Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie
Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute
Bucureștiul devine, timp de patru weekenduri, un spațiu viu pentru design și creativitate
Programul se desfășoară în perioada 27 mai – 21 iunie și include 15 expoziții curatoriate, realizate cu ajutorul a peste 50 de organizații, artiști și instituții culturale. Inițiativa este semnată de Cartierul Creativ și propune o serie de intervenții urbane menite să reactiveze zonele cu potențial cultural din Capitală. „Comunitățile creative sunt cel mai valoros activ al unui oraş. Nu sunt doar grupuri de oameni cu interese comune, sunt motoare de schimbare urbană, capabile să transforme un cartier, o stradă sau o idee într-un catalizator de energie şi valoare pentru întregul oraş. Din 2017, experimentăm această dinamică prin acțiunile Cartierului Creativ, iar BDF Communities pune exact această forță în mişcare, printr-un traseu de intervenții urbane şi 15 expoziții curatoriate în Amzei, Grivița şi Brezoianu, organizate şi dezvoltate prin energia a peste 50 de colaboratori. Odată cu Bucharest Design Festival, vrem să arătăm că designul nu se face doar în studiouri, ci se face pe stradă, împreună.” a declarat Ioana Pîrvu, Project Director Cartierul Creativ. Zona Grivița devine, între 29 mai și 21 iunie, o microzonă creativă activă. La Muzeul Național al Literaturii Române este prezentată expoziția ALT+REALITY, care explorează procesul de concept art, de la schiță la forme tridimensionale. Punct central pentru industriile creative La Teatrul Grivița 53, publicul poate descoperi o expoziție dedicată designerului Simone Rocha, iar la Grivița Creative Corner sunt expuse lucrările lui Andrei Tripșa, reunite sub titlul Desene animate din România. În plus, Phenomena Laboratory își deschide noul sediu și propune o instalație care explorează relația dintre spațiu, lumină și timp, într-o reinterpretare contemporană a arhitecturii. În Piața Amzei, în clădirea deGalben, sunt reunite șase expoziții care acoperă mai multe domenii ale designului. De la proiecte de design grafic premiate la nivel național, până la instalații dedicate lui Constantin Brâncuși și proiecte despre transformarea urbană, spațiul devine un punct central pentru industriile creative. Publicul poate vedea și expoziții despre arhitectură sustenabilă, identitate artistică sau reinterpretări ale bucătăriei românești ca spațiu cultural. Zona Brezoianu aduce împreună designul internațional și scena locală. La Entrance Store este prezentată colaborarea dintre artistul Dan Perjovschi și brandul Comme des Garçons, într-o expoziție construită în jurul acestui parteneriat artistic. La Palatul Universul, expoziția Legături Chimice explorează industria chimică din România, iar alte spații găzduiesc proiecte dedicate publicității și designului contemporan. Programul este completat de un târg de design independent, dedicat producătorilor locali. Bucharest Design Festival 2026 are loc între 20 mai și 21 iunie, în peste 150 de spații din București. Prin BDF Communities, organizatorii propun o experiență care aduce designul mai aproape de oameni și transformă orașul într-un traseu cultural accesibil, construit în jurul ideilor, colaborării și comunității. Prima ediție a Bucharest Design Festival va fi organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Nicușor Dan. Inițiativa marchează o recunoaștere oficială a rolului designului în promovarea identității culturale contemporane a României.
Serialul Adolescence a dominat Premiile BAFTA TV 2026, obținând patru trofee
Premiile BAFTA pentru televiziune au fost decernate duminică la Londra, oferind premii celor mai bune programe, actori și prezentatori de pe micul ecran din ultimele 12 luni. Serialul „Adolescence”, care a stârnit controverse în rândul publicului pentru portretizarea cutremurătoare a violenței comise de adolescenți dezorientați, a dominat Premiile BAFTA TV. Serialul a obținut patru trofee, printre care premiul pentru cel mai bun serial dramatic limitat, în timp ce Stephen Graham a câștigat premiul pentru cel mai bun actor principal, relatează The Guardian. De asemenea, Owen Cooper, cel care îl interpretează pe Jamie Miller în serial, un băiat de 13 ani arestat pentru uciderea unei fete în școala în care învăța, a câștigat și premiul pentru cel mai bun actor în rol secundar, iar Christine Tremarco a obținut titlul de cea mai bună actriță în rol secundar. Lista principală a câștigătorilor și a celor nominalizați Seriale dramatice CÂȘTIGĂTOR: Code Of Silence A Thousand Blows Blue Lights This City Is Ours Seriale dramatice limitate CÂȘTIGĂTOR: Adolescence I Fought The Law Trespasses What It Feels Like For A Girl Cel mai bun actor CÂȘTIGĂTOR: Stephen Graham – Adolescence Colin Firth – Lockerbie: A Search for Truth Ellis Howard – What it Feels Like for a Girl James Nelson-Joyce – This City is Ours Matt Smith – The Death of Bunny Munro Taron Egerton – Smoke Cea mai bună actriță CÂȘTIGĂTOARE: Narges Rashidi – Prisoner 951 Aimee Lou Wood – Film Club Erin Doherty – A Thousand Blows Jodie Whittaker – Toxic Town Sheridan Smith – I Fought The Law Siân Brooke – Blue Lights Actor în rol secundar CÂȘTIGĂTOR: Owen Cooper – Adolescence Ashley Walters – Adolescence Fehinti Balogun – Down Cemetery Road Joshua Mcguire – The Gold Paddy Considine – MobLand Rafael Mathé – The Death of Bunny Munro Cea mai bună actriță în rol secundar CÂȘTIGĂTOARE: Christine Tremarco – Adolescence Aimee Lou Wood – The White Lotus Chyna McQueen – Get Millie Black Emilia Jones – Task Erin Doherty – Adolescence Rose Ayling-Ellis – Reunion Cel mai bun actor într-o comedie CÂȘTIGĂTOR: Steve Coogan – How Are You? It’s Alan Jim Howick – Here We Go Jon Pointing – Big Boys Lenny Rush – Am I Being Unreasonable? Mawaan Rizwan – Juice Oliver Savell – Changing Ends Cea mai bună actriță într-o comedie CÂȘTIGĂTOARE: Katherine Parkinson – Here We Go Diane Morgan – Mandy Jennifer Saunders – Amandaland Lucy Punch – Amandaland Philippa Dunne – Amandaland Rosie Jones – Pushers Divertisment CÂȘTIGĂTOR: Last One Laughing The Graham Norton Show Michael Mcintyre’s Big Show Would I Lie To You Emisiuni de divertisment CÂȘTIGĂTOR: Bob Mortimer – Last One Laughing Amanda Holden & Alan Carr – Amanda & Alan’s Spanish Job Claudia Winkleman – The Celebrity Traitors Lee Mack – The 1% Club Rob Beckett & Romesh Ranganathan – Rob & Romesh Vs… Romesh Ranganathan – Romesh: Can’t Knock the Hustle Reality CÂȘTIGĂTOR: The Celebrity Traitors The Jury: Murder Trial Squid Game: The Challenge Virgin Island
Începe Festivalul de Film de la Cannes. O producție românească, printre favorite
Spectacolul de pe Coasta de Azur va găzdui, începând de marți, unele dintre cele mai așteptate filme ale anului, într-o paradă constantă de covoare roșii și premiere de amploare. Anul acesta, studiourile de la Hollywood sunt în mare parte pe tușă. Dar, timp de peste 78 de ani, Cannes a fost o vitrină de neegalat pentru unii dintre cei mai buni producători cinematografici, potrivit AP. Anul trecut, printre nominalizările la Oscar s-au numărat și filme precum „Sentimental Value”, „The Secret Agent” și „It Was Just an Accident”. Anul acesta este la fel de probabil să producă o serie de concurenți. În ultimii ani, filme precum „Parasite” și „Anora” au fost lansate la Cannes și au câștigat premiul pentru cel mai bun film la Premiile Academiei. Juriul care decide premiul Palme d’Or din acest an este prezidat de cineastul sud-coreean Park Chan-wook . La ceremonia de deschidere de marți, Cannes va acorda, de asemenea, un Palme d’Or onorific lui Peter Jackson. Ulterior, va primi și Barbra Streisand unul. Așadar, vor fi multe de urmărit la Cannes-ul din acest an, inclusiv „Lotusul Alb”. Serialul HBO a ajuns pe Croisette – faimoasa promenadă a orașului mediteranean – pentru a filma cel de-al patrulea sezon. Câteva dintre filmele care ar trebui să facă furori la Cannes, potrivit AP, sunt: „Speranţă” Na Hong-jin nu este la fel de cunoscut ca unii dintre colegii săi cineaști coreeni, dar s-ar putea să fie pregătit pentru un moment de succes anul acesta. Cel mai recent film al său este un thriller SF de lungă durată, despre care directorul artistic de la Cannes, Thierry Fremaux, a spus că „schimbă constant genurile”. Distribuția include atât vedete coreene, cât și de la Hollywood, printre care Hwang Jung-min, Zo In-sung, Jung Ho-yeon, Michael Fassbender, Alicia Vikander și Taylor Russell. „Tigru de hârtie” Deși inițial nu a fost anunțat ca parte a competiției festivalului, cel mai recent film al lui James Gray, plasat în Queens, a fost adăugat ulterior. Și a devenit instantaneu unul dintre cele mai așteptate și cu vedete filme americane de la festival. Gray, cineastul filmelor „Armageddon Time” și „The Immigrant”, spune povestea a doi frați (Adam Driver, Miles Teller) care se implică în mafia rusă. Scarlett Johansson joacă în rol principal. „Fiord” Regizorul român Cristian Mungiu este un personaj important al cinematografiei europene datorită unor filme precum „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, câștigător al Premiului Palme d’Or în 2007, și „RMN” în 2022. Sebastian Stan și Renate Reinsve joacă în cel mai recent film al său în rolul unui cuplu româno-norvegian care se mută în orașul natal izolat din Norvegia al soției lor. „Sex și moarte între adolescenți în tabăra Miasma” Jane Schoenbrun s-a impus rapid ca o voce vitală în filmul american contemporan cu „I Saw the TV Glow” din 2024 și „We’re All Going to the World’s Fair” din 2021. Prezentat în secțiunea Un Certain Regard, noul film al lui Schoenbrun îi are în distribuție pe Hannah Einbinder și Gillian Anderson într-un film despre realizarea unui film slasher. „Patrie” Cineastul polonez Pawel Pawlikowski este cel mai bine cunoscut pentru două drame de epocă alb-negru, puternic concise: „Ida” și „Războiul Rece”. Cel mai recent film al său este al treilea. În rol principal, Hanns Zischler îl interpretează pe scriitorul german Thomas Mann, aflat într-o călătorie cu mașina după cel de-al Doilea Război Mondial. Îl însoțește fiica sa, interpretată de Sandra Hüller. „Din seninătate” Autorul japonez Ryusuke Hamaguchi își face debutul în limba franceză. Opusul lui Hamaguchi din 2021, „Drive My Car”, a intrat în istorie ca primul film japonez nominalizat la categoria cel mai bun film. Următorul său film din 2023, „Evil Does Not Exist”, a fost, de asemenea, aclamat. „All of a Sudden”, cu Virginie Efira și Tao Okamoto în rolurile principale, este despre un director de azil de bătrâni și un dramaturg japonez aflat în fază terminală. „Oi în cutie” Mult timp venerat pentru umanismul său delicat, cineastul japonez Hirokazu Kore-eda își va dezvălui cel mai recent film. Kore-eda a câștigat deja Palme d’Or în 2018 pentru „Shoplifters”. Dar cele trei decenii de experiență cinematografică l-au transformat într-un cineast de neratat, cu o tandrețe deosebită. Filmul SF „Sheep in the Box” este despre un cuplu care îndureră pierderea fiului lor și adoptă un robot umanoid bebeluș.
10 Mai, Ziua Independenței Naționale a României. Cele trei momente istorice care au marcat evoluția statului modern
România sărbătorește, pe 10 mai 2026, Ziua Independenței Naționale, una dintre cele mai importante date din istoria modernă a țării. Ziua are o puternică încărcătură simbolică și istorică, pentru că reunește trei evenimente fundamentale pentru formarea și consolidarea statului român modern: sosirea principelui Carol I în România, proclamarea și oficializarea Independenței de Stat, dar și proclamarea Regatului României. Totodată, ziua de 10 mai este asociată cu Ziua Regalității, având o importanță aparte în evoluția politică și instituțională a țării. Potrivit Legii nr. 189/2021, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în anul 2021, data de 10 mai a fost declarată oficial Ziua Independenței Naționale a României. Conform actului normativ adoptat de Parlament, această zi este sărbătoare națională, însă nu este considerată zi liberă legală. 10 Mai, o zi cu triplă semnificație istorică Semnificația zilei de 10 mai este strâns legată de unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României. Primul dintre acestea a avut loc în anul 1866, când Carol I a venit în România și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite. Evenimentul a reprezentat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și debutul unei bune perioade de modernizare administrativă, militară și politică a statului român. A doua mare semnificație este legată de anul 1877. În contextul războiului ruso-turc, România a decis să își afirme independența față de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlament independența de stat a României, iar pe 10 mai actul a fost promulgat oficial de domnitorul Carol I, dobândind astfel valoare juridică și simbolică drept act fundamental al statului român. Cea de-a treia semnificație istorică este legată de anul 1881, moment în care România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit primul rege al României. În perioada monarhiei, 10 mai a devenit Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului. Cum și-a câștigat România independența Independența României nu a fost doar rezultatul unui act politic, dar mai ales consecința unei confruntări militare care a rămas în istoria țării. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, armata română a luptat alături de trupele ruse împotriva Imperiului Otoman. Printre cele mai importante confruntări s-au numărat Asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile militare desfășurate pe linia Dunării. Implicarea armatei române a avut un mare rol în desfășurarea campaniei militare și a arătat cât de puternică este capacitatea statului român de a-și apăra independența prin organizare proprie și forță militară. Victoria din război a fost urmată de recunoașterea internațională a independenței României în cadrul Congresului de la Berlin din 1878. Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut oficial România ca stat independent și suveran, consfințind, deci, pe plan internațional, procesul început prin proclamarea independenței și susținut ulterior pe câmpul de luptă. Ceremonie militară organizată în București de Ziua Independenței Ceremonia militară organizată la București cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene va avea loc duminică, 10 mai, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”. Astfel de activități vor fi organizate, în colaborare cu autoritățile locale, și în municipiile reședință de județ, dar și în alte localități din țară unde sunt amplasate monumente dedicate acestor evenimente istorice
Manifestație pro-UE în centrul Capitalei de Ziua Europei, cu tema Un singur drum Europa. Mesajul lui Tudor Chirilă
UPDATE 20:00 Câteva sute de persoane se află, la această oră, în Piața Victoriei. Participanții la manifestație scandează „Europa, Europa!”. UPDATE 19:30 Manifestanții au ajuns la Piața Victoriei. UPDATE 19:05 Peste 100 de persoane s-au adunat până la această oră în fața Teatrului Național București, la marșul pentru Europa, iar numărul participanților este în creștere. Jandarmeria a restricționat o parte din bulevardul „Nicolae Bălcescu”, iar manifestanții s-au mutat pe carosabil în pregătirea deplasării. Mulțimea a pornit deja în marș, urmând să ajungă, în cele din urmă, în Piața Victoriei. UPDATE 18:33 La manifestație participă și ministra de Externe Oana Țoiu, alături de europarlamentarul Dan Barna și de Cristian Seidler. UPDATE 18:31 La această oră, manifestanții au început să sosească în zona Teatrului Național, unde organizatorii împart baloane cu steagul Uniunii Europene, legate cu banderole tricolore. La fața locului s-au adunat deja câteva zeci de persoane. Între orele 19:30 și 20:30 aceștia vor merge pe traseul: Bulevardul Nicolae Bălcescu; Bulevardul Magheru; Piața Romană; Bulevardul Lascăr Catargiu; Piața Victoriei. Știrea inițială O manifestație cu tema „Un singur drum – Europa” are loc în această seară în centrul Capitalei, organizată cu ocazia Zilei Europei. La eveniment și-a anunțat participarea și artistul Tudor Chirilă. Organizatorii evenimentului au transmis pe Facebook că „Uniunea Europeană este vocea noastră – o voce a libertății, a drepturilor egale și a unei societăți în care fiecare individ are șansa de a trăi cu demnitate”. Aceștia au mai declarat că „statul de drept rămâne o necesitate fundamentală”. În mesajele publice, organizatorii au făcut precizări despre importanței valorilor democratice, afirmând că „fără adevăr, fără respectarea legii, fără o justiție independentă și fără investiții în educație, cercetare și cultură, nu poate exista un viitor democratic. Apartenența la Europa este cea mai sigură garanție a transparenței și a dreptății. Acum este momentul să susținem vocea comună a Europei – împotriva slăbiciunilor interne și a amenințărilor externe, împotriva injustiției, a minciunii, a corupției și dezbinării!”. Evenimentul cu aceeași temă a inclus o mobilizare foarte mare și în anii precedenți, inclusiv la marșul pro-UE din 2025, organizat înainte de turul al doilea al alegerilor prezidențiale dintre Nicușor Dan și George Simion. Participanții se vor aduna în Piața Universității începând cu ora 17:00, de unde vor porni în marș spre Piața Victoriei la ora 19:30. Jandarmeria Capitalei a anunțat că va asigura ordinea publică și protecția participanților pe durata evenimentului. De asemenea, manifestația a fost avizată de Comisia de Avizare a Cererilor de Organizare a Adunărilor Publice din cadrul Primăriei Municipiului București, cu următorul program: între 17:30 – 18:00, adunarea participanților în Piața Universității, zona Pieței 21 Decembrie 1989 și trotuarul din fața Teatrului Național București între 18:00 – 19:30, adunare publică și alocuțiuni între 19:30 – 20:30, marș pe traseul Piața Universității – Bd. Nicolae Bălcescu – Bd. Gheorghe Magheru – Piața Romană – Bd. Lascăr Catargiu – Piața Victoriei între 20:30 – 22:30, adunare în Piața Victoriei între 22:30 – 23:00, plecarea participanților Autoritățile române au precizat că, în funcție de numărul participanților, traficul din zona Pieței Victoriei ar putea fi restricționat. La eveniment participă și artistul Tudor Chirilă, care a transmis pe Facebook că „cei care vor sǎ se bucure de faptul cǎ aparținem de UE o pot face azi de la 17 în Piața Universitǎții. Cicǎ algoritmii nu prea ajutǎ evenimentul sǎ se distribuie aşa cǎ las linkul în comentarii. Se va porni în marş cätre Piața Victoriiei”. „PS. Euroscepticii se pot bucura astǎzi de marşul dictatorului Putin, de la Moscova, i-a dat voie Zelenski sǎ-l facǎ. Celebreazǎ victoria URSS în al doilea rãzboi mondial, dar nu reuşesc sǎ celebreze victoria asupra Ucrainiei, stat pe care Rusia l-a invadat în 2022. PS2. Sǎ ciocnim un pǎhǎrel pentru Románia în Europa. PS 3. Pe 10 mai Carol 1 a promulgat prin lege independența României, dar declarația s-a consemnat cu o zi înainte în Parlament. O coincidențǎ frumoasǎ”, a mai transmis Tudor Chirilă. Jandarmeria Română a transmis și recomandarea ca șoferii să evite zona centrală pe durata desfășurării manifestației.
Spectacolul Faust, a cărui premieră a fost acum 20 de ani, sold out la FITS
Biletele pentru cea de-a 33-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, care are loc în perioada 19 – 28 iunie, s-au pus în vânzare de miercuri, 6 mai. Până joi, spectacolele „Faust”, regia Silviu Purcărete, „Ivanov”, regia Eugen Jebeleanu, „Copiii Medeei”, regia Milo Rau, „O noapte cu Morricone”, Centro Coregrafico Nazionale, „Don Quijote” regia Alexandru Dabija și „Metamorfoza”, regia Yuri Kordonsky, sunt deja sold out. 2026 a depășit recordul stabilit în 2025 privind vânzarea de bilete În primele ore s-au vândut cu 25% mai multe bilete decât anul trecut, an care a depășit toate recordurile din istoria FITS. De asemenea, în primele ore s-au vândut și aproximativ 100 de bilete și abonamente pentru spectacolele care vor fi transmise online. Pentru prima dată în istoria FITS, au fost rezervate, încă din prima zi, toate locurile pentru spectacolele din cadrul Festivalului Universităților de Teatru. Aproape 3.000 de utilizatori din 39 de țări au vizitat site-ul sibfest.ro în prima jumătate de oră, cele mai multe accesări fiind din România, Austria, Japonia, SUA, Marea Britanie, Germania și Țările de Jos. În momentul de vârf, 1662 de utilizatori accesau site-ul sibfest.ro concomitent. Tema ediției din 2026 este „SUFLET” „Munca pe care am depus-o în ultimul an, în ciuda tuturor provocărilor pe care le-am avut, este forma noastră de a spune MULȚUMESC publicului care și în acest an vine alături de noi. Anul trecut a fost unul al recordurilor absolute, cu vânzări uriașe în primele ore și nu credeam că putem să depășim acele cifre, dar iată că publicul ne-a demonstrat că este nerăbdător să aibă parte de Miracolul artei. Este o ediție de suflet, pentru suflet, care sperăm să rămână mulți ani în sufletele tuturor celor care vor fi la Sibiu între 19 și 28 iunie.” a declarat Constantin Chiriac, Președintele FITS și directorul general TNRS. Sunt în vânzare ultimele bilete pentru spectacolele: „Visul unei nopți de vară”, „Povestea prințesei deocheate”, „Sex, bani și foame”, „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie” (reprezentația de la ora 20:00). Tema ediţiei din acest an este „SUFLET” și subliniază că mai presus de tehnologie stă sufletul, fie că e vorba de cel al artistului sau al spectatorului.
Bujorul, floarea națională a României, domină vânzările de primăvară. Cum arată sera de bujori din Vitan
În același timp, bujorii au un impact direct asupra comportamentului de consum. Comenzile care îi includ au o valoare medie cu aproximativ 60% mai mare decât media platformei, iar clienții care îi cumpără comandă mai des și sunt dispuși să cheltuie semnificativ mai mult. Practic, floarea funcționează ca un accelerator al valorii coșului de cumpărături în perioada scurtă în care este disponibilă. Popularitatea lor este alimentată și de componenta culturală puternică. În România, bujorul este asociat frecvent cu ideea de cadou și cu evenimente importante, precum nunți sau aniversări, ceea ce îl transformă într-un produs care generează cumpărături spontane. Cei mai apreciați și căutați bujori sunt cei în culorile roșu, corai și roz, iar florile sunt deseori incluse în buchete mixte sau aranjamente premium. Floris Co cultivă în sera lor imensă din Vitan peste zece tipuri de bujori, alături de alte flori, și exportă în Europa. Pe 15 mai, este sărbătorită anual Ziua Bujorului Românesc. Mai multe regiuni din țară organizează festivaluri dedicate acestei flori, care promovează protejarea și cultivarea ei. Din punct de vedere comercial, bujorul se remarcă printr-o combinație rară în retail: vizibilitate ridicată, sezonalitate scurtă, impact vizual puternic și capacitate de creștere a valorii medii a comenzilor. Toate aceste elemente contribuie la performanța lor în perioada de vârf a primăverii. Cum prelungești durata de viață a bujorilor Pentru a prelungi durata de viață a bujorilor după achiziție, specialiștii recomandă păstrarea acestora într-un vas din sticlă opacă, ferit de curent și de lumina directă a soarelui. De asemenea, tulpinile trebuie tăiate oblic înainte de a fi puse în apă, apa trebuie schimbată la fiecare 1–2 zile, iar frunzele aflate sub nivelul apei ar trebui îndepărtate pentru a preveni deteriorarea mai rapidă a florilor. În aceste condiții, bujorii pot rămâne proaspeți mai mult timp. Sezamo, supermarket online parte din grupul european Rohlik, este platforma care a raportat aceste date, în urma vânzărilor din sezonul de primăvară. Compania activează în România din 2022 și operează ca parte a unei rețele europene de comerț online alimentar. Florile sunt furnizate de Floris Co, producător român cu peste 30 de ani de experiență în cultivarea florilor, care colaborează cu Sezamo pentru livrarea bujorilor către clienți din București și Ilfov.
Madama Butterfly, pe scena Operei Naționale București
Acțiunea se deschide în Nagasaki, într-o casă cochetă de pe colină, unde tânăra Cio-Cio-San, numită cu gingășie Butterfly, își unește destinul cu ofițerul american Pinkerton. În timp ce consulul Sharpless îl avertizează pe ofițer asupra seriozității cu care tânăra tratează căsătoria, aceasta își rupe toate legăturile cu familia pentru a-l urma pe bărbatul iubit. Departe de a fi o joacă, dragostea ei devine singurul refugiu într-o lume care o respinge. Trec trei ani în care Butterfly crește singură copilul rod al acestei iubiri, refuzând să accepte că Pinkerton, plecat peste ocean, ar putea s-o fi uitat. Încrederea ei în jurământul lui rămâne neclintită, chiar și atunci când Sharpless, vizibil tulburat, se întoarce cu vestea că ofițerul este acum recăsătorit și revine doar pentru a-și lua fiul. Durerea unei mame devine oglinda unei tragedii universale. După o noapte de așteptare plină de speranță, Butterfly adoarme, iar zorii aduc cu ei sunetul navei care intră în port. Încrezătoare, se pregătește să-și întâmpine soțul, însă Pinkerton apare însoțit de Kate, noua sa soție, iar adevărul crud este dezvăluit. Suzuki, loiala cameristă, înțelege înaintea tuturor că sfârșitul este inevitabil. Cu o demnitate sfâșietoare, Butterfly acceptă realitatea și îi cere lui Pinkerton să-și ia copilul. În timp ce micuțul își așteaptă tatăl, ea își curmă viața, lăsând ca ultim ecou strigătul disperat al celui care a pierdut prea târziu ceea ce nu a știut să prețuiască. Regie: Jean Rânzescu Decor: Theodor Kiriakoff Suruceanu Costume: Elena Feodorov Adaptare scenografică: Cătălin I. Arbore Maeștri de cor: Adrian Ionescu, Ethan Schmeisser Asistent de regie: Alexandru Nagy Dirijor: Daniel Jinga Distribuția: Butterfly: Marta Sandu Ofrim – debut; Pinkerton: Daniel Magdal; Suzuki: Mihaela Ișpan; Kate: Cristina Eremia; Sharpless: Vicentiu Țăranu; Goro: Ioan Coca; Yamadori: Daniel Filipescu; Bonzo: David Miron; Comisarul imperial: Vasile Chișiu; Ofițerul stării civile: Mihai Iacob; Copilul: Nicolas Mamot Cu participarea Orchestrei și a Corului Operei Naționale București. Când emoția devine artă și fiecare notă spune o poveste, ia naștere o experiență care te schimbă pentru totdeauna. Un spectacol copleșitor, o poveste atemporală și o muzică ce pătrunde până în cele mai adânci straturi ale sufletului, ”Madama Butterfly” este opera care nu trebuie ratată, duminică, 10 mai, de la ora 18:30, la Opera Națională București.
Cinema Marconi, monument Art Deco din București, intră în restaurare cu echipa care a refăcut Notre-Dame de Paris
Una dintre cele mai valoroase clădiri Art Deco din București intră în restaurare cu o echipă franceză de excepție, potrivit cinemamarconi.ro. ARCEN a anunțat lansarea oficială a campaniei pentru salvarea Cinema Marconi – o bijuterie arhitecturală din 1930, situată pe Calea Griviței – și deschiderea platformei cinemamarconi.ro, prin care proiectul poate fi susținut de publicul larg și de mediul de afaceri. Un proiect cu nași uriași Proiectul se desfășoară în parteneriat cu o echipă franceză coordonată de arhitectul Fabien Drubigny, care a participat în ultimul deceniu la unele dintre cele mai importante șantiere de patrimoniu din Europa: restaurarea catedralei Notre-Dame de Paris, a picturilor din Palatul Versailles și a Panthéonului. Firma Aurige a contribuit la reconstrucția săgeții Notre-Dame, ridicată din nou în iarna 2024–2025, iar Atelier Roland Nonnotte își trage genealogia direct din restauratorii plafoanelor de la Versailles din secolul al XVIII-lea. „… fără să mai îndrăznim că poate fi salvată” Bugetul estimat pentru restaurare depășește 10–12 milioane de euro, iar redeschiderea este prevăzută pentru 2030–2031, la centenarul clădirii. „Acum un an, treceam pe lângă această ruină fără să mai îndrăznim să credem că poate fi salvată. Astăzi, împreună cu echipa care a refăcut Notre-Dame și Panthéonul, intrăm în linie dreaptă”, a declarat Edmond Niculușcă, fondatorul ARCEN și coordonatorul proiectului. În viziunea echipei, Cinema Marconi nu va redeveni doar un cinematograf. Proiectul prevede trei săli de cinema, un centru de arte vizuale pentru tineri, spații pentru cursuri, expoziții și dezbateri, dar și restaurant, bar, club și o cafenea cu librărie. „Bucureștiul are cea mai mare densitate de arhitectură Art Deco din Europa” Modelul de inspirație este Le CENTQUATRE din Paris – fostul antrepozit municipal transformat într-un centru cultural care primește 600.000 de vizitatori pe an. O atenție specială va fi acordată copiilor și adolescenților din cartier, cărora, după cum notează inițiatorii proiectului, „de zeci de ani nu li s-a mai oferit nimic”. Miza este, în ochii organizatorilor, una care depășește granițele Bucureștiului. „Bucureștiul are cea mai mare densitate de arhitectură Art Deco din Europa. Ce am moștenit aici aparține și Europei”, a subliniat Niculușcă. Campania de strângere de fonduri este deschisă atât persoanelor fizice – care pot redirecționa 3,5% din impozitul pe venit prin Formularul 230, fără niciun cost – cât și companiilor, care pot redirecționa până la 20% din impozitul pe profit printr-un contract de sponsorizare. Mai multe detalii sunt disponibile pe cinemamarconi.ro.