Sunt agresate pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la serviciu sau acasă, lucru care le induce în fiecare moment o stare de frică și nesiguranță. Statisticile existente în România lui 2025 dezvăluie o realitate cruntă și anume faptul că o femeie este bătută la fiecare patru minute în România, iar multe și-au pierdut viața în urma unor episoade de violență domestică. În plus, o treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual, iar 40% dintre ele susțin că au fost martore la astfel de scene, pe stradă sau chiar în instituțiile de învățământ superior, conform unui studiu al Coaliției Pentru Egalitate de Gen.
Cazul primarului din comuna Livezile, din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca – imaginile în care edilul agresează sexual o angajată, chiar în biroul său de la primărie au devenit virale – a deschis „Cutia Pandorei” în ceea ce privește hărțuirea, iar în cazul de față hărțuirea în instituțiilor publice. Referitor la imaginile apărute edilul se apără și susține că ele au fost trucate cu ajutorul inteligenței artificiale. (Materialul integral AICI)
Nu mai este un secret pentru nimeni că granița dintre acțiunile de hărțuire până la agresiunile sexuale, viol sau omor este una foarte fină, iar de cel ami multe ori femeile abuzate se feresc să vorbească de teamă că agresorul le-ar putea face și mai mult rău.
Cazul primarului din Livezile care și-a hărțuit sexual angajata
„În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate”
Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, psiholog clinician, dar și analist comportamental, susține, într-un interviu pentru Gândul, că „hărțuirea sexuală în instituțiile publice reprezintă una dintre cele mai grave forme de abuz de putere, având consecințe profunde asupra persoanei, asupra climatului profesional și asupra încrederii generale în instituțiile statului.”
Specialistul punctează că, deși este adesea minimizată sau trecută sub tăcere, această problemă are un impact complex, care se extinde dincolo de locul de muncă, afectând sănătatea psihică, fizică și relațiile sociale ale victimei.
„Aceste comportamente, care vizează hartuirea sexuala, indiferent de intensitatea lor, generează un climat ostil, de teamă și rușine. Victima ajunge să trăiască cu sentimentul constant că nu este respectată ca profesionist și că este redusă la o dimensiune sexualizată a identității sale. În contextul instituțiilor publice, unde ierarhiile sunt adesea rigide, agresorul profită de poziția de autoritate, transformând relațiile de muncă într-un spațiu de dominare și control.
Efectele psihologice sunt adânci și de durată. Persoanele care trec prin experiențe de hărțuire dezvoltă frecvent anxietate, depresie, pierderea încrederii în sine, tulburări de somn sau atacuri de panică. Se instalează o stare de nesiguranță permanentă, care afectează capacitatea de concentrare și performanța profesională. În unele cazuri, victima alege să demisioneze, fie din teama de a nu fi din nou expusă, fie din lipsa de încredere în mecanismele instituționale de protecție”, a explicat psihologul Ana Bogdan.
„Victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului”
Psihoterapeutul susține că teama de a nu fi hărțuite la locul de muncă le determină pe multe femei să-și schimbe comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, cu scopul de a evita orice formă de atenție nedorită.
„Consecințele nu se limitează însă la mediul profesional. Trauma se poate extinde în sfera personală și familială, generând distanțare emoțională, dificultăți de comunicare și o teamă profundă de relaționare. Multe femei ajung să-și modifice comportamentul social și chiar modul de a se îmbrăca, din dorința de a evita orice formă de atenție nedorită. Se creează, astfel, o cultură a tăcerii și a autocenzurii, în care victimele se simt responsabile pentru comportamentul agresorului.
Efectele fizice completează tabloul acestei suferințe: dureri de cap frecvente, tulburări gastrointestinale, tensiune arterială crescută, oboseală cronică și slăbirea sistemului imunitar. Toate acestea arată că hărțuirea sexuală nu este doar o problemă morală sau socială, ci o veritabilă problemă de sănătate publică. Numai prin recunoașterea gravității fenomenului și prin sprijin real pentru victime se poate construi un mediu profesional sigur „, a conchis specialistul Ana Bogdan.
Ana Bogdan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, despre cazurile de agresiune asupra femeilor
„ Nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii”
Sex terapeutul Zoltan Nagy preciza în 2024, într-un interviu pentru Gândul, că „hormonii sunt prezenți și își fac jocul lor”, numai că abuzatorii pot interpreta absolut greșit un anumit comportament al unei femei.
Cercetările recente au stabilit că „6-7 % dintre bărbați nu își pot controla dorința animalică, imboldul sexual”, avertizează Zoltan Nagy. Când aceștia trec linia imaginară dintre flirt și hărțuire sexuală, devin prădători sexuali și intră în „zona violenței sexuale.”
Hărțuirea sexuală este un fenomen alarmant, iar Zoltan Nagy punctează că, din nefericire, se dovedește a fi tot mai des întâlnit.
„Putem spune că nu există un loc fix unde are loc hărțuirea și nici o categorie socială din care fac parte violatorii sau pedofilii. În mai toate instituțiile, hărțuirea sexuală – și uneori violul – sunt prezente. Uneori, totul iese la iveală, cum s-a întîmplat și în aceste zile, alteori, totul este mușamalizat sau se trece cu vederea mult prea ușor.
Dar trebuie știut că acești psihopați – nu le pot spune altfel – trăiesc printre noi, trecem zilnic pe lângă ei pe stradă, în magazine sau la locul de muncă. În școli, în spitale, ei sunt peste tot. De asemenea, nu contează profesia, vârsta, religia… Ei apar atunci când nu te aștepți și, din păcate, uneori este prea târziu”, a spus sex terapeutul Zoltan Nagy, pentru Gândul. (Materialul integral AICI)
O treime dintre femeile din țara noastră au fost hărțuite sexual
Primarul acuzat de agresiune sexuală și-a luat concediu de odihnă
Polițiștii au deschis un dosar penal în urma apariției pe rețelele de socializare a unor imagini în care primarul comunei Livezile din județul Bistrița-Năsăud, Traian Simionca, apare în ipostaze intime alături de o angajată.
După ce a publicat din greșeală mai multe fotografii în care își hărțuia sexual colega, primarul din comuna Livezile, Bistrița-Năsăud, și-ar fi luat concediu de odihnă.
Primarul comunei bistrițene Livezile, Traian Simionca, a publicat din greșeală mai multe fotografii în timp ce agresa o colegă chiar la el în birou. Imaginile au apărut pe contul său de WhatsApp, iar de acolo au apărut în spațiul public, devenind virale.
Atât primarul Traian Simionca, cât și viceprimarul sunt în concediu de odihnă. Întrebați de jurnaliștii de la Bistriteanul.ro unde sunt, cei doi au spus că și-au luat concediu pe motiv că ar participa la congresul PSD, care are loc mâine, la București. Concediu medical și-a luat și angajata care apare în imaginile compromițătoare făcute publice de primar. Singurul angajat care a fost găsit la primăria devenită, peste noapte „celebră”, a fost secretarul general.
Sursă foto: Colaj Gândul
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Primarul acuzat de hărțuire sexuală și-a luat concediu de odihnă. Ar fi publicat din greșeală imagini din biroul său, cu o angajată
- Linia subțire dintre FLIRT și HĂRȚUIRE sexuală. Sex terapeutul Zoltan Nagy: „6-7% dintre bărbați nu își pot controla dorința animalică”
- Scene scandaloase într-o primărie din România. Primarul, care agresează sexual o angajată, a publicat imaginile/Cum se apără edilul
