Lucrările timpurii ale lui Klimt, accesibile publicului pentru prima dată / Turiștii urcă pe schele la Burgtheater din Viena
Zeci de ani accesibile doar conservatorilor și experților, zece picturi în ulei realizate de Gustav Klimt pe tavanele Burgtheater-ului din Viena pot fi văzute acum de aproape de orice iubitor de artă, în cadrul unor tururi ghidate zilnice organizate pe schelele montate pentru restaurarea lucrărilor. Picturile se află la 18 metri înălțime și sunt supuse unui amplu proces de restaurare, după ce au suferit daune cauzate de apă. Lucrările sunt curățate manual, cu bețișoare de bumbac și apă condensată. O comandă de tinerețe „Ni s-a permis să investim câteva sute de mii de euro pentru a-l lăsa pe Gustav Klimt să strălucească din nou în splendoarea sa originală”, a declarat directorul comercial al teatrului, Robert Beutler. Klimt a realizat aceste picturi între 1886 și 1888, la vârsta de 24 de ani, alături de fratele său Ernst și de pictorul Franz Matsch. A fost prima comandă importantă din cariera artistului, care avea să devină ulterior una dintre figurile centrale ale modernismului artistic de la începutul secolului al XX-lea, cunoscut îndeosebi pentru stilul său îndrăzneț de tip Art Nouveau. Klimt, „Romeo și Julieta” și o țigară Lucrările înfățișează scene din istoria teatrului universal. Una dintre cele mai impresionante îl prezintă pe Klimt însuși alături de cei doi colaboratori ai săi, privind o reprezentație a piesei „Romeo și Julieta” la Teatrul Globe din Londra secolului al XVI-lea, în prezența reginei Elisabeta I. Este singurul autoportret cunoscut al artistului. De pe schele, vizitatorii pot descoperi detalii imposibil de observat de la nivelul sălii – figurine fin pictate sau, de pildă, țigara din degetele lui Ernst Klimt, fratele artistului, cunoscut pentru obiceiul său de a fuma. „O experiență pur și simplu unică” „Să fii atât de aproape de aceste picturi proaspăt renovate – o experiență pur și simplu unică”, a mărturisit Susanne Höllinger, una dintre vizitatorii recenți. Tururile ghidate sunt disponibile zilnic până în august, când schelele vor fi demontate. Biletele costă 25 de euro și pot fi achiziționate pe site-ul Burgtheater-ului.
Pulitzer 2026: investigațiile despre Trump și Gaza au adus cele mai importante premii
Premiul Pulitzer, fondat în 1917 de Joseph Pulitzer și administrat de Columbia University, recompensează anual excelența în jurnalism, literatură și muzică. În total, sunt acordate 22 de premii, dintre care 15 pentru jurnalism. Categoria considerată cea mai importantă, „Public Service”, a revenit publicației The Washington Post pentru investigațiile privind modul în care administrația Trump a reorganizat instituțiile federale americane. Juriul a apreciat documentarea detaliată a unui proces descris drept „haotic și lipsit de transparență”, precum și impactul acestuia asupra administrației și societății americane. Congrats to Washington Post reporter Hannah Natanson on winning the Pulitzer for covering the Trump regime, especially Elon Musk’s DOGE. In January, Natanson’s home was raided in an outrageous move by Kash Patel’s FBI, and agents seized her phone, two computers, and even a… pic.twitter.com/1QJEvjzemP — Republicans against Trump (@RpsAgainstTrump) May 5, 2026 The New York Times, trei premii Pulitzer The New York Times a obținut trei premii, inclusiv pentru jurnalism investigativ. Redacția a fost premiată pentru articole despre presupuse conflicte de interese ale lui Donald Trump și despre modul în care acesta și-ar fi favorizat familia și aliații politici. Tot publicația americană a fost recompensată și pentru articole de opinie semnate de jurnalista Masha Gessen, dedicate ascensiunii regimurilor autoritare. Un alt Pulitzer a fost acordat fotografului Saher Alghorra pentru imaginile realizate în Gaza Strip, care surprind efectele războiului și criza umanitară din enclavă. Reuters și Associated Press, premiate pentru investigații internaționale Agenția Reuters a fost recompensată pentru o serie de investigații despre extinderea puterilor executive ale lui Trump și influența cercului său politic. La categoria „International Reporting”, jurnaliști ai Associated Press au fost premiați pentru o anchetă privind tehnologiile de supraveghere dezvoltate în China și utilizate ulterior inclusiv de autoritățile americane de frontieră. Doi jurnaliști Reuters au primit Pulitzerul pentru „Beat Reporting” după o serie de articole despre modul în care Meta expune utilizatorii, inclusiv minori, la fraude și manipulări generate cu ajutorul inteligenței artificiale. Breaking news și alte proiecte premiate Premiul pentru breaking news a fost acordat publicației Minnesota Star Tribune pentru relatarea atacului armat asupra unei școli catolice din Minneapolis, soldat cu moartea a doi copii. La categoria fotografie de reportaj, The Washington Post a fost premiat pentru un material despre o familie afectată de cancer, descris de juriu drept „sfâșietor și de o frumusețe dureroasă”. Printre proiectele premiate s-a numărat și un reportaj în format bandă desenată publicat de Bloomberg, dedicat riscurilor tehnologiilor digitale și supravegherii moderne.
Muzeul Orsay din Paris inaugurează un spațiu dedicat operelor jefuite de naziști
Marți, Muzeul Orsay din Paris deschide un spațiu expozițional, dedicat operelor găsite în Germania după al Doilea Război Mondial, unele dintre ele jefuite, pentru a transmite mai departe amintirea acelei perioade, relatează Le Figaro. Printre tablourile expuse, se regăsesc lucrări realizate de Renoir, Degas și Boudin, dar și de pictori mai puțin cunoscuți. Operele vor fi expuse într-o sală intitulată „Cui aparțin aceste opere?”. „În spatele acestei simple întrebări se ascunde o anchetă uneori dureroasă, care face apel la memorie, investigație și speranța justiției”, a explicat, luni, cu ocazia prezentării sălii, Annick Lemoine, președinta muzeului, potrivit aceleiași surse. Localizarea proprietarilor, tot mai dificilă Muzeul Orsay deține încă 225 din cele aproximativ 2.200 de lucrări încredințate muzeelor franceze, în cadrul programului MNR („Musées Nationaux Récupération”). Acestea sunt lucrările care nu au fost recuperate de proprietarii lor, dintre cele aproximativ 100.000 de bunuri culturale declarate jefuite de la evrei sau achiziționate în Franța în timpul ocupației. Dintre acestea 60.000 au fost recuperate după război și returnate, în timp ce statul a vândut unele dintre celelalte la începutul anilor 1950. „La mai bine de 80 de ani de la sfârșitul războiului, localizarea proprietarilor devine din ce în ce mai dificilă”, explică François Blanchetière, curator-șef al secției de sculptură din cadrul muzeului. Cu toate acestea, procesul de urmărire a operelor de artă continuă, în special prin intermediul internetului și al inteligenței artificiale, cu aproximativ 30 de cazuri aflate în prezent în curs de examinare în Franța. Un proces real de investigație „Este un proces de investigație real, uneori foarte complex”, subliniază experta Inès Rotermund-Reynard, responsabilă de acest caz la Muzeul Orsay. Acest lucru este demonstrat de cercetările efectuate pentru a determina proveniența tabloului „Le Souper au bal” („Cina la bal”), un tablou de Edgar Degas, cumpărat de un colecționar evreu deportat la Auschwitz, dar revândut la o dată necunoscută și apoi achiziționat de un muzeu german, mai precizează sursa. La începutul lunii aprilie, Curtea Supremă a statului New York a ordonat restituirea unui tablou de Modigliani către moștenitorul său unic, un fermier francez care locuiește în Dordogne, după ce a fost jefuit în timpul războiului de la un comerciant de antichități evreu britanic.
Expoziția Brâncuși 150, dedicată marelui sculptor, se deschide la Biblioteca Națională a României
Expoziția reunește lucrările a 29 de artiști contemporani români, realizate în tehnici tradiționale de gravură, și propune o reinterpretare modernă a universului artistic brâncușian. Evenimentul are ca obiectiv promovarea valorilor artei românești printr-un dialog între tradiție și expresia artistică actuală. Proiectul este organizat de Fundația Inter-Art Aiud, în parteneriat cu Muzeul Național Constantin Brâncuși și sub patronajul Ministerul Culturii. Inițiativa face parte dintr-un demers internațional mai amplu, care include expoziții similare desfășurate în mai multe regiuni ale lumii. Vernisajul va avea loc vineri, 8 mai, de la ora 16:00, la sediul Bibliotecii Naționale din București, în prezența organizatorilor și a unor invitați din mediul cultural. Curatorul expoziției este Anca Sas, iar la deschidere vor lua cuvântul, printre alții, Bogdan Gheorghiu, directorul general al instituției gazdă, Denisa Șuță, managerul muzeului din Târgu Jiu, și Ștefan Balog, președintele Fundației Inter-Art Aiud. Expoziția va putea fi vizitată până la 8 iunie 2026. Organizatorii subliniază că proiectul își propune să reafirme relevanța operei lui Constantin Brâncuși în patrimoniul cultural universal și să sprijine promovarea artiștilor români contemporani pe plan internațional.
MNIR: Peste 9.000 de persoane au admirat coiful de la Coţofeneşti şi brăţările dacice în perioada 22 aprilie-3 mai
În perioada 22 aprilie-3 mai, peste 9.000 de vizitatori au trecut pragul Muzeului Național de Istorie a României pentru a vedea coiful de Coțofenești și cele două brățări dacice, care au fost readuse recent în țară. Potrivit MNIR, în perioada următoare, coiful de la Coțofenești va fi supus unor analize științifice detaliate, în vederea completării documentației ce urmează a fi înaintată Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. De asemenea, „coiful de la Coțofenești va fi subiectul unor investigații neinvazive”, care includ examinări macroscopice și microscopice pentru evaluarea stării de conservare, mai menționează MNIR. De asemenea, vor fi utilizate metode moderne precum „spectroscopie cu fluorescență de raze X (XRF) – tehnică de analiză neinvazivă pentru determinarea compoziţiei elementale” și fotogrametria, „prin care se poate construi un model 3D fidel, util pentru documentare, prezentare și arhivare digitală”. MNIR mai precizează că specialiștii vor realiza măsurători detaliate și o cartografiere completă a eventualelor deformări sau intervenții anterioare, urmând ca rezultatele să fie comparate cu cele existente dinaintea furtului, pentru a identifica „eventualele modificări survenite și pentru stabilirea celor mai bune metode și tehnici de restaurare”. Totodată, cei care nu au reușit să ajungă la muzeu pentru a admira tezaurul dacic revenit în țară, vor putea să mai vadă doar cele două brățări dacice din aur. Acestea nu necesită intervenții de restaurare și vor putea fi admirate în expoziția permanentă Tezaurul Istoric. În data de 21 aprilie, coiful de la Coţofeneşti şi două brăţări dacice, recuperate în urma furtului din 2025 de la muzeul Drents din Olanda, au fost readuse în ţară.
MET Gala, cea mai extravagantă strângere de fonduri din SUA a adunat 42 de milioane de dolari. Ținutele alese de vedete
În fiecare an, acest eveniment extrem de exclusivist adună aproximativ 450 de invitați cu venituri mari din diverse domenii – modă, divertisment, politică, tehnologie, mass-media și sport – pentru ceea ce ar putea fi considerată cea mai „la modă” strângere de fonduri din lume, potrivit Vanity Fair. În acest an s-au strâns nici mai mult, nici mai puțin decât 42 de milioane de dolari, fiind o ediție care a depășit recordurile, potrivit Women’s Wear Daily. La ediția din acest an a Galei MET, un donator care a creat controverse a fost Jeff Bezos. Acesta a și participat la eveniment, dar s-a alăturat invitaților mai târziu în cursul serii. Spre deosebire de celelalte vedete care au participat, el nu a intrat alături de soția sa pe covorul roșu. După ce acesta și-a anunțat participarea, mulți americani i-au boicotat participarea pe rețele sociale, iar în New York au fost chiar și proteste care criticau prezența lui Bezos la gala din acest an. „Gala Met a lui Bezos: realizată prin exploatarea muncitorilor” era scris pe o pancartă, făcând referire la acuzațiile de încălcare a drepturilor angajaților, care umbresc de mult timp activitatea de comerț electronic a companiei Amazon, potrivit 6ABC. Though not walking the carpet together, Jeff Bezos and Lauren Sánchez Bezos didn’t miss the 2026 #MetGala party—sharing a sweet kiss and putting their romance on full display. 💕 pic.twitter.com/JWX7sUqi3E — HouseOfVanity (@HouseOfVanity88) May 5, 2026 Continuând controversele, însă de această dată pe plan vestimentar, vă prezentăm cele mai neobișnuite rochii ale vedetelor invitate la MET Gala 2026. Rihanna a apărut într-o rochie personalizată cu 115.000 de mărgele de cristal, marca casei de modă franceze Maison Margiela, în timp ce partenerul său, A$AP Rocky, era îmbrăcat într-o ținută cu o haină roz flamingo, marca Chanel. Sealed with a Rihanna and Rocky kiss… that’s a wrap on a magical #MetGala! 😘 pic.twitter.com/FR6oq2RqEB — ExtraTV (@extratv) May 5, 2026 Cardi B a apărut la MET Gala, cu o rochie deosebită, dar și cu o pereche de platforme roz, foarte înalte, ambele marca Marc Jacobs. Cardi B has arrived in a lace look at the 2026 Met Gala ✨ pic.twitter.com/I4IbZVpoJI — Page Six (@PageSix) May 5, 2026 Katy Perry a apărut la eveniment cu o rochie, o mască de metal și mănuși lungi, marca Stella McCartney. Ea nu și-a arătat identitatea de la început, iar publicul prezent la intrarea pe covorul roșu a fost surprins de ținuta aleasă de celebra cântăreață. #KatyPerry reveals her face on the #MetGala red carpet 🎭 pic.twitter.com/pGKSWzPjTD — New York Magazine (@NYMag) May 4, 2026 Heidi Klum, care este cunoscută ca model, dar și gazdă de televiziune a avut o apariție neobișnuită, luni, la MET Gala. Modelul germano-american a purtat un costum protetic, realizat de latex și spandex, inspirat de sculpturile din marmură din secolul al XIX-lea. Ținuta lui Klum a adus un omagiu sculpturii din 1847 a lui Raffaelle Monti, intitulată „Vestală cu voal”. Sculptura originală a fost comandată în 1846 și o reprezintă pe o vestală, preoteasă a zeiței romane antice Vesta, potrivit Women’ Wear Daily. If there’s one thing Heidi Klum loves…it’s a theme 😉 #MetGala pic.twitter.com/cP3y3mVCSP — The Hollywood Reporter (@THR) May 4, 2026 Actrița Sarah Paulson, cunoscută pentru rolul în serialul American Horror Story, a avut un accesoriu îndrăzneț, purtând o ținută personalizată de la Matières Fécales, care includea o mască pentru ochi atrăgătoare, realizată dintr-o bancnotă de 1 dolar. Ea a declarat că această bancnotă folosită pe post de mască pentru ochi era menită să reprezinte „1%”, după cum a relatat New York Magazine de pe covorul roșu, potrivit Vanity Fair. Sarah Paulson attends the 2026 Met Gala. pic.twitter.com/ZnE3dYBEtk — 21 (@21metgala) May 5, 2026 Kim Kardashian a purtat o ținută inspirată din anii ’60 Ținuta lui Kim Kardashian din acest an a fost inspirată direct din anii ’60. Inițial a fost concepută ca un model pentru o manechină, iar în această seară a fost adaptată pentru o obișnuită participantă la Met Gala și mondenă. Kardashian a colaborat cu artistul britanic Allen Jones pentru a crea această ținută de un portocaliu aprins pentru tema „Costume Art”, potrivit Vanity Fair. Kim Kardashian makes her way up the #MetGala steps in a look made from body plates crafted in the 1960s by artists Allen Jones + Whitaker Malem See every look: https://t.co/eFX9vJZyQx pic.twitter.com/zh2HlXczc0 — VANITY FAIR (@VanityFair) May 5, 2026 Beyoncé a atras toate privirile la Gala Met 2026 cu ținuta sa. Celebra cântăreață a purtat o rochie transparentă cu schelet din diamante, creată de Olivier Rousteing, asortată cu o haină de blană supradimensionată și o trenă. Ea a completat ținuta cu un colier sculptat din diamante, cercei și o coroană în formă de soare. Ea a participat la eveniment alături de soțul ei, Jay Z, și de fiica lor, Blue Ivy, potrivit Reality Tea. Jayz, Beyoncé and their daughter, blue ivy…. The first family of Newyork 😍✨ pic.twitter.com/GpysOaKooa — Oyindamola🙄 (@dammiedammie35) May 5, 2026 O altă rochie care ne-a atras atenția a fost ținuta tinerei cântărețe Doechii, care a venit desculță la eveniment, având însă pe picioare tatuaje în stil indian henna. Ea a purtat o rochie asimetrică de culoare Burgundy, creată de Marc Jacobs, cu un turban deosebit pe cap. Putem spune că ținuta sa ne-a dat „Anxietate”. Loving Doechii in Marc Jacobs #metgala2026 pic.twitter.com/6694hR2FlV — HYPEBEAST (@HYPEBEAST) May 5, 2026 Bineînțeles, acestea nu sunt singurele ținute deosebite, fiecare dintre vedetele care au asistat, remarcându-se prin îndrăzneala ținutelor purtate, la cea mai deosebită strângere de fonduri din SUA.
Scriitorul Ștefan Mitroi la 70 de ani: N-am apucat să arestez decât un singur om – pe mine însumi”
Pe 5 mai 1956, în noaptea de Înviere, se năștea în Siliștea, un sat din Teleorman, un băiat care avea să devină scriitor. Astăzi, Ștefan Mitroi împlinește 70 de ani și chiar el remarcă, zâmbind, potrivirea dintre nașterea sa și noaptea Învierii, ca și cum viața și-ar fi anunțat, de la bun început, gustul pentru simboluri. Siliștea lui Mitroi nu este Siliștea-Gumești a lui Marin Preda, deși cele trei sate cu același nume din Teleorman pot crea confuzii. Este o altă Siliște, cu legendele ei proprii: conacul familiei Noica se vedea din curtea casei părintești, peste gârlă. Bunica din cutia de lemn Constantin Noica se născuse acolo cu câteva decenii înainte. „S-au dus și boierul, și boieria din el”, spune Mitroi – o frază care, rostită de el, sună mai mult a elegie decât a constatare. Copilăria din sat a fost vie și nesfârșită – sau cel puțin așa i s-a părut atunci. Moartea a intrat în viața lui odată cu bunica, pusă într-o cutie de lemn și urcată într-o căruță cu flori de gheață pe piept. Mitroi era copil, dar a plâns. „Cu toate că mai aveam mult până să devin om, am plâns și eu, care eram doar copil, și nu pentru că m-am luat după cei mari, ci pentru că așa mi-a venit.” Mașina de scris pe care o putea folosi doar noaptea Astăzi, îi vine câteodată să plângă când se gândește la toți cei pe care i-a pierdut. Dar cel mai greu îl poartă alt gând: că și-a pierdut, „aproape fără să știe cum și când”, copilăria. Primele poeme le-a scris cu ajutorul unui dascăl tânăr, tocmai ieșit de pe băncile Liceului Pedagogic – domnul învățător Chiru Bălan – care i-a descoperit talentul și l-a luat sub aripa lui. Singura mașină de scris din sat se afla la sediul CAP-ului. Președintele le dădea cheia, dar o puteau folosi numai noaptea. „Îmi aduc aminte de o noapte geroasă de iarnă. O lună mare deasupra capetelor noastre și zăpada scârțâind sub picioare. Aș fi vrut să țină la nesfârșit drumul acela. Cu noi doi poleiți de lumina lunii. […] Era ca și cum toată frumusețea acelei nopți o scrisesem eu, iar domnul învățător o bătea la mașină, coborându-se la mintea mea.” A absolvit Facultatea de Drept din Iași și a intrat în magistratură. A durat câteva luni. Renunțarea la toga de procuror rămâne, probabil, cea mai celebră butadă a biografiei sale: „N-am apucat să arestez decât un singur om: pe mine însumi, care mi-am simțit toate visurile de până atunci închise în această profesie.” Tatăl n-a vorbit cu el aproape un an după plecare. Mitroi făcea naveta spre Alexandria, bea cu colegii câteva pahare de vin după-amiaza, și într-o zi și-a văzut viitorul „în golul unuia dintre paharele acelea”. Dar a mai fost un moment decisiv: o femeie de vârsta mamei s-a repezit să-i sărute mâna. „Mă chinui să devin scriitor și acum” „M-a cuprins o mare rușine. Am văzut-o în femeia aceea pe mama. Nu-i sărutasem niciodată mâna mamei, în vreme ce ea îmi săruta lui mâna. Era foarte posibil ca rușinea de care zic să se repete. Ca să fiu sigur că n-o să fie așa, am plecat.” A plecat de la Alexandria la București, să devină ziarist și scriitor. „Mă chinui să devin și acum”, spune la 70 de ani — cu acea modestie pe care unii o vor fi luând în serios, și pe care el o rostește probabil cu un zâmbet. „Mă simțeam trecând din lumea mare a Moromeților în lumea asta mică” Cea mai frumoasă carte din copilărie, mărturisește Mitroi, n-a fost una tipărită. A fost bunica Tudora — „o carte vorbită, pe care o citeam zilnic cu urechile făcute pâlnie”. Năcută în 1890, bătrâna aducea din memorie întâmplări din vechime cu o prospețime de parcă tocmai se petrecuseră. Au urmat „La Medeleni”, „Winnetou”, dar niciuna nu i-a rămas mai aproape decât „Amintiri din copilărie” și „Moromeții”. „Eu mă simt câteodată trecând prin paginile Moromeților, ieșind din lumea lor mare în lumea aceasta mică, deși realitatea le prezintă în mod mincinos invers.” „Premiile nu sunt aducătoare de prieteni” Despre premii vorbește cu detașare – ba chiar cu o ușoară ironie: „Premiile nu te fac scriitor. Mai degrabă te strică. Bașca faptul că nu sunt aducătoare de prieteni. Au totuși și ele un merit: îi îndepărtează de tine pe unii dintre cei care pretindeau că-ți sunt.” „A deschide ochii este egal cu a deschide o carte” Iar despre viitorul cărții tipărite, Mitroi este senin, dar are o condiție: „cel puțin câtă vreme vom supraviețui și noi”. Despre tehnologie spune că este o unealtă pe care oamenii o însuflețesc și că școala ar trebui să-i învețe pe copii să păstreze distanța, „nu împingându-i spre trecut, ci deschizându-le ochii spre viitor”. La 70 de ani, concluzia lui Ștefan Mitroi e simplă și rotundă, cum sunt lucrurile la care te gândești o viață întreagă: „Între a deschide ochii și a deschide o carte poate fi pus, fără teama de a greși, semnul egalității.” Scriitorul și jurnalistul Ștefan Mitroi, colaborator permanent al Ziarului Lumina al Patriarhiei Române, a fost distins în 2024 cu Ordinul Sanctus Stephanus Magnus. Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, i-a înmânat distincția acordată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Patriarhiei.
Au început înscrierile în competiția europeană de jurnalism de investigație. Premiul: 20.000 de euro
Parlamentul European a dat startul înscrierilor pentru premiul de jurnalism de investigație acordat anual în memoria jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Termenul-limită pentru depunerea materialelor este 31 iulie 2026. Cine poate participa Competiția este deschisă jurnaliștilor profesioniști și echipelor jurnalistice, indiferent de naționalitate. Pot fi înscrise materiale de investigație publicate sau difuzate de instituții media din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Scopul premiului este să susțină jurnalismul profesionist și să evidențieze rolul acestuia în protejarea unor valori precum libertatea, egalitatea sau demnitatea umană. Cum este ales câștigătorul Câștigătorul este desemnat de un juriu independent format din reprezentanți ai presei și ai societății civile din toate statele membre ale UE, precum și din membri ai organizațiilor europene de jurnaliști. Premiul, în valoare de 20.000 de euro, este acordat anual în jurul datei de 16 octombrie, zi care marchează asasinarea jurnalistei Daphne Caruana Galizia. Aceasta a fost ucisă într-un atentat cu bombă în Malta, în 2017, după ce a publicat mai multe anchete despre corupție și crimă organizată. PE: Presa liberă, esențială pentru democrație Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a atras atenția că jurnaliștii continuă să fie ținta amenințărilor la nivel global. „La nouă ani de la uciderea brutală a lui Daphne Caruana Galizia, jurnaliștii din întreaga lume sunt în continuare hărțuiți, amenințați și chiar uciși. Parlamentul European este alături de ei în lupta pentru dreptate. Premiul care îi poartă numele rămâne un simbol puternic al acestui angajament”, a declarat Metsola. Ea a subliniat că libertatea de exprimare și libertatea presei sunt esențiale pentru funcționarea democrației. Protecția presei la nivel european Parlamentul European atrage atenția că pluralismul media este supus unor presiuni tot mai mari, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii Europene. Instituția a condamnat în repetate rânduri atacurile la adresa jurnaliștilor și încercările de limitare a libertății presei. În acest context, UE a adoptat o serie de reguli menite să protejeze independența mass-media și siguranța jurnaliștilor. Printre acestea se numără actul european privind libertatea mass-media, intrat în vigoare în mai 2024, precum și directiva împotriva proceselor abuzive, care trebuie transpusă de statele membre până la 7 mai 2026. Aceasta vizează așa-numitele procese abuzive (SLAPP), prin care jurnaliștii sau organizațiile civice sunt acționați în instanță pentru a fi intimidați și descurajați să publice informații de interes public, și introduce mecanisme de respingere rapidă a acestor acțiuni, precum și măsuri de protecție, inclusiv posibilitatea de a solicita despăgubiri. Câștigători anteriori În ultimii ani, premiul a fost acordat unor investigații jurnalistice cu impact internațional, axate pe teme sensibile și de interes public major. Printre acestea se numără proiectul „Pegasus”, o anchetă amplă despre utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliștilor și activiștilor, investigații privind influența Rusiei în Africa sau anchete despre naufragii și migranți dispăruți în Europa. Au fost premiate și proiecte transfrontaliere, realizate de consorții de jurnaliști din mai multe țări, axate pe corupție, rețele economice opace sau încălcări ale drepturilor omului. Temele recurente includ supravegherea ilegală, migrația, securitatea, precum și activități economice ascunse, ceea ce arată că sunt apreciate investigațiile solide, bine documentate și cu impact la nivel european.
Expoziția Straturi ale sinelui, la Galeria de Arte Corvin din Hunedoara: O călătorie introspectivă prin arheologia identității și a memoriei
Evenimentul a debutat prin vernisajul care a avut loc în data de 30 aprilie, la ora 17:00, moment ce a marcat deschiderea expoziției practice de specialitate pentru publicul larg. Departe de a fi o simplă prezentare de imagini statice, selecția de lucrări propune o cartografie a teritoriului interior personal. Dana Csiri aduce, în orașul natal, o interogație profundă asupra identității. Artista nu caută doar să răspundă la întrebarea „cine sunt”, ci investighează o temă mult mai complexă, anume „din ce sunt construit?”. În locul portretelor clasice, artista utilizează obiecte simbolice și straturi de vopsea pentru a sugera prezența umană prin urme și fragmente. Tematica centrală se bazează pe ideea că sinele este un flux continuu de materie, aflat într-o transformare permanentă între sfera corporală și cea abstractă. Născută în Hunedoara, Daniela Silvia Florescu are o carieră artistică de peste patru decenii, debutând cu prima expoziție personală în anul 1983. Formarea sa academică s-a desfășurat la Alba Iulia, iar parcursul său include prezențe internaționale de prestigiu, precum o expoziție la New York și diverse proiecte în Franța. De la debutul cu proiectul „Cântecul Penelului”, artista a explorat constant diverse medii de la cultură și grafică până la design, obiecte și instalații.
Kontinental 25, desemnat cel mai bun film de lungmetraj la Premiile Gopo 2026. Lista completă a câștigătorilor
„Kontinental ’25” a fost desemnat cel mai bun film de lungmetraj la Gala Premiilor Gopo 2026, eveniment care recompensează cele mai importante realizări ale cinematografiei românești. Filmul s-a impus și la categoriile de interpretare, Eszter Tompa fiind premiată pentru cea mai bună actriță în rol principal, iar Gabriel Spahiu pentru cel mai bun actor în rol secundar. Premiul pentru cea mai bună regie i-a revenit lui Igor Cobileanski, pentru filmul „Comatogen”, producție care a câștigat și trofeul pentru cel mai bun scenariu, semnat de Igor Cobileanski și Alin Boeru. La categoria cel mai bun actor în rol principal, câștigător a fost Ben Schnetzer, pentru rolul din „Cravata galbenă”. Filmul s-a numărat printre marii câștigători ai serii, obținând premii pentru cele mai bune decoruri, cel mai bun sunet, cele mai bune costume, cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură, precum și cel mai bun montaj. „Cravata galbenă” a primit și Premiul publicului. Marina Palii a fost recompensată cu premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru „Dinți de lapte”, film care i-a adus Emmei Ioana Mogoș trofeul Tânăra speranță. Producția a câștigat și premiul pentru cea mai bună muzică originală, semnată de Marius Leftarache și Nicolas Becker. Premiul pentru cea mai bună imagine a fost acordat filmului „Catane”, prin George Dascălescu, iar aceeași producție, regizată de Ioana Mischie, a fost desemnată cel mai bun film de debut. Premiul RSC pentru cea mai bună imagine i-a revenit lui Marius Panduru, pentru „The Return”. La categoria documentar, câștigător a fost „Tata”, regizat de Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc. Cel mai bun film de scurtmetraj a fost desemnat „Nebunul”, în regia lui Igor Cobileanski, iar premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de animație a mers la „Magicianul”, regizat de Bogdan Mureșanu. Premiul pentru cel mai bun film european a fost acordat producției „Sirât”, distribuită de Transilvania Film. Gala a inclus și distincții onorifice. Dorina Lazăr și Ovidiu Schumacher au primit premii pentru întreaga carieră, iar Laurențiu Damian a fost recompensat cu Premiul pentru întreaga activitate. Premiul special le-a fost acordat lui Sebastian Coșor și Ștefan Popescu, de la studioul de VFX Safe Frame. Lista castigatori Premiile Gopo 2026: Cel mai bun film de lungmetraj: „Kontinental ’25” Cea mai buna regie: Igor Cobileanski pentru „Comatogen” Cea mai buna actrita in rol principal: Eszter Tompa pentru „Kontinental ’25” Cel mai bun actor in rol principal: Ben Schnetzer pentru „Cravata galbena” Cea mai buna actrita in rol secundar: Marina Palii pentru „Dinti de lapte” Cel mai bun actor in rol secundar: Gabriel Spahiu pentru „Kontinental ’25” Cel mai bun scenariu: „Comatogen” – Igor Cobileanski, Alin Boeru Cea mai buna imagine: „Catane” – George Dascalescu Cele mai bune decoruri: „Cravata Galbena” – Vlad Vieru Cel mai bun sunet: „Cravata Galbena” – Constantin Fleancu, Cristinel Sirli Cele mai bune costume: „Cravata Galbena” – Alessandro Lai, Alina Cristina Dan, Oara Gorunescu, Carmen Moldovan Cel mai bun film de debut: „Catane” (regia Ioana Mischie) Cel mai bun film documentar: „Tata” (regia Lina Vdovîi, Radu Ciorniciuc) Tanara speranta: Emma Ioana Mogos pentru „Dinti de lapte” Cea mai buna muzica originala: „Dinti de lapte” – Marius Leftarache, Nicolas Becker Cel mai bun film de scurtmetraj: „Nebunul” (regia Igor Cobileanski) Cel mai bun scurtmetraj de animatie: „Magicianul” (regia Bogdan Muresanu) Cel mai bun machiaj si cea mai buna coafura: Lynda Armstrong, Margo Stefan, Bianca Boeroiu, Gabriela Cretan, Clara Tudose pentru „Cravata Galbena” Cel mai bun montaj: Mircea Olteanu pentru „Cravata Galbena” Cel mai bun film european: „Sirât” distribuit de Transilvania Film Pentru RSC pentru cea mai buna imagine: Marius Panduru pentru „The Return” Premiul publicului: „Cravata Galbena” Premiul pentru intreaga cariera: Dorina Lazar Premiu pentru intreaga cariera: Ovidiu Schumacher Premiul pentru intreaga activitate: Laurentiu Damian Premiul special: Sebastian Cosor si Stefan Popescu (studioul de VFX Safe Frame)