Schimbările demografice vor reduce nivelul de trai în mari părți ale Europei și în alte părți ale lumii, pe măsură ce guvernele se confruntă cu presiuni tot mai mari de a implementa politici controversate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare, avertizează un raport al BERD, redat de Financial Times.
Se preconizează că scăderea fertilității și a populației active va reduce creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale, în medie, între 2024 și 2050, în Europa de Est și Caucaz, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Studiul creditorului internațional se concentrează în principal pe țările europene „emergente” în care investește, precum Polonia, Bulgaria și Slovenia, dar își extinde analiza și la mai multe economii avansate, unde efectele îmbătrânirii populației vor fi mai accentuate.
Se preconizează că o scădere a ponderii populației aptă de muncă va duce la o scădere de 1,1 puncte procentuale a PIB-ului pe cap de locuitor în aceeași perioadă pentru Coreea de Sud, peste 0,7 puncte procentuale pentru Italia și Spania, 0,5-0,6 puncte procentuale pentru China și Japonia și 0,4 puncte procentuale pentru Germania.
„Europa emergentă îmbătrânește. Fertilitatea scăzută și o forță de muncă în scădere vor afecta din ce în ce mai mult perspectivele sale de creștere”, a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al BERD.
Creșterea vârstei de pensionare și valorificarea migrației, inovației și tehnologiei pentru a susține prosperitatea ar putea compensa parțial această tendință, însă influența politică crescândă a alegătorilor mai în vârstă ar putea împiedica astfel de reforme, a avertizat ea. Franța a trebuit recent să suspende reformele de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în fața unei opoziții acerbe. Și alte guverne se confruntă cu o rezistență similară față de politicile concepute pentru a aborda crizele lor demografice.
Și OCDE a lansat același tip de avertisment
Studiul BERD repetă un avertisment lansat de la începutul acestui an de OCDE, care a estimat că presiunea demografică va reduce creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de țări de la 1% pe an în anii 2010 la 0,6% pe an, în medie, în perioada 2024-2060.
BERD sugerează că 42% dintre persoanele de peste 65 de ani, majoritatea din regiunile în care investește, ar dori ca guvernele să acorde prioritate cheltuielilor publice pentru sănătate și 25% pentru pensii, însă doar 18% au menționat educația. Alegătorii mai în vârstă au, de asemenea, un sentiment anti-imigrație mai puternic, atât în regiunile BERD, cât și în economiile europene avansate.
„Acum este momentul să acționăm”
„Acum este momentul să acționăm, înainte ca demografia să vă blocheze opțiunile. Deoarece s-ar putea crea această spirală pe măsură ce alegătorii îmbătrânesc, pe măsură ce liderii îmbătrânesc, aceștia sunt mai interesați de problemele de interes pentru vârstnici, în special pensiile, și, prin urmare, devine mai greu să se facă reforme ale pensiilor”, a spus Javorcik.
Inteligența artificială ar putea genera câștiguri semnificative ale productivității, dar este puțin probabil ca acestea să compenseze complet impactul presiunilor demografice asupra creșterii economice în regiunile BERD, se arată în studiu.
Studiul a estimat că IA ar putea oferi, în medie, aproximativ jumătate din creșterea productivității necesară în economiile BERD din UE, într-un scenariu cu impact ridicat. BERD definește Europa Emergentă ca fiind Europa de Est, inclusiv Moldova; Balcanii de Vest, inclusiv Albania, Kosovo și Muntenegru; și Caucazul, inclusiv Armenia și Georgia.
Fertilitatea a fost în scădere persistentă în regiunile BERD, ajungând la niveluri istoric scăzute în multe economii și cu mult sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, stabilit atunci când populațiile se stabilizează fără imigrație. Ca și în economiile avansate, aceste scăderi reflectă întârzierea nașterii, schimbarea tiparelor de căsătorie, presiunile economice și evoluția normelor sociale.
Cu toate acestea, țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți, se arată în raport, îndemnând factorii de decizie politică să acționeze cu „curaj și viziune pe termen lung” pentru a asigura prosperitatea tinerilor.
„Tinerii sunt cei care vor suporta consecințele deciziilor luate astăzi, fie că este vorba de achitarea datoriei publice sau de susținerea sistemelor de pensii”, a spus Javorcik. „Ceea ce trebuie să faceți este să începeți schimbările acum.”
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
