Ce trebuie să știe turiștii despre carnavalul anual de la Veneția din ianuarie 2026: De la programul evenimentelor la prețuri

ce-trebuie-sa-stie-turistii-despre-carnavalul-anual-de-la-venetia-din-ianuarie-2026:-de-la-programul-evenimentelor-la-preturi

Între 31 ianuarie și 17 februarie 2026, Veneția va găzdui tradiționalul carnaval anual în  care participanții poartă costume elaborate și măști. Evenimentul a fost organizat încă din Evul Mediu, din anul 1162. În 1797, Francisc al II-lea, ultimul împărat romano-german, care a avut de furcă cu Napoleon Bonaparte după ce a cucerit Veneția, a interzis nu doar organizarea festivalului, dar și purtarea măștilor. Abia din 1979, Veneția a reluat organizarea anuală a carnavalului pentru a stimula turismul. Evenimentul atrage anual 3 milioane de vizitatori. 

Veneția  le va oferi  vizitatorilor o experiență de neuitat  și anul acesta –  vor pătrunde într-o pictură din secolul al 17-lea, cu baluri mascate grandioase, când nobilii venețieni purtau costume scumpe și stabileau întâlniri secrete. Utilizarea măștilor le-a permis să-și ascundă identitățile și să se amestece printre clasele sociale, informează Venice Events.

Tema Carnavalului de la Veneția din 2026 va fi una „Olimpică”

Tematica Carnavalului de la Veneția din 2026 va avea  ca temă „Olimpul, originile jocului” cu ocazia  Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Milano și Cortina, potrivit Visit Venice Italy.  Cea mai mare adunare a petrecăreților mascați va fi în Piața Sfântului Marcu, unde sunt situate Catedrala Sfântului Marcu și Palatul Dogelui.

Vizitatorii vor avea acces gratuit la spectacolele de teatru, muzică și circ în piețele Camp Margherita, la Giacomo, Geremia, Cassiano, Gesuiti, Formosa, Elena și Galppi Burano. Vor fi organizate și spectacole de teatru stradal în Campo Stefano, între orele 11:30 și 16:00.  În Piața Sfântului Marcu, între orele 9 și 17, va fi parada costumelor de carnaval, iar între 12 și 17, va fi concursul „cel mai frumos costum de carnaval”.

Actori profesioniști costumați vor organiza mici spectacole pe străzile orașului. O agenție le va închiria costume specifice unui bal mascat de epocă.   Din 2007 este organizat și concursul anual care a premiat „cea mai frumoasă mască”.

Startul evenimentelor principale va fi dat în Marele Canal al Veneției, pe 7 februarie, între orele 15:45 – 16:00,  unde va fi organizată o paradă în care vor defila șase gondole  cu câte două tinere costumate, candidate la „Maria Anului”.  De sâmbătă, 14 februarie 2026 (Ziua Îndrăgostiților), va avea loc Carnavalul Burano de la 15 la 23.

În ultima zi, pe 17 februarie, la ora 15,  va fi prezentarea „Mariei Anului 2026” .  „Parada Mariei” este o procesiune istorică, unde 12 tinerei alese pentru frumusețea și originile lor umile, defilează în costume elaborate, comemorând salvarea mireselor de la pirați cu secole în urmă și culminând cu încoronarea „Mariei Anului”. De la 16:30 este programată „Parada celor mai frumoase costume” în Piața Sfântului Marcu.

Zborul Îngerului, al Vulturului și al Leului

Din Turnul Clopotniței de la Biserica Sfântul Marcu, cascadori costumați în înger, vultur și leu vor efectua „zboruri” de la înălțime. Mai precis, aceștia coboară de pe vârful Clopotniței de 99 de metri pe un cablu.

Duminică, 8 februarie 2026, la ora 12, va avea loc „Zborul Îngerului” de pe Clopotnița Sfântului Marcu.

Duminică, 15 februarie 2026, de la ora 12, va fi „Zborul Vulturului”.

În ultima zi a carnavalului, pe 17 februarie 2026, tot la ora prânzului, va fi „Zborul Leului” din Clopotnița Sfântului Marcu.

Prețuri: de la operă la mese pe croazieră

Pentru amatorii de senzații tari, vor fi și evenimente contra-cost zilnic. Nu vor fi prețuri tocmai mici. Participarea la cel mai ieftin eveniment costă 24 de euro și este despre „o vânătoare după comori”. Biletul la concertul de muzică Vivaldi costă 32 de euro, iar la un concert de muzică Jazz unde se servește aperitive este 75 de euro.

Cine este interesat de operă la Palatul Barbarigo Minotto trebie să plătească 95 de euro, dar va putea urmări „La Traviata” de Giuseppe Verdi.  Biletul de participare la spectacol teatral ambiental de carnaval și „Secretele lui Casanova” este 38 de euro. Numai pentru a-și crea propria mască de carnaval, participanții trebuie să scoată din buzunar între 57 și 67 euro. Cine vrea să probeze costume de epocă –  75 de euro.

Cuplurile dornice că aibă parte de experiențe romantice vor putea efectua plimbări  cu gondola, în funcție de prețurile stabilite sau negociate.

Cele mai scumpe evenimente

Pentru cine dorește să ia masa de seară pe o croazieră, prețul este de 130 de euro. Va putea consuma pe nesăturate mai multe specialități specifice venețiene: plăcinte sărate, salate de caracatiță, măsline prăjite umplute cu sos, hummus de năut, omletă cu ricotta pe o polenta, fructe de sezon, biscuiți buranelli, lasagna, risotto. Va avea la dispoziție o varietate de băuturi ca vinul Prosecco și Chardonnay. Ca alternativă, vizitatorii pot să petreacă în baruri.

Biletul de participare la cina de gală a carnavalului de la cabaret este 190 de euro.  Pentru a lua masa la spectacolul de seară, participanții trebuie să plătească un bilet de intrare care poate varia de la 600 la 800 de euro. Ca la toate evenimentele este obligatorie purtarea unui costum tematic.

Cel mai scumpe evenimente vor fi de Ziua Îndrăgostiților, la Carnavalul Dragostei:  690 euro.   La Balul Dogelui, intrarea este de la 800 de euro, iar participanții vor experimenta „un carusel de muzică, lumini, personaje și emoții.

„Il Ballo del Doge” este o mascarată festivă, un banchet opulent, considerat cel mai exclusivist eveniment internațional al Carnavalului Venețian.

„Ca invitat special, veți purta costume și măști frumoase. În momentul în care intrați în Palat, veți fi copleșiți de farmecul lui Cupidon, creând o atmosferă de seducție și uimire. Fiecare detaliu a fost atent aranjat pentru a crea o experiență de neuitat.”, informează pagina site-ului evenimentului.

Monumentele principale ale Veneției

Catedrala Sfântului Marcu

Catedrala Sfântului Marcu sau Basilica San Marco a fost construită din anul 829 d.Hr.. A fost proiectată ca un lăcaș sfânt ce ar fi adăpostit moaștele Sfântului Evanghelist Marcu, aduse din Alexandria. De atunci, Leul Înaripat a devenit simbolul oficial al Republicii Venețiene, iar evanghelistul a fost declarat patron al orașului.

Lăcașul a fost distrus în urma unui incendiu din 976, ca urmare a unei revolte anti-papale. Dogele Domenico Contarini a depus eforturi ca Basilica să fie refăcută în 1071, în forma unei cruci grecești și cu cinci domuri.  De-a lungul timpului i-au fost adăugate elemente decorative de influență bizantină, romantică, gotică și chiar de arhitectură islamică.

Arhitecți și meșteri italieni, dar și bizantini, au fost angajați să decoreze lăcașul cu sculpturi de marmură, mozaicuri, obiecte de aur și sticlă, precum și decorațiuni gotice.  Cei patru cai din bronz au fost aduși de la Constantinopol, din 1204, în urma celei de-a Patra Cruciade, informează Britannica. În prezent, caii sculptați sunt amplasați în interior, în loggia. Din 1807, Catedrala a devenit scaunul episcopal al Patriarhului Veneției.

Palatul Dogelui

Republica Veneției a fost înființată în 697, de către Paolo Lucio Anafesto, considerat primul doge tradițional. Istoricii moderni îl consideră drept un personaj legendar. Orso Ipato este primul doge consemnat istoric.  Palatul Dogelui, construit inițial în 814 ca o fortăreață din lemn, a fost incendiat în 976. A fost reconstruit în 1178, renovat în 1340, extins în 1424, iar incendiat în 1483, refăcut, incendiat în 1547 și în 1477.

Palatul Dogelui a căpătat forma de azi abia din 1424, după construirea fațadei după stilul arhitectural venețian gotic. Includea birouri, o închisoare medievală unde a fost întemnițat Casanova, apartamente, săli ale Colegiului și Senatului. A servit drept reședința Dogelui Veneției timp de 1000 ani.

Veneția a fost condusă de 120 de duci care au purtat titlul de „Doge”. Dogele cu cea mai lungă domnie a fost Francesco Foscari (34 de ani, născut în 1373, a domnit între 1423-1457). Cel mai bătrân doge din istorie a fost Enrico Dandolo (1107-1205). El a devenit doge la 85 de ani, chiar la câțiva ani după ce a orbit. La 97 de ani a devenit despot al Imperiului Latin după jefuirea Constantinopolului pe durata celei de-a patra cruciade.

Ultimul doge a fost Ludovico Manin (1725-1802), care a fost forțat de Napoleon Bonaparte să abdice.

Santa Maria della Salute

Biserica a fost construită între 1631 și 1687, la intrarea în Marele Canal al Veneției. A fost realizată la comanda Republicii Venețiene,  drept semn de recunoștință față de Dumnezeu pentru că a salvat Veneția de la epidemia de ciumă din 1630.

Santa Maria della Salute a fost proiectată de arhitectul Baldassare Longhena (1598-1682), sub forma unei biserici în plan octogonal. În centru este un dorm uriaș, înconjurat de sculpturi în spirală. Pe fațadă sunt sculpturile a celor patru evangheliști, a Sf. Gheorghe și Sf. Teodor. Iar în interiorul frumos decorat sunt picturile lui Titian.

Biserica din piatră istriană și cu tencuială decorativă de tip „marmorino” a fost construită pe o platformă ridicată dintr-un milion de piloni de lemn. În vârful unei biserici ce pare să plutească pe apă, prezidează statuia Maicii Domnului.

Podul Rialto

Construit între 1588 și 1591, Podul Rialto este considerat unul dintre cele mai vechi poduri din Veneția. Acesta face legătura dintre districtele San Marco și San Polo.

Campanila San Marco

Campanila Sfântului Marcu sau clopotnița Bazilicii Sfântul Marcu din Veneția  a fost construită între secolul al 9-lea și 1513.  Turnul s-a prăbușit în 1902, dar a fost reconstruit în 1912. Turnul original a  servit ca punct de reper pentru a ghida navele venețiene în siguranță în port.

Turnul cu Ceas Sf. Marcu

Turnul a fost construit între anii 1496 și 1497, iar ceasul a fost apoi încorporat sub supravegherea familiei Ranieri. Inaugurarea atât a turnului, cât și a ceasului a avut loc la 1 februarie 1499. Turnul a devenit cunoscut în lume pentru marele cadran de culoare albastru cu elemente decorative aurii, pe care sunt gravate cele 24 de ore ale zilei în cifre romane.

În mijlocul cadranului ceasului se află pământul (în centru) și luna, care se rotește pentru a-și arăta fazele, înconjurate de stele care sunt fixe în poziție. Fundalul este din email albastru.   Un indicator auriu, cu o imagine a soarelui, se mișcă în jurul acestui cerc și indică ora zilei. În cercul de marmură de sub acul solar se află semnele zodiacale aurii (acestea sunt originale și datează din anii 1490), care se rotesc puțin mai încet decât acul pentru a arăta poziția soarelui în zodiac.

Republica Veneției

Este uimitor pentru un oraș care a început timid, după prăbușirea Imperiului Roman de Apus.  În 568 d.Hr., în vremea invaziei longobarzilor, Veneția nu era decât o lagună pe care s-au refugiat pescari. În 727,  venețienii și-au ales primul duce sau „doge”, pe Orso. Secole au trecut până când a fost clădită Veneția așa cum o cunoaștem astăzi. Orașul și-a clădit renumele prin comerț, supremație navală și ca centru artistic.

Republica Venețiană (cunoscută cas „Serenissima Repubblica Veneta” sau „Republica cea mai liniștită de la Veneția”) a fost clădită pe 118 de insule separate de canale. Era o republică clasică condusă de un doge, însă Marele Consiliu bicameral (Senatul și Consiliul celor 10) stabilea legile.

Veneția a devenit o mare putere maritimă care a concurat cu Republica Genova și cu Imperiul Otoman pentru a dobândi controlul comercial asupra Mării Mediterane. A finanțat cruciade, însă și opere de artă. Republica a luat sfârșit în 1797, când Veneția a fost ocupată de trupele franceze ale lui Napoleon Bonaparte.

După exilul lui Napoleon, orașul a fost inclus în Regatul Lombardia-Veneția controlat de Imperiul Austriac. După „Risorgimento” (Unificarea Italiei), Veneția a intrat în componența regatului italian de la 1866. Acum este un oraș turistic și estival al Republicii Italiei,  unde marile monumente precum Palatul Dogelui și Basilica Sf. Marcu le amintesc vizitatorilor de gloria de altădată a unei republici maritime care a ținut făclia civilizației aprinsă într-un mileniu întunecat în istoria italienilor.


Sursa Foto: Mediafax Foto/Hepta/Imagini autor

Autorul recomandă:

  • Mai ieftin de atât nu se poate la Veneția. Cât costă o PIZZA și o porție de spaghete în preajma Bazilicii Sfântului Evanghelist Marcu
  • Câți bani a dat un turist pe un „cannolo” în VENEȚIA, o gustare dulce de origine siciliană pe care nu prea o găsești în cofetăriile din București

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *