Agenția de rating Moody’s a retrogradat luni seară ragtingul de credit al Budapestei la nivelul „junk”. Lichiditatea slabă a orșului și creșterea riscului de neplată pe fondul conflictului deschis dintre guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gregely Karacsony sunt cauzele retrogradării.
Moody’s a coborât ratingul de credit al capitalei Ungariei de la Baa3 la Ba1, o categorie considerată cu risc ridicat, frecvent denumită „speculativă” sau „junk”. Mai mult decât atât, în comunicatul transmis de agenția de rating, punctul central îl constituie lichiditatea. Aceștia spun că informațiile despre poziția de cash a Budapestei ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a-și plăti toate obligațiile.
„Acțiunea vine în urma dezvăluirii poziției lichidității Budapestei, care evidențiază îngrijorări cu privire la capacitatea orașului de a-și rambursa toate obligațiile, așa cum este necesar, până la 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s.
Guvernarea lui Orban e presată de retrogradarea Budapestei
Retrogradarea capitalei vine într-un moment extrem de sensibil pentru că Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondajele independente și pune presiune pe guvernarea lui Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony avertizează că orașul riscă insolvența și acuză guvernul lui Orban că „stoarce” financiar marile municipalități, că a crescut semnificativ taxele pentru capitală și că a reținut fondurile promise. De partea cealaltă, partidul lui Viktor Orban susține că problemele vin din „cheltuielile iresponsabile” ale lui Karacsony.
Acum Budapestea trebuie să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central. Aceste contribuții ar fi crescut de aproape 9 ori din 2019, de când Gergely Karacsony este primar, și au ajuns în 2025 la o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese și a spus că taxa e neconstituțională, dar guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localitățile mai sărace din Ungaria. Mai mult decât atât, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța capitala să se împrumute și l-ar face pe primar responsabilul direct pentru eventualele încălcări.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ungaria și România, datornicii Europei cu strategii opuse. Țara vecină are o datorie publică de 76,2 din PIB, România de 58,9%. În vreme ce ungurii au averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei, Guvernul Bolojan se împrumută masiv de la români pentru a evita recesiunea
Orban: Banii maghiarilor sunt pentru țara lor, nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”
