Senatorul și rectorul TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, susține adoptarea regulamentului european privind consolidarea sectoarelor biotehnologiei și producției biotehnologice, apreciind că acesta oferă României șansa de a valorifica tradiția, expertiza și resursa umană din domeniu. În opinia sa, aplicarea responsabilă a noilor măsuri poate contribui la revitalizarea industriei biochimice și la readucerea țării în rândul producătorilor importanți de medicamente obținute prin biosinteză.
„În ultima şedinţă din această sesiune a Senatului României a fost dezbătută propunerea Parlamentului European pentru un „Regulament de stabilire a unui cadru de măsuri pentru consolidarea sectoarelor biotehnologiei și producției biotehnologice din Uniunea Europeană, în special în domeniul sănătății”. Nu doar pentru că este domeniul meu profesional, am pledat ferm pentru adoptarea şi aplicarea acestui regulament şi în ţara noastră.
Biotehnologia reprezintă o alternativă economică, ecologică sau sustenabilă şi, mai ales, deosebit de eficientă de obţinere a diferitelor produse cu utilizare medicală, alimentară, cosmetică, chimică sau în alte domenii ale activităţii umane. De la apariția ei ca o știință de sine stătătoare, acum circa 150 de ani, biotehnologia a reprezentat domeniul cu cea mai rapidă evoluție.
Probabil cel mai sugestiv exemplu îl reprezintă obţinerea primului, acum „banalului”, antibiotic, şi anume Penicilina. Prin sinteză chimică, Penicilina se poate obţine în 36 de etape, cu consum ridicat de reactivi, materiale şi utilităţi, iar randamentul final raportat la materiile prime este de doar 1%. Prin biosinteză, într-un bioreactor „clasic” de 100 mc, după 4-5 zile de fermentaţie pe un mediu de cultură ieftin (conţinând subproduse din industriile agricolă şi alimentară) se obţin 18-20 kg de antibiotic.
Pledoaria mea pentru regăsirea (metaforic spus), revigorarea şi reinventarea industriei biochimice româneşti porneşte de la premisa că până în anul 1990 România se găsea într-o poziție de top privind industria de biosinteză, şi acum mă refer la cea farmaceutică. In 1955 Iașul a pus în funcțiune prima şi cea mai mare fabrică de antibiotice din Centrul şi Estul Europei. Apoi, au apărut cea de la Cluj, pentru alte categorii de produse, şi cea de la Bucuresti. Astăzi, din păcate, cu mici excepţii, liniile tehnologice româneşti încă existente se concentrează mai mult pe condiționare, nu pe producție, din rațiuni vădit economice.
In schimb, procesele biotehnologice fiind procese complexe, căci lucrează cu viața (care aproape mai mereu este impredictibilă comportamental J), resursa umană trebuie să fie înalt calificată. Deci, chiar la nivelul UE, greu de găsit. Dar, în România există specializări universitare în domeniul biotehnologiei şi ingineriei biochimice, cu zeci de ani de expertiză, care pot oferi profesioniştii solicitaţi în domeniu.
De aceea, considerând tradiţia românească în biotehnologiile farmaceutice, tradiţia românească în pregătirea specialiştilor pentru industria biochimică, am toate argumentele să susţin cu deplină încredere acest regulament al UE, care, prin prevederile sale, ne va avantaja cu siguranță. Si care, dacă îl aplicăm cu responsabilitate, va readuce România în grupul ţărilor cu potenţial dovedit de producere prin biosinteză a medicamentelor”, a transmis prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, senator și rector TUIASI.
