Elveția este pregătită pentru atacuri ale „actorilor non-statali” asupra infrastructurii critice și pentru atacuri cibernetice, însă armata se confruntă în continuare cu probleme majore în materie de echipamente, a spus Thomas Suessli într-un interviu acordat cotidianului NZZ.
„Ceea ce nu putem face este să ne apărăm împotriva amenințărilor de la distanță sau chiar împotriva unui atac pe scară largă asupra țării noastre”, a declarat Suessli, care urmează să își încheie mandatul la sfârșitul acestui an.
„Este împovărător să știi că, într-o situație de urgență reală, doar o treime dintre soldați ar fi complet echipați”, a mai spus el, într-un interviu publicat sâmbătă.
Elveția își majorează cheltuielile pentru apărare, modernizează artileria și sistemele terestre și înlocuiește avioanele de luptă vechi cu F-35A. Planul este însă afectat de depășiri de costuri, iar criticii contestă cheltuielile pentru artilerie și muniții, pe fondul constrângerilor bugetare.
Neutralitatea nu garantează securitatea
Suessli a spus că atitudinea față de armată nu s-a schimbat semnificativ, în pofida războiului din Ucraina și a eforturilor Rusiei de a destabiliza Europa. El a pus acest lucru pe seama distanței Elveției față de conflict, a lipsei unei experiențe recente de război și a credinței eronate că neutralitatea oferă protecție.
„Dar acest lucru este incorect din punct de vedere istoric. Există mai multe țări neutre care erau neînarmate și care au fost atrase în război. Neutralitatea are valoare doar dacă poate fi apărată cu arme”, a afirmat el.
Elveția s-a angajat să majoreze treptat cheltuielile pentru apărare până la aproximativ 1% din PIB în jurul anului 2032, de la circa 0,7% în prezent, mult sub nivelul de 5% convenit de statele NATO.
În acest ritm, armata elvețiană ar deveni pe deplin operațională abia în jurul anului 2050. „Este prea târziu, având în vedere amenințarea”, a spus Suessli.
