Intervenționismul accentuat al Administrației Donald Trump în mediile de afaceri americane evidențiază apariția capitalismului post-neoliberal, ceea ce ar putea însemna revenirea statului la un proiect autoritarist, comentează cotidianul francez Le Monde, observând și perturbarea echilibrului instituțional și a relațiilor comerciale cu partenerii Statelor Unite.
”În fiecare săptămână, Donald Trump demontează ceea ce reprezentau, după al II-lea Război Mondial, forța și singularitatea democrației americane. Insultă aliații istorici, începând cu europenii, și le întinde mâna foștilor inamici ai Statelor Unite. Încalcă independența instituțiilor și distruge echilibrul puterilor. În economie, instrumentalizează schimburile comerciale pentru a putea obține taxe vamale de la parteneri. Într-o confuzie brutală și oportunistă, Trump se amestecă în activitățile companiilor într-un mod pe care predecesorii săi nu îndrăzneau să îl aplice”, scrie Marie Charrel, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde.
Trump intervine direct în activitățile economice
Pe 22 august, Trump a anunțat că Statele Unite vor avea o participație de 10% din compania Intel, care fabrică microprocesoare, după ce, printr-o altă tranzacție, Washingtonul a devenit principalul acționar în grupul MP Materials, ce exploatează minerale rare. Pe 26 august, secretarul american al Comerțului, Howard Lutnik, a sugerat manevre similare în companii din industria apărării.
”Sigur că tendințele de acest fel existau din perioada Administrației Joe Biden, dar acum apare o certitudine: sub impulsul lui Trump, regimul politic și capitalismul american – două elemente indisociabile – sunt pe cale să se modifice. Dorit Geva, profesor de Științe Politice la Universitatea din Viena, a definit acest moment ca fiind «post-neoliberal». Sensul nu este că neoliberalismul va fi îngropat, ci doar că va fi reconfigurat, cu revenirea la implicarea directă statului, nu doar pentru redistribuirea bunurilor sociale, ci acționând autoritarist, promovând valori conservatoare și etno-naționaliste”, subliniază editorialistul.
Populismul autoritarist este un alt element specific noului sistem. Ungaria a fost unul dintre laboratoarele post-neoliberalismului, prin ascensiunea forțelor de extremă-dreapta, conduse de Viktor Orban. Dorin Geva observă tendințe autoritariste și xenofobe în Ungaria, dar și politici nataliste, asociate susținerii consumului privat.
Wendy Brown, profesor de Științe Politice la Universitatea Berkley din California, a constatat aceleași specificități în lucrarea ”În ruinele Neoliberalismului. Ascensiunea Politicilor Antidemocratice în Occident” (”In the Ruins of Neoliberalism. The Rise of Antidemocratic Politics in the West”), publicată în 2019.
Neoliberalismul nu s-a limitat la politici economice cu elemente precum reducerea reglementărilor, privatizările și fiscalitatea regresivă. În numele libertății individuale, a promovat și un model moral, respingând politicile de redistribuire a resurselor, precum și egalitatea de gen și sprijinul acordat minorităților. Ba chiar a delegitimat ideea de societate, având ca prioritate viața privată și familia.
”Dar, prin aceste idei, neoliberalismul a favorizat ascensiunea valorilor reacționare, deschizând drumul populismului autoritarist. Iar profesorul Wendy Brown a constatat că, prin destructurarea societății, prin dezindustralizarea care a consolidat solidaritatea sindicală, neoliberalismul a promovat nihilismul politic, manifestat prin furia categoriilor populare față de eșecul politicilor economice, ceea ce a favorizat partidele de stânga antidemocratice”, concluzionează editorialistul Marie Charrel.
De altfel, autorul notează că și cotidianul Financial Times a punctat recent, prin vocea editorialistului Gillian Tett, că în Statele Unite se conturează o formă de ”capitalism patriotic”, un model economic specific Chinei.
Foto: Profimedia
RECOMANDAREA AUTORULUI:
ANALIZĂ Instabilitatea mondială AFECTEAZĂ semnificativ economia UE/ Specialiștii BCE avertizează asupra impactului în materie de politică monetară
