UPDATE Fost procuror: Societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție
Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridic în Ministerul Justiției consideră că tema relevantă pentru societate este despre cum vrem să arate justiția și nu despre forma legilor.
„Eu cred că justiția arată astfel pentru că societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție”, a declarat acesta.
„Dacă ne asumăm ca în continuare numirile să se facă prin jocuri politice netransparente, vom avea acest rezultat, inevitabil, indiferent de cum vom modifica legea”, a mai spus fostul magistrat.
El a susținut că magistrații știau cine va conduce Parchetul General, DNA și, DIICOT. Și acum „se aude” cine va conduce aceste instituții. „De ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo?”.
„Există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni, iar acest lucru este nepermis”, a acuzat Anghel.
UPDATE 10:20 Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior
Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a continuat discuția.
„Am comunicat către administrația prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție.
Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful ÎCCJ și al CSM-ului. Prin legile de justiție adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar”, a spus Liviu Cărneci.
UPDATE Dragoș Călin, președintele Asociației Forumului Judecătorilor din România
„Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar și care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociații foarte mari de judecători și procurori, Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărerea Statului Procurorului și Inițiativa pentru Justiție, le-au indicat încă din 2022.
Am spus că, în situația în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficiențe. Și credem că, independent de situațiile particulare pe care mulți dintre colegii noștri le-au prezentat, singura soluție importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiției”, spune Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumului Judecătorilor din România.
El a afirmat că organisme internaționale, printre care Comisia de la Veneția, OCDE și OSCE, au criticat legile justiției.
„Spre exemplu, Comisia de la Veneția a cerut în două vize consultative revenirea competenților de urmărire penală reflectorilor magistrați la Direcția Națională Anticorupție, apoi este Organizația de Dezvoltare și Cooperare Economică. România dorește să fie parte a acestei organizații internaționale și, în niște rapoarte de parcurs, această organizație a criticat lipsa examenelor meritocratice de promovare, atât pentru funcții de execuție cât și pentru funcții de conducere în întreg sistemul judiciar, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, aceeași organizație a cerut că în justiție există posibilitatea ca judecătorii procurării să devin avertizori de integritate, adică sunt aspecte care ar trebui reglementate legal. Mai departe, Comisia de la Veneție a miss un aviz urgent pentru că legile justiției din 2022 au fost votate și adoptate înainte de publicarea acestui aviz”, adaugă Dragoș Călin.
UPDATE Discuțiile au început la Palatul Cotroceni
11 magistrați au venit la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan.
„Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dumneavoastră pe care le-am parcurs”, a spus președintele, la întâlnirea de azi cu magistrații la Cotroceni.
Știrea inițială:
Luni, începând cu ora 10:00, președintele Nicușor Dan îi așteaptă pentru discuții, la Cotroceni, pe magistrații care doresc să își asume public mesajele pe care doresc să le transmită în legătură cu problemele din justiție.
Anunțul vine după ce duminică, șeful statului a avut o declarație de presă despre pregătirile privind întâlnirea cu magistrații. Nicușor Dan a spus că în ciuda interesului arătat pentru întâlnire, foarte puțini magistrați au decis să confirme participarea – aproximativ 20 în nume personal şi tot atâţia din partea unor organizaţii.
Mesaje de intimidare
Șeful statului a subliniat că au existat mesaje de intimidare, iar cei mai mulți au cerut să fie luați din benzinării, „ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”.
„Mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire o să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta”, a spus Nicușor Dan duminică.
„Prin urmare, am decis că mâine (astăzi – n.r.), la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a completat, duminică, preşedintele.
Nicușor Dan vrea referendum în rândul magistraților
Tot în cadrul declarației de presă de duminică, șeful statului a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților, în luna ianuarie, pentru a afla dacă CSM acționează în interes public sau în interiorul unui bresle.
„Dacă magistrații vor decide că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative și tot ceea ce am planificat. Dar dacă, însă, magistrații în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus președintele.
Reacția Secției de judecători a CSM
Duminică seara, secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a reacționat la afirmațiile lui Nicușor Dan și a subliniat că exercitarea atribuțiilor constituționale trebuie să respecte strict principiul separației și echilibrului puterilor în stat.
CSM precizează că referendumul propus de Președinte nu este prevăzut de lege pentru profesia de judecător, care are reglementare constituțională și legală specială. În calitatea sa de garant al independenței justiției, CSM își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea instanțelor.
Fost președinte al CCR: Referendum pe profesii nu există în România și nu poate fi organizat legal
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a afirmat duminică, la Digi24, că ideea unui referendum care să vizeze o anumită profesie, precum cea a judecătorilor, nu are niciun temei constituțional sau legal în România și nu poate fi pusă în practică, indiferent de forma în care ar fi gândită de Administrația Prezidențială.
„Deci nu avem, spre regretul președintelui probabil, referendum pe meserii. Nu avem așa ceva în România. Nu știu cum au gândit cei de la Cotroceni să facă acest referendum, dar nu este posibil, n-au cum”, a declarat fostul președinte al CCR.
