Potrivit unei analize recente, economia Europei a înregistrat pierderi economice, pe termen scurt, de cel puțin 43 de miliarde de euro, în urma fenomenelor extreme cauzate de secetă și inundații, în vara lui 2025. Cele mai afectate țări sunt Malta, Cipru și Bulgaria. Totodată, Stéphane Hallegatte, specialist în cadrul Băncii Mondiale pe probleme climatice, a confirmat că efectele la nivel macroeconomic vor fi de lungă durată, transmite The Guardian.
Economia Europei a suferit o lovitură puternică din cauza fenomenele climatice extreme din vara lui 2025. Pierderile înregistrate au reprezentat 0,26% din producția Uniunii Europene în 2024, arată analiza care se bazează pe conexiunea dintre datele meteorologice și cele economice, dintr-un studiu publicat recent.
Țările unde economia a fost grav afectată
Cipru, Grecia și Bulgaria au înregistrat pierderi de peste 1% din GVA, (valoarea brută adăugată, similară produsului intern brut) pe anul 2024, urmate de țări precum Spania Italia și Portugalia.
Economiștii din cadrul Băncii Central Europene (BCE) sunt de părere că aceste rezultate sunt „conservatoare”, având în vedere că nu au fost luate în considerare efectele incendiilor devastatoare din sudul Europei, de luna trecută, sau impactul cumulat al fenomenelor extreme care se produc în același timp.
Banca Mondială avertizează asupra efectelor pe termen lung
Spre deosebire de studiile anterioare, care analizează impactul direct, cum ar fi bunurile distruse în timpul fenomenelor meteo extreme, cel recent s-a bazat pe analiza legăturii dintre climă și producția economică pentru a explica impactul pe termen lung asupra economiei.
Astfel de exemple ar fi numărul limitat de ore pe care constructorii le pot lucra în timpul valurilor de căldură, sau transportul angajaților care fac naveta, în contextul inundațiilor care provoacă daune căilor ferate.
Specialistul șef în probleme climatice din cadrul Băncii Mondiale, Stéphane Hallegatte, a precizat că impactul la nivel macroeconomic are consecințe mai largi și durează mai mult, decât daunele directe.
„De mult timp susțin că ar trebui să ne orientăm atenția de la daunele directe provocate de dezastre la indicatori mai largi, care surprind un impact economic complex, așa că sunt foarte bucuros să văd că studiul face exact acest lucru”, a spus el.
Hallegatte a avertizat însă că studiul utilizează „indicatori imperfecți”, ceea ce ar duce la o subestimare a pierderilor totale. Potrivit acestuia valoarea brută adăugată (GVA) nu include și pierderile înregistrate de firme mici și persoane cu posibilități financiare reduse.
„Atunci când dezastrele afectează comunități și oameni săraci, impactul asupra valorii brute adăugate poate fi minim, deoarece acești oameni sunt săraci, dar asta nu înseamnă că nu au avut suferit”, a precizat Hellgate.
Foto: Profimedia
- Agenția MOODY’S: România rămâne printre ţările recomandate pentru investiţii, dar cu perspectivă negativă
-
După ce ți-a luat din bani, statul te-a și îndatorat fără sa știi. Datoria externa a explodat cu încă 15 miliarde de euro și a ajuns la RECORD ABSOLUT
-
INS: Exporturile României de produse din tutun se ridică în 2024 la 2 mld. euro, cu o contribuție de 1,5 mld. euro a sectorului la balanța comercială
