Inflația este fenomenul prin care prețurile bunurilor și serviciilor cresc în timp, iar puterea de cumpărare a banilor scade. Economiștii dau o definiție clară: inflația este creșterea generalizată a prețurilor. De la teoria economică la practică există însă diferențe, pentru că Institutul Național de Statistică (INS) spune așa: inflația anuală este de sub 10%. Dar, în realitate, unele prețuri chiar s-au dublat sau au înregistrat creșteri de 50-70%, așa cum a arătat Gândul.
Mai simplu, oamenii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Pe de altă parte, inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA.
România rămâne prinsă între inflația care s-a „îmbunătățit” ușor și realitatea dură resimțită de români atunci când văd prețurile la mâncare, energie, chirie și transport. Deși cifrele publicate de INS arată o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în luna septembrie, realitatea prețurilor din magazine și din facturi arată cum traiul zilnic a devenit pentru cei mai mulți oameni o luptă pentru supraviețuire.
Statistica spune una, BNR spune alta
Banca Națională a României a decis să păstreze dobânda-cheie la același nivel, de 6,5%, cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Datele INS arată că, față de luna octombrie a anului trecut, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai mari scumpiri se resimt la facturile de energie electrică care au urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării prețurilor, dar și la servicii, unde tarifele pentru transport sau chirii au crescut cu peste 10%. Este așteptată o revizuire a prognozelor BNR, în care inflația va fi mai mare decât cea prognozată inițial.
Inflația scade în statistici, dar prețurile continuă să crească
Scumpirile nu se opresc aici pentru că românii sunt loviți inclusiv de prețurile mari la alimentele de bază. Pâinea, nelipsită din alimentația multor oameni, s-a scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit un lux, pentru că prețul ei a crescut cu aproape 20%. Nici alimentele care s-au ieftinit, precum cartofii sau legumele de sezon nu reușesc să compenseze creșterile uriașe dintr-un coș obișnuit de cumpărături, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri.
Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Acum, oficialii fac din nou promisiuni, se bat cu pumnul în piept că nu vor crește taxele anul viitor și cred cu tărie că economia României se va redresa, dar, cel puțin în acest moment, pentru oameni se simte exact opusul. Prețurile cresc lunar, serviciile sunt din ce în ce mai scumpe, iar țara rămâne blocată între statistici și realitatea din teren.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește
Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri
