Declarațiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, potrivit cărora refugiații sirieni nu mai au motive întemeiate pentru a solicita azil în Germania, marchează o schimbare de ton în politica oficială. Sondajele indică o creștere a sprijinului pentru măsuri mai restrictive privind imigrația, semn al intensificării scepticismului față de primirea refugiaților.
În fața acestei evoluții, cercetătorii au încercat să răspundă unei întrebări esențiale: ce determină oamenii să fie solidari cu refugiații sau, dimpotrivă, să îi perceapă ca pe o amenințare?
Un experiment bazat pe mesaje video
Studiul, prezentat de The Conversation, a fost derulat în 2023 pe un eșantion de peste 2.000 de persoane din Germania. În el s-au folosit scurte materiale video despre refugiați sirieni aflați în tabere din Turcia.
Participanții au fost împărțiți în grupuri care au vizionat fie un clip neutru, cu informații generale, fie materiale ce evidențiau fie situația dificilă a refugiaților, fie posibile riscuri pentru societatea germană. Unele prezentau familii cu copii, altele tineri bărbați.
Rezultatele au evidențiat că persoanele cu valori umanitare puternice au manifestat mai multă empatie și grijă față de bunăstarea refugiaților. Mesajele axate pe dificultățile umanitare au crescut sprijinul pentru ajutorarea în afara Germaniei, cum ar fi finanțarea taberelor din străinătate.
Însă, aceste mesaje nu au diminuat temerile legate de imigrație și nici nu au sporit dorința de a primi mai mulți refugiați pe teritoriul german.
Percepții diferite în funcție de tipul refugiaților
Imaginile cu tineri bărbați au generat mai multă reticență. Însă în special din cauza îngrijorărilor privind impactul cultural, nu din motive economice sau de securitate. Prezentarea familiilor cu copii, pe de altă parte, a stârnit mai multă compasiune, dar și temeri legate de presiunea asupra sistemului de asistență socială.
Mesajele au avut efecte distincte în funcție de orientarea politică. Cei cu vederi de stânga au reacționat mai favorabil la mesajele umanitare, fiind mai puțin preocupați de riscurile culturale. În schimb, în rândul persoanelor cu opinii de dreapta, aceleași mesaje au amplificat îngrijorările.
Cea mai pronunțată diferență s-a observat între estul și vestul Germaniei. Participanții din est au reacționat preponderent negativ indiferent de tipul mesajului. Se pare că influența trecutului politic al fostei Germanii de Est este încă prezentă.
O temă cu multe nuanțe
Opiniile despre refugiați nu pot fi reduse la simple poziții „pro” sau „contra”. Impactul mesajelor depinde de modul de formulare, dar și de valorile, experiențele și contextul social al celor care le recepționează, rezultă din concluzia cercetării.
Într-o Europă tot mai fragmentată pe tema imigrației, aceste subtilități sunt esențiale pentru a înțelege de ce anumite politici obțin sprijin, în timp ce altele provoacă respingere.
