Lavinia Bârlogeanu la podcastul Altceva: Arta e sub nasul nostru. Totul e să ai curaj să începi
Lumea își caută tot mai insistent sensul, își conștientizează suferința interioară și-și dorește vindecarea. Sugrumată de consumism, ființa umană simte că „altceva” e sursa liniștii. Anarhia devine tot mai periculoasă prin subtilitatea ei. Această lume strâmbă începe să vadă că sensul ei nu este în magazin, nu este în internet, nu este în club, ci în arta mare și adevărată (cel puțin, unul dintre marile ei sensuri). Psihoterapeuta Lavinia Bârlogeanu a fost invitata lui Adrian Artene la „Altceva”, săptămânalul de spiritualitate și „altceva” care te poate așeza pe o traiectorie bună, atunci când cauți sens și structură. Destin, sens, credință Discursul Laviniei Bârlogeanu s-a situat întotdeauna la granița dinttre spiritualitate și psihologie (desigur, datorită formării sale profesionale). Lavinia Bârlogeanu vine în calea așteptărilor publicului românesc, doritor de vindecare și structură. Lavinia Bârlogeanu vorbește relaxat pe teme mari: destin, sens, credință, criză personală. În procesul de acceptare a sinelui și, implicit, a carierei sale spirituale, arta joacă un rol fundamental, crede Lavinia Bârlogeanu. „Arta are un rol extraordinar” „Arta, literatura sunt extraordinare. Cred că nimic nu atinge ca importanță rolul artei al marii literaturi, al muzicii, orice. Orice din domeniul ăsta ne ajută. De ce? Pentru că aici avem contact cu marile ipostaze ale umanului. Arta ne arată toate virtuțile, toate durerile, toate așteptările pe care le au oamenii în general. Că toți avem, nu știu cum să spun, aceleași așteptări. Eu mereu am spus, suntem mulți oameni, dar puține teme. Ei bine, temele astea sunt vizitate cu foarte multă dăruire, cu pasiune, de cei care fac artă. Artă bună”, spune Lavinia Bârlogeanu în podcastul „Altceva”, moderat de Adrian Artene, insistând pe ideea că arta mare e la îndemâna oricui își dorește s crească. Arta e „sub nasul nostru”, spune aceasta, „totul e să ai curaj să începi”.
Surpriză majoră la Oscar 2026. Timothée Chalamet și filmul Marty Supreme, 9 nominalizări dar niciun premiu
Actorul Timothée Chalamet a participat duminică la cea de-a 98-a ediție a Academy Awards cu mari speranțe, dar cu toate acestea, gala s-a încheiat fără niciun premiu pentru el sau pentru filmul său, „Marty Supreme”. Deși producția a adunat numeroase nominalizări importante, rezultatul final a adus o serie de dezamăgiri pentru echipa filmului. La ceremonia desfășurată duminică, Timothée Chalamet a apărut pe covorul roșu alături de partenera sa, Kylie Jenner. Prezența celor doi la fabuloasa gală a atras atenția presei și a fanilor, însă rezultatele din cursa pentru marile premii Oscar nu au fost favorabile pentru Chalamet. Chalamet a primit o nominalizare la categoria „Cel mai bun actor” pentru interpretarea personajului Marty Mauser, un jucător de ping-pong ambițios din filmul „Marty Supreme”. În același timp, Chalamet s-a aflat și printre producătorii peliculei, ceea ce i-a adus o nominalizare și la categoria „Cel mai bun film”. În total, producția „Marty Supreme” a adunat nouă nominalizări, inclusiv pentru regie și scenariu original. Totuși, premiul pentru „Cel mai bun actor” a ajuns la Michael B. Jordan pentru rolul său din filmul „Sinners”. Timothée Chalamet cheering on Michael B. Jordan following his Best Actor #Oscars win for ‘Sinners.’ pic.twitter.com/XBVjQKadBP — Pop Base (@PopBase) March 16, 2026 Pentru Timothée Chalamet, miza de a pleca acasă cu acest trofeu era mare. Actorul spera să devină al doilea cel mai tânăr câștigător al premiului Oscar pentru „Cel mai bun actor” din istorie. În locul acestui rezultat, sezonul premiilor s-a încheiat cu o serie de eșecuri la evenimente importante din industria cinematografică, precum BAFTA Awards și Screen Actors Guild Awards. În același timp, actorul s-a confruntat cu o controversă puternică după apariția unor declarații despre rolul operei și al baletului în cultura contemporană. Comentariile sale au circulat rapid pe internet și au provocat numeroase reacții. „Nimănui nu-i mai pasă de chestia asta”, a spus Chalamet într-un interviu alături de Matthew Mcconaughey pentru Variety. WATCH NOW: Timothée Chalamet & Matthew McConaughey | Variety & CNN Town Hall – Full Conversationhttps://t.co/HM15Ry0yL3 — Variety (@Variety) February 24, 2026 Declarația a stârnit o dezbatere intensă în mediul online și în presa culturală și de entertainment. Momentul apariției scandalului a coincis cu ultimele zile ale votului pentru Premiile Oscar, iar unii observatori ai industriei au sugerat că reacțiile negative ar fi putut influența votul final. Totuși, nu există dovezi clare care să confirme că această controversă a decis rezultatul competiției. Pe parcursul promovării filmului „Marty Supreme”, Chalamet a ales o strategie neobișnuită, care nu este atât de popularizată în prezent. Actorul a încercat să își construiască imaginea publică într-un mod apropiat de personalitatea personajului său din film. Într-un material de marketing publicat înaintea lansării, el a prezentat o scenă fictivă în care apărea ca un personaj narcisist convins de propria importanță. „Trebuie să fie cel mai important lucru care se întâmplă pe Planeta Pământ anul acesta.” El a continuat să adopte această imagine pe parcursul turneului de presă al filmului, spunându-i unui jurnalist că a oferit „interpretări cu adevărat dedicate, de primă clasă” timp de aproape un deceniu: „Nu vreau ca oamenii să o considere de la sine înțeleasă. Este o porcărie de nivel înalt.” Interviul a fost ulterior șters de pe pagina de YouTube a jurnalistului, fie pentru că oamenii nu au înțeles gluma, fie pentru că gluma a fost neintenționat revelatoare. Indiferent care ar fi fost situația, momentele respective au amintit de remarcile pe care Chalamet le făcuse cu sinceritate după ce a câștigat premiul pentru cel mai bun actor la Premiile SAG de anul trecut. „Adevărul este că sunt cu adevărat în căutarea măreției”, a spus atunci Chalamet. El a continuat atunci cu o afirmație mare despre ambițiile pe care le are de la propria sa carieră: „Știu că oamenii nu vorbesc de obicei așa, dar vreau să fiu unul dintre cei mai mari.”. Unii critici consideră că această strategie de imagine a funcționat inițial, dar spre finalul sezonului premiilor, publicul și o parte a industriei cinematografice au devenit mai reticenți față de actor. Lista câștigătorilor la cele mai importante premii Cel mai bun film: „One Battle After Another” Cea mai bună actriță: Jessie Buckley, „Hamnet” Cel mai bun actor: Michael B. Jordan, „Sinners” Cel mai bun regizor: Paul Thomas Anderson, „One Battle After Another” Cel mai bun actor în rol secundar: Sean Penn, „One Battle After Another” Cea mai bună actriță în rol secundar: Amy Madigan, „Weapons” Cel mai bun film de animație: „Kpop Demon Hunters” Cea mai bună distribuție: Cassandra Kulukundis, „One Battle After Another” Cel mai bun scurtmetraj live action (ex aequo): „The Singers” și „Two People Exchanging Saliva” Cel mai bun documentar: „Mr. Nobody Against Putin” Cea mai bună coloană sonoră originală: Ludwig Göransson, „Sinners” Cel mai bun film internațional: „Sentimental Value”, Norvegia
Cine este Natalie Musteață, câștigătoarea premiului Oscar cu scurtmetrajul Two People Exchanging Saliva
Natalie Musteață este o regizoare și artistă vizuală de origine română, stabilită în prezent la New York. Născută în România, ea și-a construit cariera în mediul artistic internațional, explorând granița dintre film, artă contemporană și norme sociale. Înainte de succesul de la Oscar, Musteață era deja cunoscută în cercurile filmului independent și ale artei contemporane. Proiectele sale explorează adesea teme precum puterea, relațiile umane, dorința și controlul social, folosind un stil vizual minimalist și simbolic. Regizoarea a colaborat frecvent cu artistul britanic Alexandre Singh, iar împreună au dezvoltat proiecte cinematografice care combină estetica artei conceptuale cu povestirea cinematografică. Filmul care i-a adus Oscarul Scurtmetrajul „Two People Exchanging Saliva” (2024) este o producție franco-americană de 36 de minute, scrisă și regizată de Natalie Musteață și Alexandre Singh. Filmul prezintă o lume distopică în care gesturile de afecțiune, precum sărutul, sunt interzise și pot fi pedepsite chiar cu moartea. În schimb, oamenii plătesc pentru bunuri și servicii prin palme peste față, transformate într-o monedă de schimb absurdă.Acțiunea urmărește relația dintre două femei care se întâlnesc într-un magazin de lux din Paris și dezvoltă o apropiere emoțională într-o societate în care intimitatea este strict controlată. Filmul combină elemente de satiră socială, distopie și tragicomedie pentru a critica consumerismul și reprimarea dorinței. În distribuție apar actrițe cunoscute precum Zar Amir Ebrahimi, Luàna Bajrami și Vicky Krieps. Parcursul filmului în festivaluri Înainte de Oscar, scurtmetrajul a avut un parcurs impresionant în festivalurile internaționale. Printre cele mai importante momente: Premiera mondială: Festivalul de Film Telluride (2024) AFI Fest – Grand Jury Prize pentru scurtmetraj Clermont-Ferrand International Short Film Festival – Audience Award San Francisco International Film Festival – Golden Gate Award Tallgrass Film Festival – Best Narrative Short Aceste premii au consolidat reputația filmului ca una dintre cele mai originale producții scurtmetraj ale ultimilor ani. Alte proiecte și lucrări Pe lângă „Two People Exchanging Saliva”, Natalie Musteață a fost implicată în mai multe proiecte artistice și cinematografice în colaborare cu Alexandre Singh și alți artiști vizuali: „Echo Chamber” (2022) – o instalație imersivă prezentată la MoMA PS1 din New York, utilizând proiecții 360° și sunet spațial pentru a explora izolarea digitală în era rețelelor sociale; „Borders of Skin” (2023) – o serie de performance-uri video despre granițele corporale și politicile consimțământului, prezentată la Performa Biennial; „Kinetic Dialogues” (2024) – colaborare cu Baletul Orașului New York pentru un proiect hibrid de dans contemporan și film; „Memory Palaces” – expoziție personală recentă combinând sculptură, sunet și proiecție video despre memoria colectivă a migrației est-europene. Lucrările sale se situează la granița dintre cinema și artă contemporană și includ scurtmetraje experimentale prezentate în festivaluri internaționale, proiecții video cu instalații multimedia expuse în galerii de artă. Natalie participă și la colaborări interdisciplinare care combină teatru, film și artă vizuală produsă live, în fața publicului. Criticii remarcă faptul că stilul ei combină estetica cinematografică cu influențe din arta conceptuală, ceea ce face ca proiectele sale să fie greu de încadrat într-un gen anume. Viața personală și angajamentele sociale Deși discretă în ceea ce privește viața intimă, se știe că Musteață locuiește în cartierul Bushwick din Brooklyn împreună cu partenerul său, compozitorul și artistul sonor Thomas Ankersmit. Este cunoscută pentru activismul său în sprijinul cineaștilor independenți din Europa de Est, fondând în 2020 fundația „Eastern Lens”, care oferă burse de producție și rezidențe artistice tinerilor regizori din România, Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, predă ocazional cursuri de „Film as Installation” la School of Visual Arts din New York, influențând o nouă generație de creatori interdisciplinari. Premiul Oscar din 2026 marchează un moment important pentru cineaștii de origine română și pentru filmul independent european. Victoria filmului „Two People Exchanging Saliva” este cu atât mai specială cu cât categoria s-a încheiat la egalitate – un eveniment rar în istoria premiilor Oscar.
Călătoria incredibilă a țestoasei Diana: a parcurs peste 6.000 de kilometri, de la Ceuta până în Caraibe, pentru a se împerechea
Animalul, un exemplar adult de aproximativ 20 de ani, a plecat din Ceuta în luna septembrie și se află de aproximativ o săptămână într-o zonă de mangrove din Delta Amacuro, în Venezuela, în apropiere de Trinidad și Tobago. Cercetătorii cred că Diana se odihnește după ce ar fi depus ouă pe țărmurile din Caraibe. „Trebuie să analizăm foarte bine datele de la senzori: perioadele în care sunt uscați sau umezi și adâncimea la care se află”, a explicat pentru EFE coordonatorul proiectului, José Carlos Báez. „Este un exemplar adult, de aproximativ 20 de ani, iar comportamentul indică faptul că ar fi intrat într-o fază tipică de reproducere.” Potrivit cercetătorului, în timpul depunerii ouălor, femelele de țestoasă caută o plajă și se apropie de coastă. Noaptea ies din apă pentru câteva ore, iar procesul se repetă de obicei de trei ori, la intervale de câteva zile. După aceea, animalele se retrag într-o zonă de deltă sau estuar pentru a se odihni, deoarece apa este puțin adâncă, există mai puțini prădători, iar mediul este mai liniștit. Salvată din plasele pescarilor Diana este una dintre cele șapte țestoase din specia boba care au rămas prinse vara trecută în plasele unei plase pescărești din Ceuta. După ce au fost salvate și recuperate, animalele au fost echipate cu dispozitive de urmărire și eliberate în mare, ca parte a proiectului Alma, care studiază impactul schimbărilor climatice asupra megafaunei marine din sudul Spaniei. Cercetătorii spun că aceste animale oferă rezultate surprinzătoare. Una dintre descoperiri este că în Marea Alboran trăiesc laolaltă țestoase provenite din Mediterană, Atlantic și Caraibe, lucru rar întâlnit în alte regiuni ale lumii. Traiectoriile celorlalte țestoase salvate au fost foarte diferite. Două au rămas în sudul Insulelor Baleare, alte două în apropiere de Capul Verde, una continuă să se recupereze în Ceuta, iar despre cea de-a șaptea cercetătorii au pierdut semnalul în mijlocul Atlanticului. Căutarea unor noi locuri pentru depunerea ouălor Proiectul Alma analizează și dacă Marea Alboran ar putea deveni o zonă potrivită pentru reproducerea țestoaselor boba. Deși în ultimii ani au fost observate câteva depuneri sporadice de ouă pe plajele din zonă, cercetătorii spun că apa este în general prea rece pentru această specie. Țestoasele caută însă noi locuri pentru reproducere deoarece nisipul din unele zone tradiționale devine tot mai cald. Temperatura din timpul incubării influențează sexul puilor, iar valori prea ridicate duc la apariția aproape exclusivă a femelelor. În anumite condiții, cum ar fi valurile de căldură, Marea Alboran ar putea deveni temporar potrivită pentru depunerea ouălor, ceea ce ar explica apariția ocazională a cuiburilor pe plajele din Andaluzia. Ce urmează pentru Diana După lunga sa călătorie prin Atlantic și Caraibe, cercetătorii urmăresc cu atenție următorii pași ai țestoasei. Ei se așteaptă ca Diana să se îndrepte către o zonă de hrănire, unde ar putea întâlni masculi și s-ar putea împerechea. Totuși, oamenii de știință rămân prudenți. Nu este sigur ce traseu va urma țestoasa în continuare și nici dacă bateria senzorului montat pe carapace va rezista suficient de mult pentru a transmite toate datele despre această călătorie remarcabilă.
Festivalul Lart Deco 2026: concursuri dedicate temelor proclamate de ONU și personalităților Constantin Brâncuși, Nadia Comăneci și Ion Dichiseanu
De asemenea, în cadrul evenimentului – organizat de Colegiul Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu” – se vor marca Anul Constantin Brâncuși și Anul Nadia Comăneci, precum și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (proclamat de Patriarhia Română), Anul omagial al pastorației familiei creștine (proclamat de Patriarhia Română), Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor (proclamat de ONU) și Anul Internațional al Femeii Fermier (proclamat de ONU). Activitățile festivalului vor avea loc la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, reunind elevi, cadre didactice, artiști, reprezentanți ai statului și ai instituțiilor publice, voluntari și membri ai comunității locale. Festivalul este un demers educațional, artistic și civic menit să stimuleze creativitatea, implicarea socială și dialogul intercultural. Evenimentele din cadrul festivalului vor fi prezentat de artistul Claudiu Dumitrache. Concursurile ediției 2026 Concursul de Teatru și Film „Ion Dichiseanu” Concursul se va desfășura la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, în data de 25 martie, începând cu ora 13:40, cu un juriu prezidat onorific de artista Ioana Dichiseanu, fiica regretatului actor Ion Dichiseanu, și prezidat de actrița Magda Catone. Concursul va include scenete teatrale și scurtmetraje realizate de elevi din unități de învățământ preuniversitar, școli și cluburi de profil, cu vârsta de până la 19 ani. Creațiile artistice vor aborda teme de actualitate și de importanță culturală, putând face referire, printre altele, la: Anul omagial al pastorației familiei creștine (proclamat de Patriarhia Română) – prezentarea rolului familiei creștine în istorie și societate; Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (proclamat de Patriarhia Română) – prezentarea vieții și activității unor figuri feminine din calendarul Bisericii Ortodoxe Române. Anul Internațional al Pajiștilor și Păstorilor (proclamat de ONU) – evidențierea importanței modurilor tradiționale de creștere a animalelor; Anul Internațional al Femeii Fermier (proclamat de ONU) – valorizarea rolului femeilor în agricultură; Sunt acceptate și alte teme de actualitate culturală, socială sau educativă, urmând ca valoarea artistică să fie criteriul esențial de jurizare. Cele mai valoroase producții vor fi recompensate cu: Marele Premiu „Ion Dichiseanu” (unul pentru teatru, unul pentru film), premii pentru excelență în teatru – Premiul „Ioan V. Maftei-Buhăiești” – și film documentar – Premiul „Nicholas Dimăncescu”, alături de premii speciale pentru fiecare temă menționată mai sus. Durata fiecărei producții va fi cuprinsă între 1 și 20 de minute. Înscrierile pentru această secțiune se desfășoară în perioada 10 februarie 2026 – 18 martie 2026, prin completarea unui formular online, publicat pe pagina de Facebook a Colegiului Ecologic Pitești, care va fi transmis la adresa [email protected], sau prin completarea formularului în format fizic, la sediul Colegiului Ecologic Pitești. Ceremonia de premiere a concursului de teatru și film va avea loc la finalul evenimentului, după un recital extraordinar susținut de cântăreața Diana Stănciuleasa – voce tânără a Argeșului, care a cucerit publicul internațional și a obținut premii prestigioase, antrenată fiind de mezzosoprana Adina Sima. Recent, a obținut Marele Trofeu al Concursului Meikin Asia 2025, premiu care i-a fost înmânat de celebrul contratenor Dimash Kudaibergen. Concursul de Arte Vizuale „Constantin Brâncuși” În domeniul artelor plastice, concursul invită tinerii creatori din grădinițe, școli și licee să realizeze lucrări de artă (desene, picturi, sculpturi etc.), inspirate de aniversarea a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși (Anul Constantin Brâncuși), precum și de temele anului dedicate păstoritului și fermierelor (ONU), familiei creștine și sfintelor femei din calendar (Patriarhia Română), dar și Anului Nadia Comăneci (lege adoptată de Parlament și promulgată de Președintele României pentru a marca 50 de ani de la momentul istoric în care Nadia Comăneci a obținut primul 10 perfect din istoria gimnasticii, la Jocurile Olimpice de la Montreal, 1976). Premierea concursului va avea loc pe scena Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești, pe 25 martie, începând cu ora 12:30, înaintea concursului de teatru și film. Lucrările vor fi expuse într-o galerie special amenajată pentru public și juriu. Se va acorda Marele Premiu „Constantin Brâncuși” pentru cea mai impresionantă lucrare, indiferent de tema abordată, precum și premii speciale pentru fiecare temă în parte. Perioada de înscriere și predare a lucrărilor este 10 februarie – 20 martie 2026, iar lucrările se depun fizic la sediul Colegiului Ecologic Pitești, însoțite de fișa de înscriere completată și datele de identificare ale autorului/echipei. Fiecare lucrare trebuie să fie semnată sau să conțină o notiță discretă de identificare, iar prin predare participantul confirmă originalitatea creației și își exprimă acordul pentru utilizarea acesteia în scop expozițional, educațional și promoțional. Marele Trofeu al Festivalului În completarea premiilor acordate de juriile concursurilor, Marele Trofeu al Festivalului L’art E’eco va fi oferit concurentului, trupei sau echipei care va obține cele mai multe aplauze din partea publicului, indiferent de secțiune sau temă. Întregul eveniment se desfășoară în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Argeș, Myosotis Media Group, Teatrul „Alexandru Davila” și Regal Literar – ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). Programul din festivalului din 25 martie, în care se prăznuiește Buna Vestire, include, în prima parte a zilei, vizitarea troiței din Bradu, care poartă hramurile Sfântului Voievod Neagoe Basarab și Sfintei Cuvioase Patonida de la Argeș. Acest proiect cu valoare spirituală reprezintă temelia Campusului EDU ECO HUB – „Fii Meseriaș!” al Colegiului Ecologic Pitești și se zidește cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.
Franța returnează Coastei de Fildeș o tobă sacră jefuită în era colonială
A fost prima astfel de returnare a Franței în Coasta de Fildeș și a făcut parte dintr-o campanie mai amplă între guvernele europene și occidentale de a returna obiecte prețioase după decenii de rezistență, notează AP. Djidji Ayôkwé, o tobă masivă din lemn sculptat, folosită odinioară de populația Atchan din regiunea Abidjan pentru a comunica între sate, a fost jefuită de autoritățile coloniale franceze în 1916 și se numără printre cel puțin 140 de artefacte jefuite pe care Coasta de Fildeș a cerut Franței să le returneze. „Aceasta este o zi istorică și un moment de dreptate și comemorare”, a declarat ministrul Culturii din Coasta de Fildeș, Françoise Remarck, la un eveniment organizat pentru primirea artefactului pe Aeroportul Internațional Félix Houphouët-Boigny. Toba de lemn (al cărei nume înseamnă „leu-panteră”) măsoară aproximativ 3,4 metri lungime și cântărește aproximativ 400 kg. Istoricii spun că a jucat un rol cheie în avertizarea satelor cu privire la recrutarea pentru muncă forțată organizată de autoritățile coloniale.
The Guardian: Piesa României la Eurovision glorifică asfixierea sexuală
„Choke me” (Sufocă-mă), piesa cu care România participă la Eurovision, este aspru criticată de organizații și activiști din toată Europa. În opinia lor, piesa „Choke me” „glorifică asfixierea sexuală”, iar experți internaționali spun că piesa „normalizează practici nesăbuite” și promovează o conduită periculoasă. Cuvintele „Choke me” sunt repetate de 30 de ori de-a lungul piesei. Fanii Eurovision cer schimbarea versurilor The Guardian, RTL.nl, New Musical Express și Metal Hammer au comentat în același registru, anume că piesa glorifică practici sexuale periculoase, iar Clare McGlynn, profesor de Drept la Universitatea Durham, a declarat că melodia reprezintă „o normalizare nesăbuită” a unei conduite ce poate cauza leziuni cerebrale, ignorând instinctele de siguranță ale tinerelor femei. De o potențialitate artistică discutabilă, piesa repetă osesiv ideea sufocării: „Abia pot respira”, „Vreau să mă strangulezi”, „Lasă-mi plămânii să explodeze” și insistă pe „sufocă-mă” de 30 de ori. Fanii Eurovision cer descalificarea piesei sau schimbarea versurilor. Un Eurovision contestat de multe țări Alexandra Căpitănescu, câștigătoare, în trecut, a trofeului „Vocea României”, își apără piesa spunând că se referă la „emoții puternice și sufocare de îndoială de sine”, idee promovată, de altfel, și de reprezentanții TVR. Căpitănescu își va susține piesa pentru prima dată la Eurovision joi, 14 mai, la cea de-a doua semifinală. O ediție de Eurovision la care mai multe țări au ales să nu participe, în semn de protest față de suprimarea libertății presei în problema Gaza și a interferenței guvernului israelian în ediția precedentă.
Oscar 2026: se anunță surprize șocante / Două filme extrem de diferite se bat foarte strâns pentru cea mai râvnită statuetă din cinema
În noaptea de duminică spre luni, între 1 și 4 dimineața (ora Europei de Est) are loc ceremonia de decernare a premiilor Oscar, un fel de încununare festivistă a sezonului de premii în cinematografie. Hollywood e în pregătiri intense la propriu. Literalmente. Emoții sunt, curiozități – la fel, iar cât despre câștigători nu se pot face decât speculații, pentru că un lucru e clar la Hollywood: evenimentele de dinainte de Oscar (cum sunt, de pildă, Globurile de Aur, premiile BAFTA, Critics Choice sau Premiile Sindicatului Actorilor), uneori oferă indicii despre potențialii câștigători, alteori – deloc. Deci nimeni nu știe nimic. De ce nu au Oscarurile juriu Peste 11.000 de membri ai Academiei Americane de Film (cineaști activi, împărțiși în 17 ramuri – actori, regizori, producători, scenariști, editori, etc…) vor decide câștigătorii. Ca să devii membru în Academia Americană de Film, trebuie fie să fii sponsorizat de doi membri existenți, fie să ai o nominalizare anterioară la Oscar. În ultimii ani, Academia a crescut foarte mult numărul femeilor și al persoanelor din comunități, până acum, subreprezentate, pentru a diversifica votul. La categoria „Cel mai bun film” toți membrii cu drept de vot pot să voteze, dar la categorii specifice (imagine, sunet, efecte) votează doar specialiștii de ramură, pentru a se asigura competența tehnică. Câștigătorul e determinat de votul secret al acestor membri. Cum se votează Ca sistem de vot, protocolul este următorul: pentru „Cel mai bun film” se folosește un sistem preferențial. Votanții clasează filmele de la 1 la 10. Dacă un film nu obține 50% plus 1 din voturi, acesta e eliminat de pe ultimul loc și voturile se redistribuie, proces care continuă până când un film ajunge să obțină majoritatea. Voturile sunt gestionate de PwC (PricewaterhouseCoopers), care păstrează rezultatele strict secrete până în momentul deschiderii plicurilor din timpul ceremoniei. Surprize năucitoare Ceremonia din acest an se anunță una dintre cele mai imprevizibile ediții din ultimii ani. Sunt posibile surprize năucitoare în orice moment. La categoria principală, pentru cel mai bun film, competiția pare să se fi restrâns la două titluri: thrillerul politic One Battle After Another și horrorul cu vampiri, Sinners. One Battle After Another, filmul regizat de Paul Thomas Anderson a dominat multe dintre premiile acordate de breslele din industrie și de marile festivaluri, ceea ce îl transformă într-un favorit logic atât pentru trofeul principal, cât și pentru premiul pentru regie. „Sinners” are un sprijin puternic Cu toate astea, nici Sinners, filmul regizat de Ryan Coogler, nu poate fi ignorat. Pelicula a intrat în istoria Oscarurilor după ce a obținut nu mai puțin de 16 nominalizări – un record care depășește cele 14 nominalizări primite în trecut de filme precum Titanic, All About Eve sau La La Land. Sprijinul puternic din interiorul Academiei ar putea transforma categoria într-una dintre marile surprize ale serii. Cel mai bun actor: cea mai imprevizibilă categorie La categoria cel mai bun actor, cursa este extrem de strânsă. Timothée Chalamet a pornit ca favorit datorită rolului său din Marty Supreme, însă pe parcursul sezonului au apărut mai mulți concurenți puternici. Printre aceștia se numără Wagner Moura pentru The Secret Agent și Michael B. Jordan pentru Sinners. Victoria recentă a lui Jordan la premiile Sindicatului Actorilor i-a oferit un avantaj important, mai ales că trofeul a fost acordat chiar în perioada în care membrii Academiei votau pentru Oscaruri. Chiar și așa, categoria rămâne cel mai greu de prezis din acest an. La „Cea mai bună acrtiță” apele parcă sunt mai clare Dacă în alte categorii există incertitudine, la premiul pentru cea mai bună actriță situația pare mult mai clară. Actrița irlandeză Jessie Buckley a câștigat aproape toate premiile importante ale sezonului pentru rolul din Hamnet. Deși Oscarurile au produs de multe ori surprize, Buckley este considerată în prezent cea mai sigură câștigătoare dintre toate categoriile majore. Actor și actriță în rol secundar La categoria actor în rol secundar, Sean Penn a devenit favorit în ultimele săptămâni datorită rolului din One Battle After Another. După ce a câștigat premiul BAFTA și trofeul Sindicatului Actorilor – chiar dacă nu a fost prezent la ceremonii – actorul pare să fie în cursă pentru al treilea Oscar din cariera sa. În schimb, competiția pentru cea mai bună actriță în rol secundar este una dintre cele mai deschise. Teyana Taylor a fost nominalizată la toate marile gale și a câștigat Globul de Aur pentru rolul din One Battle After Another. Pe de altă parte, Wunmi Mosaku a triumfat la premiile BAFTA pentru rolul din Sinners, iar Amy Madigan a obținut trofee la Critics Choice și la premiile Sindicatului Actorilor. Absența filmului lui Madigan din categoria „cel mai bun film” ar putea însă să îi afecteze șansele, deoarece mai puțini votanți ar fi putut vedea producția. Cu mai multe curse extrem de strânse și cu câteva favorite fragile, gala Oscarurilor din acest an promite o seară plină de emoții și posibile răsturnări de situație. Dar, în ciuda tuturor predicțiilor, la Hollywood rămâne o regulă nescrisă: nimic nu este sigur până când plicul nu este deschis pe scenă.
În ce etapă a ajuns Hanul Solacolu, proiect inițiat de Nicușor Dan și continuat în 2025 de Stelian Bujduveanu
Potrivit primăriei, intervențiile au avut ca obiectiv salvarea clădirii Hanul Solacolu, aflate într-o stare avansată de degradare. Proiectul de recuperare a imobilului a fost început în perioada administrației fostului primar general Nicușor Dan și și a fost continuată de administrația condusă de Stelian Bujduveanu, în 2025. Clădirea, situată la numărul 134 pe Calea Moșilor, a fost construită în anul 1859 de frații Solacolu. Inițial, aici a funcționat prima fabrică de paste făinoase din București, iar fațada era prevăzută cu prăvălii orientate către una dintre cele mai importante artere comerciale ale orașului, cunoscută în trecut și sub numele de Podul Târgului de Afară. Ulterior, imobilul a fost transformat în han. În perioada comunistă, clădirea a fost naționalizată, iar după anul 2000 a fost retrocedată proprietarului. De-a lungul timpului, cutremurele din 1940, 1977, 1986 și 1990 au afectat grav structura de rezistență, imobilul fiind încadrat în clasa I de risc seismic. Primăria arată că, înainte de intervenție, clădirea ajunsese într-o stare avansată de degradare, fiind plină de gunoaie și moloz. În 2022 au fost realizate procedurile de expropriere, iar din 2023 Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a început lucrările de punere în siguranță. Lucrările au inclus sprijinirea elementelor de zidărie cu stâlpi metalici și grinzi de lemn, precum și realizarea unui sistem pentru preluarea apelor pluviale, pentru a preveni infiltrațiile în subsol. În timpul intervențiilor au fost evacuate aproximativ 2.000 de tone de gunoaie din interiorul clădirii. De asemenea, a fost păstrată cărămida de acum 167 de ani. În prezent, clădirea nu mai presupune un un pericol public. În etapa următoare, autoritățile pregătesc organizarea unui concurs internațional de soluții pentru proiectarea restaurării clădirii, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România. În paralel, se desfășoară investigații arheologice, analize ale terenului și proceduri pentru obținerea avizelor necesare, precum și identificarea unor surse de finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea completă a imobilului.
O regizoare de origine română, Natalie Musteață, e în cursa pentru Oscar cu scurtmetrajul distopic, Two People Exchanging Saliva
Românca Natalie Musteață se numără printre regizorii nominalizați la premiile Oscar din acest an, cu scurtmetrajul său, „Two People Exchanging Saliva”, potrivit portalului Urban.ro. Scurtmetrajul lui Natalie Musteață, realizat împreună cu Alexander Singh, este selectat pentru categoria „Best Live Action Short Film”. Filmul, despre care Urban scrie că este „unul dintre cele mai discutate filme scurte ale ultimului an”, propune un univers neobișnuit, în care gesturile de intimitate sunt interzise, după cum notează publicația citată. Violența ca monedă normală de schimb În această societate imaginară, un sărut e pedepsit cu moartea, iar plata pentru bunuri și servicii se face cu palme peste față. În acest fel, violența devine normă, în timp ce tandrețea e considerată periculoasă. Povestea e construită pe un fir narativ aparent simplu: două femei se întâlnesc într-un mall: o clientă bogată și o tânără vânzătoare. Între ele apare „o atracție fragilă”, care nu poate fi transpusă în tandrețe, pentru că aceasta e condamnabilă în această societate șuie. Distopie, ironie, până la urmă, poezie Acesta este firul tragic, cu oarece apucături ironice, care trimite la teme grele: controlul social, frica, modul în care norma colectivă îți dictează cele mai intime zone ale vieții. Regizoarea Natalie Musteață e născută în România și trăiește și lucrează în SUA, în New York. Are background în cercetare și în curatoriat de artă contemporană. Are un doctorat în istoria artei și a activat în mediul academic și muzeal, organizând expoziții și studiind relația dintre artă, limbaj și societate. Lungul drum al filmului prin festivaluri Scurtmetrajul a avut premiera la Telluride Film Festival, scrie Urban, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din lume, unde a atras atenția criticilor prin combinația de distopie, umor absurd și comentariu social. Ulterior, filmul a circulat în numeroase festivaluri internaționale, până când a ajuns pe lista scurtă a nominalizărilor la Oscar. Fotografiile oficiale ale filmului și portretele actorilor și realizatorilor au fost realizate de fotograful român Tudor Cucu, notează Urban.ro.