: O navă a Franței a fost atacată în Strâmtoarea Ormuz de un proiectil de origine necunoscută: mai mulți marinari răniți. Ce anunță Guvernul de la Paris Un nou atac în Strâmtoarea Ormuz: nave de război iraniene au deschis focul asupra unui petrolier, iar un al doilea vas a fost lovit de un proiectil
Ilie Bolojan critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești: Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Culmea, miniștrii PNL s-au ocupat de dezastrul care azi îl scandalizează pe premierul demis
„Iată că România are astăzi șansa de a aduce omenirii prima centrală nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni. Unde? Aici, la Doicești, în România”. Declarația îi aparține lui Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, și a fost făcută în data de 18 martie 2023. De asemenea și Virgil Popescu, un alt ministru liberal al Energiei susținea că proiectul va „genera prosperitate continuă.” Acum, Ilie Bolojan, premierul demis, își contrazice colegii de partid și dă de pământ cu proiectul de la Doicești: „Vom rămâne cu un teren și niște hârtii” În câțiva ani, România urma să devină prima țară din Europa unde aveau să fie construite mini-reactoare nucleare. Compania NuScale din SUA – care deținea și dezvolta tehnologia reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) – încheiase un acord cu țara noastră pentru construirea unei centrale de producție de energie electrică în locul fostei termocentrale pe cărbune de la Doicești. În luna septembrie a anului 2023, tot ministrul Sebastian Burduja anunța că Guvernul României va declara minireactoarele nucleare americane de „importanță strategică” pentru România. (informații detaliate AICI) În Statele Unite NU, în România DA! Numai că, în luna noiembrie a anului 2023, a căzut și „bomba”. Compania NuScale a anunțat anularea proiectului său similar din Statele Unite, Carbon Free Power Project (CFPP) din statul Idaho. (mai multe detalii AICI) Motivul oficial ar fi fost „angajamentele de achiziție insuficiente”. Totuși, după ce proiectul din SUA a picat, același Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei, a rămas cu optimismul la purtător. Ce n-a fost bun în SUA putea fi bun în România. „Credem cu tărie că implementarea cu succes în România, până în următorul deceniu, a tehnologiilor SMR este importantă pentru securitatea energetică și pentru atingerea obiectivelor noastre climatice prin înlocuirea treptată a centralelor bazate pe cărbune cu SMR”, s-a transmis printr-un comunicat al Ministerului Energiei. Ilie Bolojan a „uitat” cine a condus Ministerul Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2025 De-a lungul ultimilor ani, la Ministerul Energiei au ținut „frâiele” doi miniștri liberali. Proiectul de la Doicești a fost implementat în timpul mandatului lui Virgil Popescu și continuat în mandatul lui Sebastian Burduja. Virgil Popescu a condus ministerul în guvernele conduse de Ludovic Orban, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023. Liberalul Virgil Popescu, ministru al Energiei în perioada noiembrie 2019 – iunie 2023 / Foto – Mediafax Sebastian Burduja a ocupat funcția de Ministru al Energiei din luna iunie 2023 până în iunie 2025, în cadrul guvernului de coaliție condus de Marcel Ciolacu. Liberalul Sebastian Burduja, ministru al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 După ce miniștrii PSD și-au prezentat demisiile, chiar Ilie Bolojan a preluat interimatul la Ministerul Energiei. Brusc, liderul PNL și premierul demis al României pare că a „uitat” subit cine conducea Ministerul Energiei în perioada în care proiectul minireactoarelor nucleare (reactoare nucleare modulare mici – SMR) era lăudat cu surle și trâmbițe în fiecare intervenție televizată. După ce a preluat și interimatul la Energie, premierul demis Bolojan „înfierează” proiectul minireactoarelor nucleare americane, atât de lăudat de miniștrii… PNL Acum, Bolojan aruncă „pisica” în curtea adversarilor politici și critică proiectul minireactoarelor nucleare de la Doicești. Vineri, 15 mai, în timpul unui interviu acordat Hotnews, premierul demis a „înfierat” proiectul. L-a etichetat ca fiind o pierdere uriașă de bani pentru România. Din perspectiva lui Bolojan, România va rămâne cu un „teren”, cu „hârtii” și cu bani pierduți. „Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus „premierul austerității”. Ilie Bolojan vede o „pierdere” majoră din cauza unui proiect pe care chiar miniștrii liberali de la Energie l-au girat, lăudat și aplaudat. Ilie Bolojan, premierul „austerității” / Foto – Mediafax Experimentul „Doicești” În luna februarie a acestui an, Adunarea Generală a Acționarilor Nuclearelectrica a votat, cu o majoritate de 90%, pentru adoptarea deciziei finale de investiție în minireactoarele nucleare (SMR) NuScale de la Doicești. Numai că, după ce nu a fost aprobate în SUA, România va construi un doar un singur reactor. Va fi un fel de experiment, iar achiziționarea celorlalte cinci reactoare va depinde de buna funcționare a primului. Un singur reactor costă 1 miliard de dolari, pentru că nu este vorba doar despre costul de achiziție, ci și de cel de engineering. Proiectul centralei de la Doicești / Foto – Nuclearelectrica Temă pentru Bolojan. Cum lăudau chiar miniștrii liberali proiectul de la Doicești: „Se ridică această minune”/ „Va genera prosperitate continuă” Ilie Bolojan transmite, în luna mai a anului 2026, că s-au pierdut 240 de milioane cu proiectul SMR de la Doicești. Trece cu vederea, însă, cât de lăudat era acest proiect chiar de miniștrii liberali ai Energiei. Sebastian Burduja, ministrul PNL al Energiei în perioada iunie 2023 – iunie 2025 Pentru Sebastian Burduja, proiectul de la Doicești reprezenta o „minune” ridicată din „praf”, iar tehnologia NuScale – care nu a avut succes în SUA – era „singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”. „Avem aici la Doicești unul dintre cele mai importante, de tradiție, locuri în sistemul energetic național. Am văzut cum o centrală care era bazată pe arderea cărbunelui se transformă și din praful rezultat de pe urma curățării acestui loc și pregătirii acestui loc se ridică această minune. (…) Al doilea element de încredere este tehnologia NuScale. Oricât de mult ar dori unii să ne abată sau să pună sub semnul întrebării, dacă sunt onești, dacă respectă parcursul occidental al României, vor fi corecți în a spune că este singura tehnologie certificată de cel mai strict reglementator din lume”, spunea Sebastian Burduja, ministru liberal al Energiei, în luna martie a anului 2024. „Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare
Un tânăr de 19 ani a murit după ce a căzut cu motocicleta într-o prăpastie, în timpul unei curse de enduro în Bistrița-Năsăud
Un tânăr de 19 ani a murit sâmbătă după-amiază în județul Bistrița-Năsăud, în urma unui accident produs în timpul unei sesiuni de enduro. Acesta a pierdut controlul motocicletei și s-a prăbușit într-o zonă abruptă, greu accesibilă, din apropierea localității Prundu Bârgăului. Potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, intervenția echipajelor a fost solicitată după ce motociclistul a părăsit traseul în timpul unei curse desfășurate pe teren accidentat și a căzut într-o prăpastie din zona Secu. Accidentul a fost produs pe un traseu dificil, în zona Secu Potrivit datelor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, intervenția echipajelor a fost solicitată după ce motociclistul a părăsit traseul în timpul unei curse desfășurate pe teren accidentat și a căzut într-o prăpastie din zona Secu. Echipele de salvare ajunse la fața locului au găsit victima în stare critică. Din cauza terenului dificil, accesul a fost îngreunat, iar intervenția medicală a fost inițiată imediat. Au fost făcute eforturi de resuscitare, însă fără rezultat Medicii au aplicat manevre de resuscitare la fața locului, însă fără succes. „Victima a fost găsită în stop cardiorespirator. S-au aplicat manevre de resuscitare, însă organismul nu a răspuns, fiind declarat decesul la fața locului”, au precizat reprezentanții ISU Bistrița-Năsăud. Polițiștii Secției 2 Poliție Rurală Prundu Bârgăului au deschis un dosar penal și continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate împrejurările în care s-a produs accidentul. AUTORUL RECOMANDĂ
Oana Gheorghiu atacă Gândul. Sugerează că publicația noastră este plătită să o denigreze și publică un text plin de greșeli factuale despre Schwarz. Gândul îi demontează minciunile și publică date noi
Vicepremierul demis Oana Gheorghiu continuă războiul cu Gândul și presa care a publicat dezvăluirile despre presiunile pe care le-a făcut în favoarea grupului german Schwarz. A publicat un nou text pe Facebook, dar plin de greșeli factuale, începând cu numele și numărul de angajați ai grupului german în România, pe care l-a crescut de 20 de ori. Gândul demontează minciunile Oanei Gheorghiu și aduce date noi în scandalul cu acuzații de trafic de influență Gheorghiu-Schwarz. Replica agresivă și plină de neadevăruri vine ca urmare a dezvăluirilor ziarului legate de emailurile în care vicepremierul Oana Gheorghiu întreba dacă instituții cheie ale statului sunt interesate de produsele Schwarz Digits. După întâlnirile de la Guvern, Schwarz anunță brusc că angajează ingineri IT în România Ca o coincidență, după ce în ianuarie și februarie au avut loc mai multe întâlniri și discuții „exploratorii” cu Oana Gheorghiu și instituții ale statului, la începutul lunii martie germanii anunță în presă că își extind operațiunile IT din România și angajează specialiști, ca și cum ar fi siguri de următoarele contracte ale companiei. „Schimbarea include și redenumirea Schwarz IT în Schwarz Digits Romania pe plan local. În acest context, compania își propune să crească echipa locală de la aproximativ 200 la 300 de specialiști până la finalul acestui an. Schwarz Digits se concentrează pe dezvoltarea și operarea soluțiilor digitale care oferă un control mai mare asupra datelor și infrastructurii IT, atât pentru companiile din cadrul Schwarz Group, cât și pentru clienți externi”, se arată într-un comunicat Schwarz, preluat de profit.ro în data de 3 martie 2026. Altă „coincidență” este că CEO-ul Schwarz vorbește în comunicat de „suveranitate digitală”, concept preluat și de Oana Gheorghiu inclusiv în postarea de astăzi. Comunicatul promovat de Schwarz vine după întâlnirile „exploratorii” cu vicepremierul Oana Gheorghiu și în buza întâlnirii oficiale cu premierul Ilie Bolojan. Demontăm minciunile Oanei Gheorghiu. Vicepremierul demis a umflat numărul de angajați Schwarz în România de la 30.000 la 600.000 În încercarea de a justifica promovarea companiei germane Schwarz pentru ca instituțiile statului să cumpere produsele IT de la aceasta, Oana Gheorghiu scrie pe Facebook că grupul german angajează în România 600.000 de oameni. Numărul real, însă, este de puțin peste 30.000 de angajați în Kaufland, Lidl și, pe ultimul loc, Schwarz Digits. Dacă se adaugă și noua achiziție La Cocoș, numărul angajaților rămâne sub 34.000 în România, deci de aproape 20 de ori mai puțini decât a scris Oana Gheorghiu. 600.000 de angajați nu are grupul nici măcar la nivel european. Cifra comunicată de Gheorghiu rămâne, așadar, un mister, ca să nu zicem un FAKE NEWS care gonflează artificial poziția de pe piață din România, doar pentru a da grupului și argumentului greutatea publică pe care în mod evident nu o au. Mai mult, divizia de IT, de unde a pornit scandalul de fapt, are 200 de angajați, așa cum chiar Schwarz scrie în comunicatul de presă difuzat în martie. Nici la nivel european Schwarz nu este un lider în digitalizare, așa cum a dezvăluit Ziarul Financiar și cum, în mod mincinos, susțin premierul Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu, „Acest grup (Schwarz – n.red.) este cam cel mai mare grup european atât în materie de comerţ, având peste 600.000 de angajaţi, cât şi în materie de cloud european pe zona de IT”, a declarat Bolojan pentru Hotnews, citat de ZF. Pe zona de IT, de cloud guvernamental, Schwarz Digits (numele sub care funcţionează grupul originar din Germania) nu este în topul celor mai mari jucători europeni. În postare, vicepremierul demis a greșit și numele nemților: corect este Schwarz Group, nu Schwartz. Jurnaliști acuzați că își fac meseria – publică informații de interes public „Partidul primește bani publici și îi folosește pentru a plăti presă: Antena3, Realitatea, Gândul — trusturi care declanșează campanii de denigrare exact când cineva devine incomod”, acuză Oana Gheorghiu. Scandalul emailurilor în care Oana Gheorghiu se interesa dacă se pot vinde produse Schwarz instituțiilor statului a făcut înconjurul României. Din momentul în care Gândul a publicat emailurile, știrea a ajuns pe toate televiziunile, site-urile și social media și a generat un interes public uriaș și dezbateri aprinse. În cel mai elementar manual de presă scrie că nu este o știre când o instituție își face treaba, ci este o știre când o instituție face un abuz sau comite o posibilă ilegalitate în serviciu. Gândul a decis să publice și a considerat că este de interes public să informăm cetățenii ce documente s-au transmis de la cabinetul vicepemierului, ce au conținut acestea și în favoarea cui au fost emise. Ziarul nu a formulat acuzații, ci a adresat public întrebări – așa cum au procedat inclusiv publicațiile prietene cu guvernul, care au pus la îndoială corectitudinea demersului vicepremierului Oana Gheorghiu. AUTORUL RECOMANDĂ:
Ce pedeapsă i-ar aplica lui Sorin Grindeanu ministrul demis al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a fost întrebat – la Digi 24 – pe cine ar exila pe o insulă pustie. „O să-mi iau șuturi acum: Sorin Grindeanu. Ar trebui să se autoexileze, din punctul meu de vedere”, a afirmat Pîslaru, în cadrul rubricii de întrebări-fulger. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru (ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO) Motivul invocat de actualul ministru interimar din partea PNL este declanșarea crizei politice, precizând că liderul social-democrat nu este singurul care ar trebui să meargă pe insulă. „Pentru că dumnealui a declanșat, de fapt, această criză. Că poate în spate ar mai fi câțiva care ar trebui exilați împreună cu domnia sa și să ajungă să se canibalizeze cei trei pe insulă, asta e partea a doua – dar, din păcate, asta este în acest moment ce-aș spune”, a declarat Pîslaru. Acesta nu a dat nume referitor la cine ar putea fi ceilalți care ar trebui, în opinia sa, exilați. „Prin această criză politică s-a dat foc la țară” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a mai declarat că, deși prin actuala criză politică „s-a dat foc la țară”, pe termen mediu ar putea fi „absolut genială”, pentru că partidele colaborează mai bine unele cu altele. „Ai un lider care a apărut și are acum vânt în pupă, Ilie Bolojan, și care strânge electorat care nu mergea la vot și electorat care era antisistem și voia ca cineva să aprindă lumina. Ai USR cu PNL care sunt de acord, ai Forța Dreptei, REPER, DREPT și alte formațiuni politice care sunt gata să se realizeze la un astfel de demers. Este o împărțire de ape, o claritate mult mai mare decât în trecut și care pe mine îmi face încrezător că ceea ce s-a întâmplat de acum pe termen scurt este complet dezastros, deci s-a dat foc la țară. Pe termen mediu ar putea să fie o chestie absolut genială (…)”, a spus ministrul Pîslaru. Totodată, acesta a lăudat modul în care Nicușor Dan a gestionat consultările partidelor în cadrul actualei crize politice. „Există undeva o posibilă genialitate a unui plan pe care poate nici eu nu-l străbat. Pentru că ceea ce s-a întâmplat în acest moment, cu modul în care președintele a acționat și cu toate cele, a făcut niște lucruri care erau realmente imposibile pentru mine 2 ani de zile și n-am văzut niciun fel de ieșire”, a notat politicianul. Pîslaru a mai spus că, în ultimii doi ani, a încercat să creeze o „Antanta”, să vadă cum poate crea un acord între partidele politice, adică o coaliție în care PNL, USR și celelalte forțe politice să se ralieze pentru formarea unei majorități, fiind conștient de faptul că fără o majoritate nu poți adopta „reforme serioase”. El spune că acest lucru s-a reușit acum. „Deci, eu vă pot spune că în acest moment șansele ca în 2028 să poți să ai o guvernare de succes cu majoritate în spate care să reformeze România sunt mult mai mari decât înaintea începerii acestei crize”, a precizat Pîslaru. Autorul mai recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități